Întrebări frecvente privind publicările de date financiare legate de schimbările climatice de către Eurosistem

Începând din 2023, toate băncile centrale din Eurosistem au publicat date financiare anuale legate de schimbările climatice.

Răspunsurile la următoarele întrebări frecvente oferă informații cu privire la aceste raportări, inclusiv referitoare la sfera lor de aplicare, la datele utilizate și la metodologia care stă la baza acestora.

Mai multe detalii despre publicările de către membrii Eurosistemului de date financiare legate de schimbările climatice sunt disponibile într-un comunicat de presă și în secțiunea specială de pe website-ul nostru.

Î1 De ce publică Eurosistemul date financiare legate de schimbările climatice?

Prin publicările sale de date financiare legate de schimbările climatice, Eurosistemul își propune să sporească transparența cu privire la impactul portofoliilor sale financiare asupra climei și la expunerea acestora la riscurile climatice. În sens mai larg, aceste publicări de date ameliorează gradul de conștientizare și înțelegere a riscurilor climatice la nivelul întregului sector financiar și pentru portofoliile financiare, promovează armonizarea practicilor de publicare ținând cont de evoluția standardelor de piață și sprijină obiectivele Uniunii Europene privind neutralitatea climatică și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Î2 La ce portofolii se referă publicările de date financiare legate de schimbările climatice?

Toate băncile centrale din Eurosistem publică informații legate de schimbările climatice privind portofoliile lor care nu au legătură cu politica monetară, pe care le gestionează sub responsabilitate proprie. În plus, Eurosistemul publică date financiare legate de schimbările climatice pentru obligațiunile emise de sectorul public, obligațiunile corporative și obligațiunile garantate deținute în scopuri de politică monetară în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Raportul privind deținerile în cadrul APP și al PEPP, publicat de BCE, include, de asemenea, o secțiune referitoare la rezervele valutare ale BCE. Sfera de aplicare a publicărilor de date financiare legate de schimbările climatice este revizuită anual pentru a reflecta evoluțiile la nivelul datelor, precum și al metodologiilor și practicilor de publicare.

Î3 De ce nu publicați informații legate de schimbările climatice pentru întregul bilanț?

Eurosistemul publică informații legate de schimbările climatice cu privire la activele deținute în bilanțul său pentru care există suficiente date disponibile legate de schimbările climatice. Aceste publicări de date acoperă majoritatea elementelor noastre bilanțiere. Anumite active și portofolii, cum ar fi titlurile de valoare deținute în cadrul programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), precum și deținerile de aur fizic, drepturile speciale de tragere și numerarul și echivalentele de numerar din rezervele valutare ale BCE, sunt excluse din sfera de aplicare, întrucât nu sunt disponibile suficiente date legate de schimbările climatice sau orientări metodologice. Eurosistemul interacționează cu organismele de standardizare și furnizorii de date legate de schimbările climatice pentru a îmbunătăți, în timp, disponibilitatea și calitatea datelor legate de schimbările climatice.

Î4 Care metodologie se utilizează pentru publicările de date financiare legate de schimbările climatice?

Principiile comune de publicare ale Eurosistemului au fost elaborate în mod colectiv de către membrii Eurosistemului și se axează pe portofoliile care nu au legătură cu politica monetară. Principiile, care sunt revizuite și actualizate periodic, se bazează pe recomandările Grupului operativ privind informațiile financiare legate de climă (Task Force on Climate-related Financial Disclosures - TCFD). TCFD a fost desființat în luna octombrie 2023, recomandările sale fiind încorporate în anul 2024 în standardele stabilite de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate, un organism independent de standardizare din cadrul Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (International Financial Reporting Standards Foundation - IFRS). Eurosistemul ia în considerare și recomandările Parteneriatului pentru elementele financiare ale contabilității carbonului (Partnership for Carbon Accounting Financials - PCAF) și ale Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), care oferă standarde acceptate și utilizate pe scară largă pentru raportarea cu privire la sustenabilitate. Principiile au fost adaptate pentru a corespunde caracteristicilor portofoliilor Eurosistemului care nu au legătură cu politica monetară. Rapoartele oferă detalii suplimentare cu privire la metodologiile aplicate.

Î5 Publicările de date financiare legate de schimbările climatice se referă și la riscurile asociate declinului și degradării naturii?

Din anul 2025, unele bănci centrale din Eurosistem, printre care și BCE, au adăugat un indicator legat de natură în rapoarte. Acest indicator măsoară gradul de expunere al deținerilor corporative la sectoare cu impacturi sau dependențe semnificative asupra naturii și este recomandat de Grupul operativ privind informațiile financiare legate de natură. Acest indicator este publicat, de asemenea, pentru portofoliile de politică monetară ale Eurosistemului. Odată cu ameliorarea datelor legate de natură, intenționăm să extindem raportările noastre în anii următori.

Î6 Sunt metodologia de raportare utilizată pentru deținerile de active de politică monetară în cadrul APP și al PEPP și cea utilizată pentru portofoliile care nu au legătură cu politica monetară comparabile?

Publicările de date financiare legate de schimbările climatice pentru obligațiunile emise de sectorul public, obligațiunile corporative și obligațiunile garantate deținute în cadrul APP și al PEPP urmează, în mare măsură, o metodologie similară celei utilizate în cazul portofoliilor care nu au legătură cu politica monetară, pe baza principiilor comune de publicare ale Eurosistemului. Orice diferențe metodologice reflectă natura de politică monetară a portofoliilor APP și PEPP și integrarea în curs în cadrul de politică monetară al Eurosistemului a unor considerații legate de schimbările climatice. De exemplu, informațiile privind deținerile de obligațiuni corporative din publicările de date referitoare la APP și PEPP se bazează numai pe datele privind emisiile raportate de emitenți, în timp ce publicările de date financiare legate de schimbările climatice referitoare la portofoliile care nu au legătură cu politica monetară se pot baza și pe date estimate privind emisiile provenind de la furnizori de date privind schimbările climatice, în cazul în care nu sunt disponibile date autoraportate referitoare la emisii.

Î7 Ce date utilizați pentru efectuarea calculelor?

Pentru rapoartele din 2026, Eurosistemul se bazează pe date financiare și date privind schimbările climatice provenite de la un furnizor specializat: Institutional Shareholder Services (ISS). Ca urmare a expirării contractului cu Carbon4 Finance (C4F), BCE și majoritatea membrilor Eurosistemului utilizează în prezent doar datele furnizate de ISS, ceea ce a avut un impact neglijabil asupra unor trenduri istorice privind emisiile bazate pe consum suveran. Un proces de reachiziții publice derulat la nivelul Eurosistemului de către Deutsche Bundesbank, care a luat în considerare calitatea și acoperirea datelor, precum și aspecte legate de raportul costuri-beneficii, a condus la selectarea a doi furnizori de date care vor fi utilizați pentru raportările viitoare. Pe lângă datele provenite de la acești furnizori, membrii Eurosistemului își completează publicările de date financiare legate de schimbările climatice cu date privind schimbările climatice de la alți furnizori de date pe care îi au la dispoziție.

Î8 De ce datele privind decarbonizarea ale emitenților sunt integrate cu un decalaj semnificativ?

Datele furnizate de emitenți cu privire la emisii devin disponibile cu o întârziere de un an în cazul emitenților nesuverani și de până la doi ani în cazul emitenților suverani. Din motive de consecvență, indicatorii relativi de emisii utilizează datele financiare din același an ca indicatorii de emisii. Acest Aceasta conduce la o nepotrivire între anul de referință al celor mai recente date referitoare la dețineri și datele istorice privind schimbările climatice (și cele financiare). Pentru a putea raporta, totuși, cu privire la cele mai recente dețineri din portofolii, Eurosistemul utilizează, la calcularea indicatorilor, cele mai recente date disponibile privind emisiile de la fiecare emitent. În raportul aferent fiecărui an, indicatorii anteriori sunt actualizați retroactiv pentru anul pentru care au devenit disponibile noi date legate de schimbările climatice.

Î9 De ce utilizați intensitatea medie ponderată a emisiilor de dioxid de carbon, emisiile totale de dioxid de carbon și amprenta de carbon ca indicatori pentru raportare?

Intensitatea medie ponderată a emisiilor de dioxid de carbon (Weighted Average Carbon Intensity – WACI), emisiile totale de dioxid de carbon și amprenta de carbon sunt cei trei indicatori principali utilizați în principiile comune de publicare ale Eurosistemului. Toți aceștia au fost recomandați de TCFD pentru deținătorii de active. Indicatorii normalizați (precum WACI și amprenta de carbon) și indicatorii absoluți (precum emisiile totale de dioxid de carbon) se completează reciproc și, combinați, oferă un grad ridicat de transparență în ceea ce privește impactul climatic al portofoliilor și expunerea la riscurile legate de schimbările climatice. Aceștia beneficiază de o metodologie standardizată și sunt utilizați pe scară largă în raportările legate de schimbările climatice la nivelul întregului sector financiar. Membrii Eurosistemului pot alege să raporteze și alți indicatori pentru a spori și mai mult transparența.

Î10 Anul acesta au fost adăugați indicatorii relativi din domeniul de aplicare 3 pentru emitenții nesuverani. Care sunt avantajele și dezavantajele acestei extinderi?

Anul acesta, Eurosistemul publică în corpul principal al raportului indicatorii relativi de emisii din domeniul de aplicare 3, în completarea emisiilor absolute din domeniul de aplicare 3 raportate anterior. Conform definiției PCAF, emisiile din domeniul de aplicare 3 reprezintă „toate emisiile indirecte (altele decât cele incluse în domeniul de aplicare 2) aferente lanțurilor valorice ale organizației de raportare, printre care se numără și emisiile în sens ascendent și cele în sens descendent”. Publicările de informații privind emisiile din domeniul de aplicare 3 oferă, drept urmare, o imagine de ansamblu mai completă a emisiilor asociate fiecărei entități în care s-a investit. Acest aspect este de o importanță deosebită pentru deținerile din sectorul financiar, care sunt responsabile de o cantitate relativ redusă de emisii din operațiunile proprii (domeniile de aplicare 1 și 2), dar generează emisii semnificative din domeniul de aplicare 3 asociate împrumuturilor și portofoliilor financiare.

Cele două limitări principale ale publicării emisiilor din domeniul de aplicare 3 se referă la calitatea datelor și contabilizarea dublă a emisiilor. În primul rând, datele privind emisiile din domeniul de aplicare 3 sunt raportate într-o măsură mai mică de către companii și, prin urmare, sunt estimate într-o proporție mai mare de furnizorii de date comparativ cu cele din domeniile de aplicare 1 și 2. În al doilea rând, în cazurile în care companiile fac parte din același lanț valoric, aceleași emisii sunt atribuite individual fiecărei companii (de exemplu, emisiile din domeniul de aplicare 3 pentru o companie pot fi raportate ca emisii din domeniul de aplicare 1 sau 2 de către o altă companie), ajungându-se la o supraestimare a emisiilor. Deși acest tip de contabilizare dublă nu poate fi evitat, asigurăm un nivel suplimentar de transparență raportând indicatorii din domeniul de aplicare 3 separat de cei din domeniile de aplicare 1 și 2, conform recomandării PCAF.

Î11 Având în vedere că indicatorii relativi sunt normalizați cu valorile financiare în euro, cum sunt aceștia afectați de inflație?

Indicatorii relativi de emisii tradiționali pot supraestima progresele în materie de decarbonizare, deoarece sunt calculați utilizând o valoare monetară la numitor (de pildă, veniturile). De exemplu, WACI este media ponderată a tonelor de emisii de CO₂ pe milion EUR de venituri. Aceasta înseamnă că, dacă veniturile emitenților se majorează din cauza inflației, WACI ar scădea în mod natural, supraestimând progresele în materie de decarbonizare ale portofoliului. Casetele din raportările de anul acesta ale BCE și ale Eurosistemului, publicate în 2026, oferă un set de indicatori ajustați cu inflația care completează cifrele neajustate, pe baza standardelor actuale. Ajustările cu inflația se aplică indicatorilor de emisii din producție pentru investițiile suverane și WACI pentru investițiile corporative. Prin aceste casete, BCE vizează să sporească în continuare gradul de transparență a raportărilor sale legate de schimbările climatice, care vor fi actualizate pe măsură ce se va ajunge la un nou consens cu privire la ajustările cu inflația.

Î12. De ce definiți ținte de reducere a emisiilor și ce înseamnă acestea, mai exact?

Țintele reprezintă o parte integrantă a recomandărilor TCFD din categoria „Indicatori și ținte” și sunt o componentă importantă a publicărilor de date financiare legate de schimbările climatice. Țintele contribuie la orientarea și măsurarea reducerii expunerii unui portofoliu la riscurile legate de schimbările climatice și la gestionarea oportunităților legate de climă și a impactului climatic al deținerilor de active. Toți membrii Eurosistemului depun eforturi pentru a asigura că portofoliile care nu au legătură cu politica monetară aflate în administrarea lor și deținerile lor de obligațiuni corporative în cadrul APP și al PEPP urmează o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris și pe cele ale UE privind neutralitatea climatică, prevăzute în Legea europeană a climei. În cazul anumitor portofolii, țintele pe termen lung sunt completate de ținte intermediare pentru a defini un parcurs clar de reducere a emisiilor generate de portofolii. În acest context, trebuie menționat că fiecare membru al Eurosistemului rămâne exclusiv responsabil de toate aspectele asociate administrării portofoliilor sale care nu au legătură cu politica monetară. Aceasta include pregătirea publicărilor de date financiare legate de schimbările climatice și definirea țintelor.

Î13 De ce nu publicați ținte pentru toate portofoliile?

Stabilirea unor ținte credibile de reducere, în timp, a emisiilor generate de portofolii necesită flexibilitate în ceea ce privește luarea de măsuri în cazul în care reducerea efectivă a emisiilor generate de un portofoliu deviază de la parcursul dorit. Cu toate acestea, este posibil ca restricțiile legate de portofoliu și de categoriile de active să nu prevadă această flexibilitate. Restricțiile asociate portofoliilor se pot referi, de exemplu, la considerente de politică monetară sau la un stil investițional pasiv (inclusiv portofolii deținute până la scadență). În plus, unele categorii de active nu dispun în prezent de un cadru credibil pentru reducerea emisiilor.

Î14 Cum a dat curs Eurosistemul angajamentului său de a introduce ținte intermediare pentru portofoliile aferente sectorului corporativ? Ce sunt aceste ținte?

Consiliul guvernatorilor a decis, în 2024, că vor fi stabilite ținte intermediare de reducere a emisiilor pentru portofoliile agregate aferente sectorului corporativ din cadrul APP și al PEPP și a anunțat ținta intermediară pentru 2025. Această țintă intermediară se aplică portofoliilor agregate aferente sectorului corporativ din cadrul APP și al PEPP și ia în considerare, sub formă de orientare, cerințele din Regulamentul UE privind indicii de referință și din regulamentul delegat însoțitor al Comisiei. Fără a aduce atingere mandatului său privind stabilitatea prețurilor, Eurosistemul a elaborat cu atenție un cadru care să acopere toate elementele relevante pentru definirea unor ținte intermediare credibile de reducere a emisiilor, în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris și al celor ale UE privind neutralitatea climatică, prevăzute în Legea europeană a climei.

Prin acest cadru, Eurosistemul vizează o traiectorie de decarbonizare în concordanță cu atingerea neutralității din perspectiva emisiilor de carbon pentru portofoliile sale de obligațiuni corporative până în 2050^[1], în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la un nivel net inferior valorii de 2 C (în paralel cu continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 C).

Pentru a susține această traiectorie pe termen lung, Eurosistemul are în vedere, ca țintă intermediară, reducerea intensității medii ponderate a emisiilor^[2] asociate portofoliilor sale corporative agregate cu, în medie, cel puțin 7% pe an, începând de la sfârșitul anului 2021^[3]. Eurosistemul va monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii acestei ținte intermediare și va lua, de asemenea, în considerare impactul inflației asupra traiectoriei intensității emisiilor generate de portofolii. În cazul în care se identifică abateri de la traiectoria medie de decarbonizare dorită pentru portofoliile agregate aferente sectorului corporativ, Eurosistemul va evalua măsuri de remediere de la caz la caz și în limitele mandatului său.

Mai ales după încheierea etapei de reinvestire care a început la sfârșitul anului 2024, traiectoria de decarbonizare a deținerilor de obligațiuni corporative depinde de mai multe evoluții care sunt în afara controlului Eurosistemului. Printre acestea se numără eficacitatea emitenților în ceea ce privește decarbonizarea operațiunilor, astfel cum se indică în planurile lor, structura variabilă a deținerilor din portofolii în faza de lichidare și operațiunile cu titluri (care pot conduce, de exemplu, la răscumpărări anticipate). Cu toate acestea, trebuie menționat că nu ar fi avute în vedere măsuri de remediere ca răspuns la abaterile emitenților individuali, ci numai în cazul în care rata medie de decarbonizare pentru portofoliile agregate se situează sub traiectoria dorită.

Î15 Țintele intermediare pentru portofoliile aferente sectorului corporativ se aplică la nivel de portofoliu sau la nivel de companie individuală?

Țintele intermediare de reducere a emisiilor pentru portofoliile aferente sectorului corporativ se aplică deținerilor agregate în cadrul APP și al PEPP. BCE nu stabilește ținte de reducere a emisiilor pentru companii individuale. Stabilirea unor ținte intermediare la nivel de portofoliu este o practică obișnuită în rândul deținătorilor de active.

Î16 Veți elabora în continuare ținte intermediare și cantitative?

Membrii Eurosistemului pot alege să se bazeze pe o țintă calitativă pe termen lung, având în vedere obiectivele și constrângerile specifice portofoliilor Eurosistemului, dezvoltarea în continuare a cadrelor de investiții cu emisii nete zero pentru băncile centrale, experiența lor recentă, dar în creștere cu surse de date recent achiziționate și evoluția rapidă a științelor climatice. Membrii Eurosistemului vor revizui periodic practicile de publicare a informațiilor și pot alege să adauge ținte intermediare și cantitative, după caz. În cazul unor portofolii ale Eurosistemului care nu au legătură cu politica monetară, au fost adăugate deja ținte intermediare pentru completarea țintelor pe termen lung. Dacă sunt disponibile, aceste ținte intermediare sunt prezentate în secțiunea „Indicatori și ținte” din publicările respective de date financiare legate de schimbările climatice.

Î17 Care sunt obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele UE privind neutralitatea climatică?

Acordul de la Paris stabilește un cadru general pentru limitarea încălzirii globale la un nivel net inferior valorii de 2°C și, de preferință, la 1,5°C, comparativ cu nivelurile preindustriale. În concordanță cu angajamentul său față de obiectivele Acordului de la Paris, UE își propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În acest scop, UE a adoptat Legea europeană a climei, care stabilește o țintă obligatorie din punct de vedere juridic de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru UE în ansamblu. De asemenea, legea stabilește ținta intermediară de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Ne străduim să asigurăm că portofoliile noastre care nu au legătură cu politica monetară și deținerile de obligațiuni corporative se află pe o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele UE privind neutralitatea climatică și vom monitoriza periodic progresele pe care le înregistrăm în direcția îndeplinirii obiectivelor noastre climatice, prevăzute în Legea europeană a climei.

Î18 Cum măsurați progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor climatice?

Progresele noastre în direcția atingerii obiectivelor climatice sunt măsurate prin evoluția unor indicatori specifici de-a lungul timpului. Indicatorul pe care îl analizăm în evaluare depinde de portofoliul, categoria de active și obiectivul climatic avute în vedere. De exemplu, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea emisiilor asociate unui portofoliu ar fi, de regulă, evaluate pe baza unor indicatori precum WACI sau amprenta de carbon a portofoliului, în timp ce progresele obținute în finanțarea tranziției către emisii nete zero ar fi evaluate pe baza ponderii obligațiunilor ecologice în cadrul portofoliului.

Î19 Veți continua să publicați date financiare periodice legate de schimbările climatice?

Eurosistemul se angajează să publice anual aceste informații și va evalua periodic toate elementele principiilor sale comune de publicare pentru a îmbunătăți în continuare calitatea raportărilor și pentru a asigura că acestea sunt adecvate scopului. Printre elementele care vor face obiectul unei evaluări periodice se numără portofoliile incluse în raportare, indicatorii și țintele raportate, precum și calitatea și disponibilitatea datelor.

Eurosistemul a publicat deja date financiare legate de schimbările climatice în 2023, 2024, 2025 și 2026.