European Central Bank - eurosystem
Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de

Guvernanță corporativă

Pe lângă organele de decizie, guvernanța corporativă a BCE cuprinde un Comitet de audit și mai multe niveluri de control, atât extern, cât și intern.

Comitetul de audit

Pentru a consolida în continuare guvernanța corporativă a BCE și a Eurosistemului, un Comitet de audit la nivel înalt oferă asistență Consiliului guvernatorilor referitor la responsabilitățile acestuia în ceea ce privește:

  1. integritatea informațiilor financiare;
  2. supravegherea controalelor interne;
  3. conformitatea cu actele cu putere de lege și codurile de conduită aplicabile;
  4. îndeplinirea funcțiilor de audit.

Rolul comitetului este prezentat mai detaliat în mandatul Comitetului de audit. Comitetul de audit este prezidat de Yannis Stournaras și cuprinde alți patru membri: Luis de Guindos, Pervenche Berès, Ardo Hansson și Klaas Knot.

Comitetul auditorilor interni

În conformitate cu Carta de audit a Eurosistemului/SEBC și a Mecanismului unic de supraveghere (MUS), Comitetul auditorilor interni contribuie la îndeplinirea obiectivelor Eurosistemului/SEBC și ale MUS prin furnizarea de servicii independente și obiective de certificare și consultanță menite să aducă valoare adăugată și să optimizeze realizarea misiunilor și activităților Eurosistemului/SEBC și ale MUS.

Comitetul auditorilor interni raportează organelor de decizie ale BCE și răspunde de elaborarea și implementarea planului de audit al Eurosistemului/SEBC și al MUS. În plus, acesta definește standarde comune pentru desfășurarea activității de audit în cadrul Eurosistemului/SEBC și al MUS.

Niveluri de control extern

Statutul SEBC prevede două niveluri:

  • auditorii externi;
  • Curtea de Conturi Europeană.

Auditorii externi auditează conturile anuale ale BCE (articolul 27.1 din Statutul SEBC). Curtea de Conturi Europeană examinează eficiența operațională a administrării BCE (articolul 27.2).

Bune practici pentru selecția și mandatul auditorilor externi în conformitate cu articolul 27.1 din Statutul SEBC/BCE, astfel cum au fost aprobate de Consiliul guvernatorilor BCE, 10 martie 2017

Rapoartele de audit întocmite de auditorii externi sunt publicate în Raportul anual al BCE.

Rapoartele Curții de Conturi Europene și răspunsurile BCE sunt disponibile în secțiunea Rapoarte de audit, documente de analiză și avize de pe website-ul CCE.

Niveluri de control intern

Audit intern

Direcția audit intern funcționează sub responsabilitatea directă a Comitetului executiv. Mandatul Direcției audit intern este definit în Carta de audit a BCE, aprobată de Comitetul executiv.

Carta se bazează pe standarde profesionale aplicabile la nivel internațional, în special pe cele ale Institutului auditorilor interni (Institute of Internal Auditors). 

Structura de control intern

Comitetului executiv îi revine responsabilitatea globală a supravegherii gestionării riscurilor în cadrul BCE.

Totodată, structura de control intern a BCE are la bază o abordare funcțională pe trei niveluri, în cadrul căreia fiecare unitate organizatorică (secție, serviciu, direcție sau direcție generală) deține responsabilitatea principală în ceea ce privește gestionarea riscurilor proprii, precum și asigurarea eficacității și eficienței operațiunilor sale.

Compartimente ale BCE, precum gestionarea riscurilor operaționale, gestionarea riscurilor financiare și Biroul de conformitate și guvernanță își asumă rolul celui de-al doilea nivel de control, stimulând și sprijinind implementarea măsurilor de verificare și coroborare în cadrul organizației.

Funcția de audit intern din cadrul BCE constituie cel de-al treilea nivel de control, prin activități de consultanță independente și obiective, menite să aducă valoare adăugată operațiunilor BCE și să le optimizeze. În plus, Comitetul de audit din cadrul BCE consolidează și mai mult nivelurile de control și guvernanța corporativă a BCE, după cum s-a explicat mai sus.

Cadrul etic

Fiind o instituție a Uniunii Europene, BCE îi sunt încredințate atribuții care servesc interesul public. Cadrul etic al BCE stabilește norme etice și principii directoare în vederea asigurării celui mai înalt nivel de integritate, competență, eficiență și transparență în îndeplinirea atribuțiilor. Respectarea acestor principii constituie un element-cheie al credibilității BCE și este esențială pentru asigurarea încrederii cetățenilor europeni în administrarea BCE și în activitățile pe care le desfășoară această instituție.

Cadrul etic al BCE pentru membrii personalului, inclus în Regulamentul privind personalul, a fost modificat la 3 decembrie 2014, după înființarea Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Cadrul revizuit a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, în același timp fiind instituit și Codul de conduită pentru membrii Consiliului de supraveghere al BCE.

Codul unic de conduită pentru toți factorii de decizie și înalții funcționari ai BCE a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. O versiune actualizată, care include norme sporite privind tranzacțiile financiare private, a intrat în vigoare în luna ianuarie 2023.

Implementarea cadrului etic

În urma instituirii MUS, aspectele legate de guvernanță au dobândit o importanță sporită pentru BCE. Pentru a asigura implementarea adecvată și consecventă a cadrului etic și pentru a consolida guvernanța corporativă a BCE, Consiliul guvernatorilor a stabilit, la data de 17 decembrie 2014, înființarea unui Comitet de etică. Acest comitet și-a asumat responsabilitățile atribuite consilierului pe probleme de etică în temeiul Codului de conduită pentru membrii Consiliului guvernatorilor și responsabilului pe probleme de etică în temeiul Codului suplimentar de criterii etice pentru membrii Comitetului executiv.

Atribuția principală a Comitetului de etică este aceea de a oferi consiliere membrilor organelor implicate în procesele decizionale ale BCE cu privire la aspecte legate de etică, pe bază de solicitări individuale.

Decizia BCE (BCE/2014/59) privind instituirea unui Comitet de etică și regulamentul de procedură al acestuia

În concordanță cu angajamentul său de a asigura desfășurarea activităților BCE în conformitate cu principiile integrității și de a menține cele mai înalte standarde etice, Comitetul executiv a înființat, de asemenea, un Birou de conformitate și guvernanță, care și-a început activitatea concomitent cu intrarea în vigoare a versiunii revizuite a Regulamentului BCE privind personalul. Responsabilitățile Biroului de conformitate și guvernanță includ îndeplinirea rolului deținut anterior de responsabilul pe probleme de etică față de membrii personalului.

Biroul de conformitate și guvernanță reprezintă o funcție de control independentă esențială, destinată consolidării cadrului de guvernanță al BCE prin sprijinirea Comitetului executiv în ceea ce privește protejarea integrității și a reputației BCE, prin promovarea standardelor etice de conduită a personalului și prin creșterea gradului de asumare a responsabilității și de transparență la nivelul BCE.

Autoritatea bugetară

Consiliul guvernatorilor îndeplinește rolul de autoritate bugetară a BCE. Acesta adoptă bugetul BCE, la propunerea Comitetului executiv. În plus, Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget în chestiunile legate de bugetul BCE.

Responsabilul cu protecția datelor

Responsabilul cu protecția datelor asigură aplicarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/1725 în cadrul BCE și oferă operatorilor și persoanelor împuternicite de operatori consiliere cu privire la îndeplinirea obligațiilor care le revin. Responsabilul cu protecția datelor raportează Comitetului executiv și își îndeplinește atribuțiile și îndatoririle de o manieră independentă. Sarcinile și competențele responsabilului cu protecția datelor sunt definite mai detaliat în Decizia (UE) 2020/655.

Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE, JO L 295, 21.11.2018, p. 39–98

Decizia (UE) 2020/655 a Băncii Centrale Europene din 5 mai 2020 de adoptare a normelor de punere în aplicare privind protecția datelor la Banca Centrală Europeană și de abrogare a Deciziei BCE/2007/1 (BCE/2020/28), JO L 152, 15.5.2020, p. 13–20

Prevenirea fraudei în cadrul BCE și normele aplicabile investigațiilor efectuate de OLAF

Măsuri antifraudă la nivelul UE

În anul 1999, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă („Regulamentul OLAF”) în scopul întăririi măsurilor de combatere a fraudei, a corupției și a altor activități ilegale care aduc prejudicii intereselor financiare ale Comunităților Europene. Regulamentul prevede, în principal, efectuarea de investigații interne de către OLAF în cazul unor suspiciuni de fraudă la nivelul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor UE.

Măsuri antifraudă la nivelul BCE

Decizia BCE privind normele aplicabile investigațiilor efectuate de OLAF – Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a adoptat, la data de 3 iunie 2004, Decizia BCE/2004/11 privind modalitățile și condițiile aplicabile investigațiilor efectuate de Oficiul European Antifraudă în cadrul Băncii Centrale Europene, în materie de prevenire a fraudei, a corupției și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Comunităților Europene și de modificare a condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2004. Decizia a fost completată de acordul administrativ între Banca Centrală Europeană și Oficiul European de Luptă Antifraudă, semnat la 16 iunie 2016, pentru a consolida cooperarea între serviciile BCE și cele din cadrul OLAF.

Măsurile antifraudă aplicate anterior de BCE

Deși a admis necesitatea unor măsuri ferme de prevenire a fraudei, Consiliul guvernatorilor a considerat că poziția independentă a BCE și misiunile prevăzute de Statut împiedicau aplicarea Regulamentului OLAF în cadrul BCE. În schimb, acesta a adoptat un document separat, respectiv Decizia BCE din 7 octombrie 1999 privind prevenirea fraudei (BCE/1999/5), care prevedea introducerea unui sistem antifraudă cuprinzător, supus controlului ultim al unui Comitet antifraudă independent.

Comisia Europeană, susținută de Regatul Țărilor de Jos, Parlamentul European și Consiliul UE, a contestat această poziție (cauza C-11/00). La data de 10 iulie 2003, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat asupra cererilor formulate de părți, anulând Decizia BCE/1999/5.

Hotărârea Curții a plasat în mod clar BCE „în cadrul Comunității”, arătând totodată că intenția legiuitorului a fost aceea de a asigura BCE condițiile necesare îndeplinirii în mod independent a misiunilor conferite. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Justiție a decis că această independență nu poate avea drept consecință separarea totală a BCE de Comunitatea Europeană și exceptarea acesteia de la aplicarea tuturor normelor prevăzute de legislația comunitară. Această hotărâre este în concordanță cu abordarea adoptată de BCE. Aplicarea Regulamentului OLAF nu trebuie să aducă atingere independenței BCE în îndeplinirea misiunilor sale.

Pe durata existenței sale, Comitetul antifraudă al Băncii Centrale Europene a întocmit următoarele rapoarte anuale de activitate:

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Mai mult pe aceeași temă

Publicații

Raportul anual

Toate paginile din această secțiune