Întreabă-ne

Banca Centrală Europeană (BCE) deține rolul de bancă centrală a zonei euro și gestionează volumul de numerar în circulație. Obiectivul nostru principal este menținerea stabilității prețurilor, principala modalitate pentru atingerea acestuia fiind stabilirea ratelor corespunzătoare ale dobânzilor.

Suntem, de asemenea, responsabili de supravegherea băncilor în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS).

Acțiunile noastre sunt ghidate de principiile transparenței, independenței și responsabilității.

BCE nu este o bancă comercială care furnizează servicii bancare persoanelor fizice și companiilor. Nu contactăm cetățenii pentru a oferi împrumuturi sau conturi de economii și nici nu avem un website pentru servicii bancare online.

De asemenea, BCE:

• nu este implicată în transferuri de bani;
• nu percepe comisioane pentru viramentele transfrontaliere;
• nu acceptă depozite de la părți terțe;
• nu blochează fonduri și nu emite certificate pentru eliberarea de fonduri.

În prezent, există 24 de limbi oficiale ale UE și poți comunica cu noi în oricare dintre ele. Limbile pe care le utilizăm pentru a comunica cu cetățenii depind de publicul-țintă și de circumstanțele specifice. BCE publică acte juridice în toate limbile oficiale ale UE, iar limba sa de lucru este engleza.

Băncile centrale din toate țările UE dețin împreună BCE. Cota fiecărei țări în capitalul BCE corespunde populației sale și produsului său intern brut (PIB), care au pondere egală. Țările care utilizează euro varsă un volum mai mare de capital decât cele care nu utilizează această monedă. Acești factori diverși creează ceea ce se numește „grila de repartiție”, care determină suma achitată de fiecare bancă centrală națională.

BCE realizează profit și înregistrează pierderi, la fel ca alte instituții. Profiturile și pierderile nete ale BCE sunt repartizate între băncile centrale naționale din zona euro. Statutul SEBC prevede că până la 20% din orice profituri obținute pot fi păstrate ca rezerve, în timp ce profitul rămas se distribuie acționarilor BCE proporțional cu cotele vărsate de aceștia. Eventualele pierderi pot fi compensate din rezervele generale, din veniturile aferente exercițiului respectiv sau din sumele alocate fiecărei bănci centrale naționale.

Consiliul guvernatorilor și-a exprimat sprijinul deplin față de poporul ucrainean.

Am implementat sancțiunile impuse de UE și autoritățile guvernamentale europene și suntem pregătiți să adoptăm toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea prețurilor și cea financiară în zona euro.

Mai mult:

Politica monetară a BCE include toate deciziile adoptate pentru a influența costul banilor și accesul la aceștia în vederea îndeplinirii obiectivului nostru privind stabilitatea prețurilor. Instrumentul nostru principal de politică monetară este setul de rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Orice modificare a acestor rate afectează, cu un decalaj de câteva luni, ratele dobânzilor din întreaga economie, îndeosebi ratele la care băncile comerciale acordă împrumuturi persoanelor fizice și companiilor. Dacă este necesar, putem utiliza și alte instrumente care să ne ajute să atingem obiectivul nostru principal privind stabilitatea prețurilor.

Stabilitatea prețurilor reprezintă obiectivul principal al BCE, astfel cum se prevede la articolul 127 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Consiliul guvernatorilor consideră că stabilitatea prețurilor este menținută în mod optim prin țintirea unei inflații de 2% pe termen mediu, măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Prețurile stabile facilitează planurile de cheltuieli ale populației și încurajează companiile să investească. De asemenea, acestea contribuie la menținerea încrederii în moneda noastră prin stabilizarea cantității de bunuri și servicii care pot fi achiziționate cu o anumită sumă în euro.

Considerăm că indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este măsura adecvată pentru evaluarea îndeplinirii obiectivului privind stabilitatea prețurilor.

IAPC măsoară dinamica prețurilor de consum – mai exact, variațiile în timp ale prețurilor bunurilor de consum și ale serviciilor achiziționate de gospodăriile populației din zona euro.

IAPC este „armonizat”, deoarece toate țările din UE utilizează aceeași metodologie, ceea ce oferă posibilitatea comparării datelor între țări.

IAPC este elaborat de Eurostat și institutele naționale de statistică în conformitate cu metodele statistice armonizate.

Nivelurile ridicate actuale ale inflației sunt determinate de trei factori principali. În primul rând, prețurile mai mari ale produselor energetice alimentează creșterea inflației, în condițiile în care petrolul, gazele naturale și energia electrică s-au scumpit. În al doilea rând, majorarea prețurilor este determinată și de faptul că cererea crește mai rapid decât oferta, fiind dificil pentru companii, care se află într-un proces de reconstituire a lanțurilor de aprovizionare afectate de pandemie, să țină pasul. În al treilea rând, prețurile au fost extrem de scăzute la apogeul pandemiei. Diferențele rezultate din compararea prețurilor mai ridicate actuale cu nivelurile foarte reduse respective pot părea semnificative.

Atunci când se anticipează că inflația pe termen mediu se va situa sub ținta de 2%, BCE încearcă să stimuleze economia utilizând ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și alte instrumente. Stabilirea unei rate scăzute a dobânzii permite băncilor să acorde împrumuturi ieftine, ceea ce sporește investițiile și consumul în economie. Totodată, ratele scăzute ale dobânzilor majorează valoarea activelor (de exemplu, pensiile și locuințele), ceea ce încurajează, de asemenea, cheltuielile. Toate acestea generează o intensificare a activității și a creșterii economice, care accelerează inflația.

Achizițiile de active presupun cumpărarea de către banca centrală de active precum obligațiuni guvernamentale sau obligațiuni corporative cu scopul de a reduce ratele dobânzilor pe termen mai lung atunci când există riscul ca inflația să rămână scăzută. Aceasta sprijină economia, întrucât stimulează consumul și investițiile și, în ultimă instanță, contribuie la acumularea de presiuni inflaționiste și la revenirea inflației la nivelul țintei de 2%.

Am publicat noua noastră strategie de politică monetară la data de 8 iulie 2021. De la evaluarea anterioară a strategiei în 2003, economia zonei euro și cea mondială au cunoscut transformări profunde. Implicațiile productivității reduse și ale schimbărilor demografice, precum și repercusiunile crizei financiare ne-au redus capacitatea de a ne atinge obiectivele numai prin modificări ale ratelor dobânzilor reprezentative. În plus, globalizarea, digitalizarea, amenințarea la adresa sustenabilității ecologice și schimbările din sistemul financiar reprezintă provocări pentru conduita politicii monetare.

Deși mandatul nostru este conferit prin Tratate, misiunea elaborării strategiei noastre de politică monetară ne revine nouă. Această strategie descrie modul în care intenționăm să ne atingem obiectivul principal privind stabilitatea prețurilor în zona euro utilizând un set adecvat de instrumente de politică monetară. Conform noii strategii, BCE vizează o țintă simetrică a inflației de 2%, ceea ce presupune că o inflație inferioară țintei și o inflație prea ridicată sunt de nedorit în egală măsură.

Vrei să afli mai multe informații despre instrumentele, măsurile și deciziile noastre de politică monetară?

Vrei să afli mai multe informații despre principalele concluzii desprinse în urma evaluării strategiei?

Obiectivul supravegherii bancare europene este garantarea siguranței și a solidității sistemului bancar european, sporirea integrării și a stabilității financiare și asigurarea unei supravegheri consecvente.

Mecanismul unic de supraveghere (MUS) este sistemul de supraveghere bancară din Europa și este format din Supravegherea bancară a BCE și autoritățile naționale de supraveghere din țările participante.

Nu, protecția consumatorilor și combaterea spălării banilor nu se numără printre responsabilitățile BCE și, prin urmare, rămân de competența autorităților naționale. Dacă ai o plângere referitoare la banca ta, contactează direct această bancă sau adresează-te autorității naționale relevante.

Încurajăm pe toată lumea să ne raporteze în mod direct, prin intermediul platformei dedicate avertizărilor de integritate, presupusele încălcări ale legislației relevante a Uniunii. BCE asigură o protecție adecvată atât pentru persoanele care raportează încălcările, cât și pentru persoanele acuzate, precum și pentru toate datele cu caracter personal implicate.

La BCE, considerăm esențial ca informațiile să fie accesibile. Dorim să fim cât mai transparenți cu putință, asigurând totodată confidențialitatea aspectelor legate de modul în care ne îndeplinim atribuțiile.

Informațiile referitoare la bănci supravegheate individuale sunt protejate în mod specific printr-o serie de cerințe privind secretul profesional, astfel cum sunt prevăzute în legislația europeană (de exemplu, Directiva privind cerințele de capital).

Accesul la documentele BCE este reglementat prin Decizia BCE/2004/3 din 4 martie 2004, astfel cum a fost modificată. În concordanță cu angajamentul nostru în favoarea deschiderii și a transparenței, am creat un registru public de documente pentru a permite și a facilita activitatea de cercetare.

Băncile supravegheate direct de BCE se numesc „instituții semnificative”, iar cele supravegheate indirect, „instituții mai puțin semnificative”.

Autoritățile de supraveghere evaluează riscurile cu care se confruntă băncile și verifică dacă acestea sunt pregătite să gestioneze riscurile respective în mod corespunzător. Această activitate poartă denumirea de „proces de supraveghere și evaluare” (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), scopul acesteia fiind de a permite evaluarea consecventă a profilurilor de risc ale băncilor și adoptarea deciziilor cu privire la toate măsurile de supraveghere necesare.

Autoritățile de supraveghere utilizează testările la stres pentru a vedea în ce măsură băncile pot face față șocurilor financiare și economice. Rezultatele testărilor la stres ajută autoritățile de supraveghere să identifice vulnerabilitățile băncilor și să le soluționeze într-un stadiu incipient, ca parte a dialogului lor în materie de supraveghere.

Crearea euro a fost o realizare impresionantă, reunind cetățenii europeni și permițându-le să călătorească, să studieze și să lucreze în străinătate mult mai ușor și în condiții de siguranță. Tratatul de la Maastricht a constituit unul dintre momentele de referință ale procesului de integrare europeană, pregătind terenul pentru crearea unei monede comune.

BCE analizează posibilitatea introducerii unei monede euro digitale. Aceasta ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem. Ar reprezenta bani ai băncii centrale și, prin urmare, nu ar prezenta riscuri. În prezent, numerarul este singura formă de bani ai băncii centrale utilizată pentru plățile de mică valoare. O monedă euro digitală ar fi o modalitate suplimentară de a efectua plăți în euro, care nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Ar fi convertibilă (unu-la-unu) în toate celelalte forme de euro, precum bancnotele.

O monedă euro digitală ar combina eficiența unui instrument de plată digital cu siguranța banilor băncii centrale. Aceasta ar ajuta UE să rămână independentă de metodele de plată digitale emise și controlate din afara zonei euro. De asemenea, ar asigura stabilitatea financiară și suveranitatea monetară și ar contribui la menținerea încrederii în plăți în era digitală.

Criptoactivele sunt fundamental diferite de banii băncii centrale: prețurile lor sunt extrem de volatile, ceea ce le face greu de utilizat ca mijloc de plată sau ca unitate de cont. Criptoactivele nu au valoare intrinsecă și nicio instituție publică nu le sprijină. Există preocupări similare cu privire la monedele digitale stabile (stablecoins): fiabilitatea lor depinde, în ultimă instanță, de entitatea emitentă și de activele-suport. Acestea depind, de asemenea, de onorarea promisiunii emitentului de a menține stabilă valoarea monedelor în timp.

Pe de altă parte, o monedă euro digitală ar constitui bani ai băncii centrale, ceea ce înseamnă că ar fi emisă de o bancă centrală și ar fi concepută astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor: pe lângă respectarea vieții private, ar fi, de asemenea, fără riscuri.

Experții Eurosistemului au stabilit o serie de cerințe de bază pentru a ne ajuta să înțelegem cum ar putea arăta o monedă euro digitală. Printre acestea se numără accesibilitatea, robustețea, siguranța, eficiența, protecția vieții private și respectarea legii. O monedă euro digitală ar fi concepută astfel încât să fie interoperabilă cu servicii de plată existente, facilitând plățile paneuropene și furnizarea altor servicii consumatorilor.

BCE și băncile centrale naționale din Eurosistem au responsabilitatea de a proteja integritatea bancnotelor euro și de a menține încrederea publicului în acestea. În decembrie 2021, BCE a început să analizeze o nouă temă și noi elemente grafice pentru bancnotele euro, pentru ca cetățenii europeni să se poată recunoaște mai ușor în acestea și pentru a asigura că bancnotele și elementele de siguranță ale acestora încorporează cea mai bună tehnologie disponibilă.

Decizia finală privind producerea și emiterea de bancnote noi nu va fi luată înainte de finalizarea procesului de redefinire a concepției grafice în anul 2024.

Bancnotele de 500 EUR nu mai sunt emise. Totuși, acestea reprezintă în continuare mijloace legale de plată, putând fi încă utilizate pentru efectuarea plăților și ca mijloc de tezaurizare.

Imaginile bancnotelor euro pot fi utilizate în scopuri neprofesionale fără autorizarea noastră prealabilă, cu condiția respectării tuturor normelor existente (în special articolul 2 din Decizia BCE/2013/10) pentru a asigura că reproducerea nu este niciodată confundată cu o bancnotă autentică (întrucât aceasta ar afecta încrederea în euro).

Dacă dorești să utilizezi imagini de înaltă rezoluție ale bancnotelor euro în scopuri profesionale, trebuie să ne contactezi la adresa Euro-Banknotes-Images@ecb.europa.eu pentru ca noi să îți putem evalua solicitarea. Dacă aceasta este aprobată, ți se vor trimite imaginile respective în format electronic.

TARGET2 este un sistem de plăți deținut și operat de BCE și băncile centrale naționale. Este platforma cea mai utilizată pentru plățile de mare volum efectuate de băncile centrale și de băncile comerciale. BCE și băncile centrale naționale nu pot furniza informații cu privire la statutul transferurilor bancare individuale, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul zonei euro sau la nivel internațional.

TIPS este un serviciu de infrastructură a pieței lansat de BCE și băncile centrale naționale în anul 2018. Acesta permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților lor transferuri de fonduri în timp real și la orice oră. Datorită TIPS, plățile instant pot fi efectuate acum rapid și în condiții de siguranță.

Care este strategia noastră privind numerarul? De ce este important numerarul? Cum preferă să efectueze plăți cetățenii din zona euro?

De ce sistemele de plăți sunt atât de importante?

Dezastrele naturale mai frecvente și mai intense au un impact negativ asupra economiei și a sistemului financiar. Acestea pot afecta creșterea economică, inflația și transmisia politicii monetare la nivelul cetățenilor și al firmelor, cu consecințe asupra stabilității prețurilor, care reprezintă mandatul principal al BCE. Prin urmare, am inclus considerații legate de schimbările climatice în cadrul nostru de politică monetară.

BCE le are în vedere în patru domenii:

• Analiza economică: adaptarea și ameliorarea modelelor, a metodelor de prognozare și a evaluărilor riscurilor
• Supravegherea bancară: elaborarea unei mai bune analize a riscurilor din portofoliile băncilor
• Politica monetară: integrarea efectelor schimbărilor climatice în modelare și portofoliile de investiții (aspectele legate de sustenabilitate ale obligațiunilor)
• Stabilitate financiară

Centrul privind schimbările climatice valorifică expertiza internă și definește agenda noastră privind schimbările climatice, în strânsă cooperare cu diferitele domenii de activitate care alcătuiesc BCE. Activitățile sale variază de la politica monetară la funcțiile prudențiale. Am decis, de asemenea, să investim o parte din portofoliul de fonduri al BCE în fondul de obligațiuni ecologice în euro coordonat de Banca Reglementelor Internaționale.

Ca urmare a evaluării strategiei noastre, Consiliul guvernatorilor BCE a implementat o foaie de parcurs ambițioasă care vizează integrarea unor considerații legate de schimbările climatice în activitatea noastră.

În prezent, BCE deține aproximativ o cincime din obligațiunile corporative ecologice eligibile. Emisiunea de obligațiuni ecologice este concentrată, de regulă, în sectoare precum utilitățile, infrastructura, transporturile și construcțiile. Companiile din aceste sectoare emit obligațiuni ecologice pentru a finanța adoptarea unor tehnologii mai eficiente, a-și reduce amprenta de carbon și a-și reorienta portofoliile energetice către surse regenerabile.

Deși băncile centrale nu dețin rolul principal în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, acestea din urmă reprezintă, în mod evident, o problemă care afectează mandatul nostru principal privind stabilitatea prețurilor, precum și strategia noastră de politică monetară.

Vrei să afli mai multe despre modul în care BCE abordează problema schimbărilor climatice?

Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu devin tot mai importante pentru bănci. Află cum fenomenele meteorologice extreme pot afecta băncile și ce pot face acestea pentru a-și menține rolul important de creditori și pentru a contribui la tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

În 2020 și 2021, BCE a introdus o serie de măsuri de politică monetară și de supraveghere bancară pentru a atenua impactul pandemiei asupra economiei zonei euro și pentru a sprijini toți cetățenii europeni.

La data de 10 februarie 2022, am anunțat încetarea ultimelor măsuri temporare de sprijin aflate încă la dispoziția băncilor.

Aceste răspunsuri la întrebări frecvente oferă detalii cu privire la măsurile legate de pandemie pe care Supravegherea bancară a BCE le-a pus în aplicare în 2020 și 2021.

Programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) este un program de achiziționare de active lansat în luna martie 2020 pentru a contribui la contracararea efectelor negative ale pandemiei de coronavirus. Scopul PEPP a fost de a sprijini cetățenii, companiile și autoritățile guvernamentale în obținerea accesului la fondurile necesare în condiții favorabile, ajutând economia să facă față dificultăților generate de pandemie.

Am oferit băncilor finanțare pe termen lung pentru a le permite să sprijine creditarea populației și a companiilor (inclusiv a firmelor mici și mijlocii). Rata dobânzii percepută pentru aceste fonduri a fost redusă, încurajând băncile să își intensifice activitatea de creditare. Am extins, de asemenea, lista activelor pe care băncile le-ar putea utiliza drept garanții (care funcționează ca o formă de asigurare atunci când băncile contractează împrumuturi de la noi). Împreună, aceste măsuri au contribuit la menținerea activității de creditare a populației și firmelor de către bănci pe tot parcursul pandemiei.

Numărul incidentelor cibernetice raportate BCE a crescut în perioada pandemiei cu 54% în 2020 față de 2019. Protejarea serviciilor critice (cum ar fi accesul la sistemul financiar) împotriva atacurilor și a penelor de curent este esențială. Prin intermediul cadrului său de raportare a incidentelor cibernetice și al evaluării de către echipele comune de supraveghere a răspunsurilor băncilor la un chestionar anual privind riscurile informatice, BCE evaluează expunerea băncilor la riscurile informatice, precum și gestionarea riscurilor acestora pentru a spori soliditatea și reziliența digitală a sectorului financiar al UE.

Pe fondul incertitudinilor sistemice sporite și al tensiunilor economice create de pandemie, BCE a recomandat, la data de 27 martie 2020, ca măsură excepțională, ca băncile să suspende temporar toate dividendele în numerar și răscumpărările de acțiuni. Menținerea capitalului a fost necesară pentru a asigura o planificare prudentă a capitalului și pentru ca băncile să își păstreze capacitatea de a sprijini economia. 

La data de 23 iulie 2021, BCE a decis să nu prelungească recomandarea privind dividendele după luna septembrie 2021.