Menu

Utilizarea euro

Euro a fost lansat la data de 1 ianuarie 1999, devenind moneda unică a peste 300 de milioane de europeni. În primii trei ani, euro a fost o monedă invizibilă, utilizată numai în scopuri contabile, de exemplu pentru plăți electronice. Numerarul în euro a fost pus în circulație abia la data de 1 ianuarie 2002, atunci când a înlocuit, la cursuri de schimb fixate irevocabil, bancnotele și monedele naționale, cum ar fi francul belgian sau marca germană.

În prezent, bancnotele și monedele euro reprezintă moneda oficială în 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în insulele, departamentele și teritoriile de peste mări care fac parte din anumite țări ale zonei euro sau sunt asociate acestora. Împreună, aceste țări formează zona euro. Statele mici, respectiv Andorra, Principatul Monaco, San Marino și Cetatea Vaticanului, utilizează, de asemenea, moneda euro, în baza unui acord formal încheiat cu Comunitatea Europeană. Muntenegru și Kosovo utilizează și ele moneda euro, dar fără să fi încheiat un acord formal. În prezent, 340 de milioane de persoane efectuează plăți în numerar folosind aceeași monedă, iar bancnotele și monedele euro au devenit un simbol tangibil al integrării europene.

Se așteaptă ca toate țările din UE, mai puțin Danemarca, care beneficiază de o clauză de exceptare, să adere la uniunea monetară și să introducă euro de îndată ce îndeplinesc criteriile de convergență.

Harta interactivă a zonei euro

Explorați această hartă interactivă și tabelele de mai jos pentru a afla ce țări din Uniunea Europeană fac parte din zona euro, precum și când au început să utilizeze euro.

Austria

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1995

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Belgia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Bulgaria

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2007

Cipru

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2008

Republica Cehă

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Germania

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Danemarca

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 1973

Estonia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2011

Spania

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1986

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Finlanda

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1995

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Franța

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Grecia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1981

Euro din 2001 (numerar în circulație din 2002)

Croația

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2013

Ungaria

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Irlanda

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1973

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Italia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Lituania

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2015

Luxemburg

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Letonia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2014

Monaco

Țară din afara UE

Malta

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2008

Țările de Jos

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru fondator al UE în 1957

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

Polonia

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Portugalia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 1986

Euro din 1999 (numerar în circulație din 2002)

România

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 2007

Suedia

Stat membru al UE care nu utilizează euro

Stat membru al UE din 1995

Slovenia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2007

Slovacia

Stat membru al UE care utilizează euro

Stat membru al UE din 2004

Euro din 2009

Republica San Marino

Țară din afara UE

State membre ale Uniunii Europene și ale zonei euro

State membre ale Uniunii Europene care utilizează euro

Țara Anul aderării la UE Anul adoptării euro
Austria 1995 1999 (numerar în circulație din 2002)
Belgia 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Cipru 2004 2008
Estonia 2004 2011
Finlanda 1995 1999 (numerar în circulație din 2002)
Franța 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Germania 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Grecia 1981 2001 (numerar în circulație din 2002)
Irlanda 1973 1999 (numerar în circulație din 2002)
Italia 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Letonia 2004 2014
Lituania 2004 2015
Luxemburg 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Malta 2004 2008
Țările de Jos 1957 1999 (numerar în circulație din 2002)
Portugalia 1986 1999 (numerar în circulație din 2002)
Slovacia 2004 2009
Slovenia 2004 2007
Spania 1986 1999 (numerar în circulație din 2002)

State membre ale Uniunii Europene care nu utilizează euro

Țara Anul aderării la UE
Bulgaria 2007
Croația 2013
Republica Cehă 2004
Danemarca 1973
Ungaria 2004
Polonia 2004
România 2007
Suedia 1995

Regatul Unit, care a fost stat membru al Uniunii Europene în perioada 1973-2020, nu a utilizat euro.

Cursurile de schimb fixate irevocabil față de euro
EUR Valută
1 40,3399 BEF (franci belgieni)
1 1,95583 DEM (mărci germane)
1 15,6466 EEK (coroane estoniene)
1 0,787564 IEP (lire irlandeze)
1 340,750 GRD (drahme grecești)
1 166,386 ESP (pesete spaniole)
1 0,585274 CYP (lire cipriote)
1 6,55957 FRF (franci francezi)
1 1936,27 ITL (lire italiene)
1 0,702804 LVL (lats letoni)
1 3,45280 LTL (litas lituanieni)
1 40,3399 LUF (franci luxemburghezi)
1 0,429300 MTL (lire malteze)
1 2,20371 NLG (guldeni olandezi)
1 13,7603 ATS (șilingi austrieci)
1 200,482 PTE (escudo portughezi)
1 239,640 SIT (tolari sloveni)
1 30,1260 SKK (coroane slovace)
1 5,94573 FIM (mărci finlandeze)

Fluxurile de numerar în zona euro

Bancnotele (și monedele) euro circulă pe scară largă în zona euro, în principal datorită turismului, deplasărilor profesionale și cumpărăturilor transfrontaliere. Într-o măsură mult mai mică, bancnotele naționale „circulau” la nivel transfrontalier și înainte de introducerea euro, fiind apoi „repatriate” către banca centrală emitentă, în principal prin intermediul băncilor comerciale. Aceste operațiuni nu sunt necesare în cazul euro. Totuși, întrucât cantități semnificative de bancnote euro nu rămân în țara emitentă, fiind luate și cheltuite în alte țări din zona euro, băncile centrale trebuie să le redistribuie pentru a evita ca în unele țări să se înregistreze un deficit de bancnote, iar în altele, un excedent. Aceste transferuri de mare amploare sunt coordonate la nivel central și finanțate de BCE.

Importanța numerarului și caracteristicile sale unice

De la introducerea numerarului în euro în anul 2002, bancnotele euro în circulație au înregistrat o creștere constantă, atât din punct de vedere valoric, cât și din punct de vedere cantitativ. Numerarul este de departe cel mai utilizat mijloc de plată pentru tranzacțiile de mică valoare efectuate în zona euro din perspectiva numărului de tranzacții, deși, în termeni valorici, acesta deține o pondere semnificativ mai scăzută. În ambele situații însă, rolul numerarului s-a redus treptat în ultimele decenii, în timp ce utilizarea cardurilor de debit și de credit s-a intensificat, estimările relevând continuarea acestei tendințe.

Ca instrument de plată, numerarul prezintă o serie de caracteristici unice:

  • este cel mai intens utilizat și cel mai rapid instrument de plată în tranzacțiile de mică valoare, dar și cel mai important pentru situații de urgență;
  • este considerat cel mai avantajos instrument pentru plățile de foarte mică valoare – costul total mediu pe tranzacție efectuată de persoane fizice este mai mic pentru numerarul în euro decât pentru instrumentele de plată electronice comparabile;
  • are un caracter „incluziv”, pentru că asigură efectuarea plăților, chiar și în cazul persoanelor care nu au conturi bancare sau dispun de acces limitat la acestea ori care nu pot utiliza modalitățile electronice de plată;
  • permite populației să exercite un control mai strict asupra cheltuielilor;
  • constituie atât un instrument de plată, cât și un mijloc de tezaurizare; și
  • s-a dovedit un instrument de plată sigur în ceea ce privește rezistența la fraudă/contrafacere.

Ținând seama de aceste caracteristici, societatea nu este pregătită să renunțe la utilizarea numerarului. Acesta va rămâne un instrument de plată indispensabil pentru mulți ani de acum înainte.

Poziția Eurosistemului asupra numerarului ca mijloc de plată

Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, una dintre misiunile de bază ale Eurosistemului este aceea de a promova funcționarea fără sincope a sistemelor de plăți. Eurosistemul este imparțial în ceea ce privește diversele instrumente de plată, în sensul că nu favorizează utilizarea unui instrument în detrimentul altuia. Cu toate acestea, băncile centrale din Eurosistem au o responsabilitate deosebită în privința numerarului, întrucât sunt emitenții oficiali ai bancnotelor euro. În plus, cele mai multe dintre aceste entități pun în circulație monedele euro emise de statele membre. Prin urmare, Eurosistemul se angajează să sprijine numerarul ca mijloc de plată general valabil, ușor de utilizat, fiabil și eficient pentru efectuarea tranzacțiilor de mică valoare. În cadrul sferei sale de competență, Eurosistemul monitorizează și urmărește în mod continuu promovarea unor cicluri de numerar în zona euro caracterizate de siguranță, reziliență și eficiență.