Întreabă-ne

Banca Centrală Europeană (BCE) deține rolul de bancă centrală a zonei euro și monitorizează atent stocul de bancnote și monede euro, precum și circulația acestora. Obiectivul nostru principal este menținerea stabilității prețurilor, principala modalitate pentru atingerea acestuia fiind stabilirea ratelor corespunzătoare ale dobânzilor.

Răspundem, de asemenea, de supravegherea băncilor în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS).

Acțiunile noastre sunt ghidate de principiile transparenței, independenței și responsabilității.

În prezent, există 24 de limbi oficiale ale UE și poți comunica cu noi în oricare dintre ele. Limbile pe care le utilizăm pentru a comunica cu cetățenii depind de publicul-țintă și de circumstanțele specifice. BCE publică acte juridice în toate limbile oficiale ale UE, iar limba sa de lucru este engleza.

Băncile centrale din toate țările UE dețin împreună BCE. Cota fiecărei țări în capitalul BCE se referă la populația sa și produsul său intern brut (PIB), care au pondere egală. Țările care utilizează euro varsă un volum mai mare de capital decât cele care nu utilizează această monedă. Acești factori diverși creează ceea ce se numește „grila de repartiție”, care determină suma achitată de fiecare bancă centrală națională.

BCE realizează profit și înregistrează pierderi, la fel ca alte instituții. Profiturile și pierderile nete ale BCE sunt repartizate între băncile centrale naționale din zona euro. Statutul SEBC prevede că până la 20% din orice profituri obținute pot fi păstrate ca rezerve, în timp ce profitul rămas se distribuie acționarilor BCE proporțional cu cotele vărsate de aceștia. Eventualele pierderi pot fi compensate din rezervele generale, din veniturile aferente exercițiului respectiv sau din sumele alocate fiecărei bănci centrale naționale.

Consiliul guvernatorilor și-a exprimat sprijinul deplin față de poporul ucrainean.

Am implementat sancțiunile impuse de UE și autoritățile guvernamentale europene și suntem pregătiți să adoptăm toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea prețurilor și cea financiară în zona euro.

Mai mult:

Politica monetară a BCE include toate măsurile adoptate pentru a influența costul banilor și accesul la aceștia în vederea îndeplinirii obiectivului nostru privind stabilitatea prețurilor. Instrumentul nostru principal de politică monetară este setul de rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Orice modificare a acestor rate afectează, cu un decalaj de câteva luni, ratele dobânzilor din întreaga economie, inclusiv ratele la care băncile comerciale acordă împrumuturi persoanelor fizice și companiilor. Dacă este necesar, putem utiliza și alte instrumente care să ne ajute să atingem obiectivul nostru principal privind stabilitatea prețurilor.

Stabilitatea prețurilor reprezintă obiectivul principal al BCE, astfel cum se prevede la articolul 127 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Consiliul guvernatorilor consideră că stabilitatea prețurilor este menținută în mod optim prin țintirea unei inflații de 2% pe termen mediu, măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Prețurile stabile încurajează companiile să investească și facilitează planurile de cheltuieli ale populației. De asemenea, acestea contribuie la menținerea încrederii în moneda noastră prin păstrarea cantității de bunuri și servicii care pot fi achiziționate cu o anumită sumă în euro la un nivel constant.

Pentru a menține stabilitatea prețurilor cu eficacitate, avem nevoie de o măsură fiabilă a inflației. În acest scop, analizăm prețurile a sute de articole achiziționate, de regulă, de populație, inclusiv bunuri precum alimente, îmbrăcăminte sau automobile și servicii precum abonamente de telefonie mobilă, bilete de tren și închirieri de locuințe. Toate acestea, combinate, ne oferă o indicație cu privire la cât de mult variază prețurile în economie în ansamblu.

Această imagine de ansamblu este oferită de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), considerat a fi cea mai adecvată măsură pentru evaluarea îndeplinirii obiectivului nostru privind stabilitatea prețurilor. IAPC măsoară dinamica prețurilor de consum, mai exact variațiile în timp ale prețurilor bunurilor de consum și ale serviciilor achiziționate de gospodăriile populației din zona euro.

Acest indice este denumit „armonizat”, întrucât toate țările din UE utilizează aceeași metodologie, ceea ce oferă posibilitatea comparării datelor între țări.

IAPC este elaborat de Eurostat și institutele naționale de statistică în conformitate cu metode statistice armonizate. 

Inflația s-a redus în ultimele luni, dar se menține în continuare la niveluri prea ridicate. Scăderea inflației este determinată de o diminuare a prețurilor produselor energetice, care au urcat la niveluri foarte ridicate după ce Rusia a lansat invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, prețurile alimentelor și cele ale serviciilor continuă să se majoreze puternic. Presiunile asupra prețurilor în multe sectoare se mențin ridicate din cauza efectelor întârziate ale recentei creșteri considerabile a prețurilor produselor energetice și a altor costuri cu factorii de producție. Cererea reprimată în urma pandemiei, efectul întârziat al blocajelor la nivelul ofertei și creșterea marjelor de profit și a câștigurilor salariale contribuie, de asemenea, la majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor.

Suntem banca centrală responsabilă de moneda euro, iar mandatul nostru este menținerea stabilității prețurilor. Atunci când prețurile înregistrează o creștere prea alertă (mai exact, atunci când inflația este prea ridicată), majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE ne ajută să asigurăm revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

De asemenea, monitorizăm atent așteptările privind inflația – în prezent, inflația exercită presiuni asupra oamenilor și mulți sunt preocupați de menținerea acesteia. Majorarea ratelor dobânzilor ne ajută să transmitem mesajul conform căruia nu vom permite menținerea inflației peste nivelul de 2%, ceea ce contribuie la ținerea sub control a anticipațiilor inflaționiste.

Băncile centrale pot achiziționa uneori active precum obligațiuni guvernamentale sau obligațiuni corporative cu scopul de a reduce ratele dobânzilor pe termen mai lung atunci când există riscul ca inflația să rămână scăzută. Aceste achiziții de active sprijină economia, întrucât stimulează consumul și investițiile și, în ultimă instanță, contribuie la acumularea de presiuni inflaționiste și la revenirea inflației la nivelul țintei de 2%.

Din cauza creșterii inflației, BCE nu mai efectuează achiziții nete din luna iulie 2022 și a decis să sisteze reinvestirile în cadrul programului de achiziționare de active începând cu iulie 2023.  

Am publicat noua noastră strategie de politică monetară la data de 8 iulie 2021. De la evaluarea anterioară a strategiei în 2003, economia zonei euro și cea mondială au cunoscut transformări profunde. Implicațiile productivității reduse și ale schimbărilor demografice, precum și repercusiunile crizei financiare ne-au redus capacitatea de a ne atinge obiectivele numai prin modificări ale ratelor dobânzilor reprezentative. În plus, globalizarea, digitalizarea, amenințarea la adresa sustenabilității ecologice și schimbările din sistemul financiar reprezintă provocări pentru conduita politicii monetare.

Deși mandatul nostru este conferit prin Tratate, misiunea elaborării strategiei noastre de politică monetară ne revine nouă. Această strategie descrie modul în care intenționăm să ne atingem obiectivul principal privind stabilitatea prețurilor în zona euro utilizând un set adecvat de instrumente de politică monetară. Conform noii strategii, BCE vizează o țintă simetrică a inflației de 2%, care consideră că o inflație inferioară țintei și o inflație prea ridicată sunt de nedorit în egală măsură.

Vrei să afli mai multe informații despre instrumentele, măsurile și deciziile noastre de politică monetară?

Vrei să afli mai multe informații despre principalele concluzii desprinse în urma evaluării strategiei?

Obiectivul supravegherii bancare europene constă în garantarea siguranței și solidității sistemului bancar european, sporirea integrării și stabilității financiare și asigurarea unei supravegheri consecvente.

Mecanismul unic de supraveghere (MUS) este sistemul de supraveghere bancară din Europa și este format din Supravegherea bancară a BCE și autoritățile naționale de supraveghere din țările participante.

Încurajăm pe toată lumea să ne raporteze în mod direct, prin intermediul platformei dedicate avertizărilor de integritate, presupusele încălcări ale legislației relevante a Uniunii. BCE asigură o protecție adecvată atât pentru persoanele care raportează încălcările, cât și pentru persoanele acuzate, precum și pentru toate datele cu caracter personal implicate.

La BCE, considerăm esențial ca informațiile să fie accesibile. Dorim să fim cât mai transparenți cu putință, asigurând totodată confidențialitatea aspectelor legate de modul în care ne îndeplinim atribuțiile.

Informațiile referitoare la bănci supravegheate individuale sunt protejate în mod specific printr-o serie de cerințe privind secretul profesional, astfel cum sunt prevăzute în legislația europeană (de exemplu, Directiva privind cerințele de capital).

Accesul la documentele BCE este reglementat prin Decizia BCE/2004/3 din 4 martie 2004, astfel cum a fost modificată. În concordanță cu angajamentul nostru în favoarea deschiderii și a transparenței, am creat un registru public de documente pentru a permite și a facilita activitatea de cercetare.

Băncile supravegheate direct de BCE se numesc „instituții semnificative”, iar cele supravegheate indirect, „instituții mai puțin semnificative”.

Autoritățile de supraveghere evaluează riscurile cu care se confruntă băncile și verifică dacă acestea sunt pregătite să gestioneze riscurile respective în mod corespunzător. Această activitate poartă denumirea de „proces de supraveghere și evaluare” (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), scopul acesteia fiind de a permite evaluarea consecventă a profilurilor de risc ale băncilor și adoptarea deciziilor cu privire la toate măsurile de supraveghere necesare.

Autoritățile de supraveghere utilizează testările la stres pentru a vedea în ce măsură băncile pot face față șocurilor financiare și economice. Rezultatele testărilor la stres ajută autoritățile de supraveghere să identifice vulnerabilitățile băncilor și să le soluționeze într-un stadiu incipient, ca parte a dialogului lor în materie de supraveghere.

Episoadele recente din timpul pandemiei și invadarea Ucrainei de către Rusia au consolidat importanța protejării serviciilor critice împotriva atacurilor și a penelor de curent. Pentru ca sectorul financiar al UE să devină mai puternic și mai rezilient din punct de vedere digital, BCE examinează expunerile băncilor la riscuri informatice și evaluează capacitățile lor de gestionare a riscurilor. Acest lucru se realizează prin intermediul cadrului BCE de raportare a incidentelor cibernetice și prin analizarea răspunsurilor băncilor la un chestionar anual privind riscul informatic. BCE lansează, de asemenea, în 2024 o testare la stres tematică privind reziliența cibernetică, al cărei scop este de a testa modul în care băncile sunt capabile să răspundă la un atac cibernetic reușit și să se redreseze în urma acestuia.

BCE poate impune sancțiuni, mai exact de natură pecuniară, băncilor semnificative care încalcă legislația direct aplicabilă a UE sau deciziile sau regulamentele BCE. În cazul unor încălcări ale legislației naționale care implementează directive ale UE, al unor încălcări comise de persoane fizice sau al situațiilor în care trebuie impusă o sancțiune nepecuniară, BCE poate solicita autorității naționale competente (ANC) relevante să inițieze procedurile corespunzătoare. ANC derulează aceste proceduri și decide cu privire la sancțiunile rezultate în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

Sancțiunile impuse de BCE în cadrul atribuțiilor sale de supraveghere sunt publicate pe website-ul BCE:

Crearea euro a fost o realizare impresionantă, reunind cetățenii europeni și permițându-le să călătorească, să studieze și să lucreze în străinătate mult mai ușor și în condiții de siguranță. Tratatul de la Maastricht a constituit unul dintre momentele de referință ale procesului de integrare europeană, pregătind terenul pentru crearea unei monede comune.

BCE analizează posibilitatea introducerii unei monede euro digitale. Aceasta ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem. Ar reprezenta bani ai băncii centrale și, prin urmare, nu ar prezenta riscuri. În prezent, numerarul este singura formă de bani ai băncii centrale utilizată pentru plățile de mică valoare. O monedă euro digitală ar fi o modalitate suplimentară de a efectua plăți în euro, care nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Ar fi convertibilă (unu-la-unu) în toate celelalte forme de euro, precum bancnotele.

O monedă euro digitală ar combina eficiența unui instrument de plată digital cu siguranța banilor băncii centrale. Aceasta ar ajuta UE să rămână independentă de metodele de plată digitale emise și controlate din afara zonei euro. De asemenea, ar asigura stabilitatea financiară și suveranitatea monetară și ar contribui la menținerea încrederii în plăți în era digitală.

Criptoactivele sunt fundamental diferite de banii băncii centrale: prețurile lor sunt extrem de volatile, ceea ce le face greu de utilizat ca mijloc de plată sau ca unitate de cont. Criptoactivele nu au valoare intrinsecă și nicio instituție publică nu le sprijină. Există preocupări similare cu privire la monedele digitale stabile (stablecoins): fiabilitatea lor depinde, în ultimă instanță, de entitatea emitentă și de activele-suport. Acestea depind, de asemenea, de onorarea promisiunii emitentului de a menține stabilă valoarea monedelor în timp. Pe de altă parte, o monedă euro digitală ar constitui bani ai băncii centrale, ceea ce înseamnă că ar fi emisă de o bancă centrală și ar fi concepută astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor: pe lângă respectarea vieții private, ar fi, de asemenea, fără riscuri.

Experții Eurosistemului au stabilit o serie de cerințe de bază pentru a ne ajuta să înțelegem cum ar putea arăta o monedă euro digitală. Printre acestea se numără accesibilitatea, robustețea, siguranța, eficiența, protecția vieții private și respectarea legii. O monedă euro digitală ar fi concepută astfel încât să fie interoperabilă cu servicii de plată existente, facilitând plățile paneuropene și furnizarea altor servicii consumatorilor.

Eurosistemul nu este interesat de colectarea de date privind plățile de la utilizatori individuali, de urmărirea comportamentelor în materie de plăți sau de transmiterea acestor date agențiilor guvernamentale sau altor instituții publice.

Probabil că va fi necesar ca utilizatorii să se identifice când accesează pentru prima dată serviciile asociate monedei euro digitale, însă vor putea fi garantate în continuare niveluri ridicate de protecție a vieții private în ceea ce privește plățile lor.

Bancnotele euro reprezintă un simbol tangibil și vizibil al unității europene și este responsabilitatea noastră să le menținem la zi. Ca parte a procesului periodic de elaborare de bancnote și după 20 de ani de la introducerea primelor bancnote și monede euro, a sosit momentul unei revizuiri a concepției grafice a bancnotelor euro.

În luna decembrie 2021, BCE a început să analizeze idei pentru o nouă temă a bancnotelor euro, ca un prim pas în direcția reproiectării lor, scopul fiind ca acestea să devină mai accesibile pentru cetățenii europeni, asigurând totodată că noile bancnote și elementele de siguranță ale acestora încorporează cea mai bună și mai durabilă tehnologie disponibilă.

Procesul de reproiectare constă în două etape consecutive: selectarea unei teme noi și elaborarea unor elemente grafice noi. Publicul larg este implicat pe parcursul întregului proces, fiind realizate o serie de sondaje publice atât de către BCE, cât și de către o companie de studii separată.

În prezent, se așteaptă o decizie a Consiliului guvernatorilor BCE cu privire la noua concepție grafică a bancnotelor euro în anul 2026.

Bancnotele de 500 EUR nu mai sunt emise. Totuși, acestea reprezintă în continuare mijloace legale de plată, putând fi încă utilizate pentru efectuarea plăților și ca mijloc de tezaurizare.

Imaginile bancnotelor euro pot fi utilizate în scopuri neprofesionale fără autorizarea noastră prealabilă, cu condiția respectării tuturor normelor existente (în special articolul 2 din Decizia BCE/2013/10) pentru a asigura că reproducerea nu este niciodată confundată cu o bancnotă autentică (întrucât aceasta ar afecta încrederea în euro).

Dacă dorești să utilizezi imagini de înaltă rezoluție ale bancnotelor euro în scopuri profesionale, trebuie să ne contactezi la adresa Euro-Banknotes-Images@ecb.europa.eu pentru ca noi să îți putem evalua solicitarea. Dacă aceasta este aprobată, ți se vor trimite imaginile respective în format electronic.

TARGET Services se referă la o serie de servicii dezvoltate și operate de Eurosistem, care garantează fluxul liber de numerar, titluri de valoare și garanții la nivelul întregii Europe.

Aceste servicii de infrastructură a pieței financiare includ T2 (pentru decontarea plăților de mare valoare), T2S (pentru decontarea titlurilor de valoare), TIPS (serviciu pentru plăți instant de mică valoare) și ECMS (serviciu de administrare a garanțiilor). Toate aceste servicii se decontează în banii băncii centrale. T2 este platforma cea mai utilizată pentru plățile de mare volum efectuate de băncile centrale și de băncile comerciale.

BCE și băncile centrale naționale nu pot furniza informații cu privire la statutul transferurilor bancare individuale, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul zonei euro sau la nivel internațional. 

TIPS este un serviciu TARGET lansat de BCE și băncile centrale naționale în anul 2018. Acesta permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților lor transferuri de fonduri în timp real și la orice oră. Datorită TIPS, plățile instant pot fi efectuate acum rapid și în condiții de siguranță.

Care este strategia noastră privind numerarul? De ce este important numerarul? Cum preferă să efectueze plăți cetățenii din zona euro?

De ce sistemele de plăți sunt atât de importante?

La BCE, suntem puternic interesați să combatem riscurile legate de schimbările climatice în cadrul mandatului nostru. Schimbările climatice sunt importante pentru noi, deoarece afectează economia, ceea ce, la rândul său, influențează obiectivul nostru privind menținerea stabilității prețurilor. Acestea au, de asemenea, un impact asupra modului în care supraveghem băncile și în care ne gestionăm propria expunere la riscurile climatice.

Publicăm periodic pe website-urile noastre informații despre modul în care BCE abordează problema schimbărilor climatice:

În 2020 și 2021, BCE a introdus o serie de măsuri de politică monetară și de supraveghere bancară pentru a atenua impactul pandemiei asupra economiei zonei euro și pentru a sprijini toți cetățenii europeni.

Aceste răspunsuri la întrebări frecvente oferă detalii cu privire la măsurile legate de pandemie pe care Supravegherea bancară a BCE le-a adoptat în 2020 și 2021.

Una dintre aceste măsuri de politică monetară a fost reprezentată de programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), un program de achiziționare de active lansat în luna martie 2020. Scopul PEPP a fost de a sprijini cetățenii, companiile și autoritățile guvernamentale în obținerea accesului la fondurile necesare în condiții favorabile, ajutând economia să facă față dificultăților generate de pandemie.

La data de 10 februarie 2022, am anunțat încetarea ultimelor măsuri temporare de sprijin aflate încă la dispoziția băncilor.