Menu

Anul pe scurt

** Aviz cititorilor: aceste observații se referă la activitățile BCE din anul 2019 și au fost finalizate anterior pandemiei de coronavirus (COVID-19). Între timp, situația economică și măsurile de politică monetară adoptate de BCE au evoluat în mod substanțial. BCE va face tot ceea ce este necesar, în limitele mandatului său, pentru a sprijini zona euro în depășirea acestei crize. **

Anul 2019 a marcat aniversarea a 20 de ani de la introducerea monedei euro, susținerea pentru moneda unică în rândul cetățenilor din zona euro atingând un nivel maxim istoric de 76%, conform sondajului Eurobarometru realizat în luna noiembrie.

Creșterea economică din zona euro a înregistrat o nouă moderare în 2019, ajungând la 1,2% în 2019, față de 1,9% în anul precedent. Menținerea tendinței de expansiune a fost sprijinită de condițiile favorabile de finanțare, de creșterea în continuare a ocupării forței de muncă și de orientarea ușor expansionistă a politicii fiscale, deși incertitudinile legate de schimburile comerciale internaționale au afectat îndeosebi sectorul prelucrător și investițiile.

Condițiile pe piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze în 2019. Rata șomajului s-a redus în continuare până la 7,6%, iar ritmul de creștere a câștigurilor salariale s-a menținut robust, la valori apropiate de media sa pe termen lung.

Inflația totală în zona euro s-a situat, în medie, la 1,2% în anul 2019, în scădere de la 1,8% în 2018. Acest declin a reflectat diminuarea contribuțiilor din partea celor două componente mai volatile, produsele energetice și alimentele. Exceptând aceste două componente, inflația a consemnat un nivel mediu de 1,0% în 2019, similar celui înregistrat în cei doi ani precedenți.

În acest context, în 2019 Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat, în cadrul a trei runde succesive, măsuri de amplificare a caracterului acomodativ al politicii monetare. Acestea au inclus o nouă serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung, extinderea semnalelor privind orientarea viitoare a politicii monetare (forward guidance), reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit și reluarea programului de achiziționare de active. La sfârșitul anului 2019 se consemnau unele semnale incipiente de stabilizare a dinamicii activității economice și de creștere ușoară a inflației de bază.

Ca parte a procesului de evaluare a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor ține seama de impactul eventualelor efecte secundare ale politicii noastre. În acest sens, a fost introdus un sistem pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor, în cadrul căruia o parte din surplusul de lichiditate deținut de bănci este exceptată de la aplicarea ratei negative a dobânzii la facilitatea de depozit, pentru a prezerva transmisia politicii monetare prin intermediul băncilor.

Profitabilitatea scăzută din cauze structurale rămâne o provocare pentru băncile din zona euro, deși capitalizarea băncilor este la un nivel adecvat, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază fiind de 14,2%. Pe parcursul anului 2019, apetitul puternic pentru risc pe piețele financiare și imobiliare a continuat să alimenteze acumularea de vulnerabilități legate de prețurile activelor, iar riscurile au crescut în continuare în sectorul financiar nebancar aflat în expansiune. În urma consultărilor cu BCE, țările din zona euro au pus în aplicare o serie de măsuri macroprudențiale pentru reducerea riscurilor sistemice și consolidarea rezilienței la acestea.

Eurosistemul a continuat să depună eforturi pentru a asigura buna funcționare a sistemelor de plăți. Acestea au inclus preparative pentru înlocuirea TARGET2 cu un sistem nou, de ultimă generație, pentru decontarea pe bază brută în timp real, precum și adoptarea unei noi strategii pentru plățile de mică valoare. Strategia sprijină elaborarea unei soluții paneuropene determinate de piață pentru plățile la punctele de interacțiune, în vederea completării zonei unice de plăți în euro, care reprezintă o reușită.

Publicarea unei noi rate a dobânzii de referință overnight, €STR (euro short-term rate – rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro), a început la data de 2 octombrie, cu scopul de a înlocui rata de referință actuală, EONIA, până în luna ianuarie 2022. Calcularea zilnică a €STR a funcționat corespunzător, iar metodologia s-a dovedit fiabilă.

BCE continuă să analizeze cu atenție impactul schimbărilor climatice asupra perspectivelor stabilității prețurilor și asupra sistemului financiar. Aceasta include înțelegerea intensității emisiilor de dioxid de carbon aferente portofoliilor de creditare bancară și elaborarea unui cadru analitic pentru efectuarea unei analize-pilot privind testarea la stres a sectorului bancar din zona euro prin prisma riscurilor climatice. BCE contribuie la eforturile de combatere a schimbărilor climatice prin propriile decizii de investiții și activități de mediu. Am redus emisiile de dioxid de carbon și consumul de energie pe postul de lucru cu 74% și, respectiv, 54% în perioada 2008‑2018.

În anul 2019, s-a reaccentuat importanța de a interacționa cu un public mai larg decât piețele financiare și experții în domeniu, precum și de a acorda mai multă atenție preocupărilor cetățenilor. Printre inițiative s-au numărat concursul #EUROat20, o nouă serie de videoclipuri „BCE explică” și un podcast lunar.

Frankfurt pe Main, mai 2020

Christine Lagarde

Președintă


Anul în cifre

  


1 Activitatea economică din zona euro s-a temperat pe fondul presiunilor inflaționiste scăzute

După nivelul maxim consemnat la jumătatea anului 2018, economia globală a încetinit considerabil în 2019 pe fondul unei intensificări puternice a incertitudinilor privind schimburile comerciale. Decelerarea a fost generalizată și sincronizată la nivelul țărilor. În acest context, creșterea economică din zona euro a continuat să se tempereze, ajungând la 1,2% de la 1,9% în anul precedent. Moderarea creșterii din 2019 s-a datorat cu precădere unei evoluții mai modeste a schimburilor comerciale internaționale, în contextul unor incertitudini prelungite pe plan mondial. Totodată, temperarea a fost atenuată de condițiile favorabile de finanțare, de creșterea în continuare a ocupării forței de muncă și de majorările salariale, de orientarea ușor expansionistă a politicii fiscale în zona euro, precum și de continuarea avansului – deși într-un ritm mai lent – al activității economice globale. Piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se îmbunătățească, în timp ce creșterea productivității a consemnat o decelerare substanțială. Presiunile inflaționiste au rămas la un nivel scăzut pe ansamblu. Inflația totală s-a redus la 1,2% pe seama încetinirii dinamicii prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, în timp ce inflația de bază a rămas la un nivel modest. Condițiile favorabile de finanțare au sprijinit în continuare creșterea creditului și a masei monetare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro s-au diminuat semnificativ, în timp ce cotațiile acțiunilor din zona euro au crescut în principal pe seama scăderii ratelor de actualizare. Avuția gospodăriilor populației a fost susținută de câștigurile din reevaluarea patrimoniului imobiliar și a activelor financiare.


1.1 Economia globală a încetinit considerabil

Economia globală a încetinit considerabil în 2019, iar decelerarea a fost generalizată și sincronizată la nivelul țărilor

În cursul anului 2019, creșterea economică globală a consemnat un declin puternic. După nivelul maxim atins la jumătatea anului 2018, economia globală a încetinit considerabil, crescând într-un ritm cu mult sub media istorică și totodată cel mai redus de la criza financiară mondială (Graficul 1). Decelerarea globală a fost generalizată și sincronizată la nivelul țărilor. În marile economii dezvoltate precum Statele Unite, Regatul Unit și Japonia, aceasta a reflectat o scădere de la rate de creștere situate deasupra mediei. În China, creșterea a înregistrat cel mai scăzut ritm din 1990 până în prezent și s-a situat aproximativ la nivelul potențial estimat la momentul actual. În alte economii de piață emergente importante, expansiunea a fost în general modestă, reflectând parțial o redresare lentă după recesiunile recente.

Graficul 1

Dinamica PIB global

(variații procentuale anuale; date trimestriale)

Sursa: Haver Analytics, surse de date naționale și calcule BCE.
Notă: Datele agregate la nivel regional sunt calculate folosind PIB ajustat cu ponderile pe baza parității puterii de cumpărare. Liniile continue indică datele până în trimestrul IV 2019. Liniile întrerupte indică mediile pe termen lung (între trimestrul I 1999 și trimestrul IV 2019). Cele mai recente date se referă la 10 martie 2020.

Încetinirea economică globală s-a datorat declinului consemnat de producția sectorului prelucrător și decelerării considerabile înregistrate de dinamica schimburilor comerciale și a investițiilor. În schimb, avansul din sectorul serviciilor s‑a moderat într-o măsură mai mică, fiind sprijinit de o creștere relativ robustă a consumului și de îmbunătățirea continuă a piețelor forței de muncă.

Dinamica schimburilor comerciale și a investițiilor a înregistrat o decelerare considerabilă în 2019, în urma intensificării puternice a incertitudinilor privind schimburile comerciale

Incertitudinile privind schimburile comerciale s-au intensificat puternic și s-au menținut la un nivel ridicat, slăbind economia globală. Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China au escaladat, după cum sugerează o gamă de indicatori diferiți[1]. Ambele țări au majorat tarifele aplicate schimburilor comerciale bilaterale. Până la finele anului 2019 majoritatea schimburilor comerciale bilaterale SUA-China făcuseră obiectul unor majorări tarifare. Incertitudinile privind schimburile comerciale s-au diminuat relativ, în condițiile în care, în luna decembrie, a fost anunțată „faza întâi” a unui acord comercial, după negocierile suplimentare dintre cele două țări, demarate la jumătatea lunii octombrie. Acordul a fost semnat la 15 ianuarie 2020. Pe fondul tensiunilor ridicate privind schimburile comerciale, majorarea tarifelor a determinat declinul accentuat al schimburilor comerciale, în timp ce intensificarea incertitudinilor și deteriorarea încrederii în economie au frânat creșterea investițiilor în 2019 (Graficul 2).

Graficul 2

Dinamica schimburilor comerciale internaționale

(variații procentuale anuale; date trimestriale)

Sursa: Haver Analytics, surse de date naționale și calcule BCE.
Notă: Dinamica schimburilor comerciale internaționale este definită ca dinamica importurilor globale inclusiv zona euro. Liniile continue indică datele până în trimestrul IV 2019. Liniile întrerupte indică mediile pe termen lung (între trimestrul IV 1999 și trimestrul IV 2019). Cele mai recente date se referă la 10 martie 2020.

Inflația totală a scăzut, dar inflația de bază s-a menținut relativ stabilă

Inflația la nivel mondial a rămas modestă în 2019, reflectând ritmul redus de creștere economică globală (Graficul 3). În zona OCDE, rata anuală a inflației IPC a coborât de la aproape 3% în a doua jumătate a anului 2018 la 2,1% în luna decembrie 2019 pe seama diminuării prețurilor produselor energetice și a încetinirii dinamicii prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, inflația de bază (exclusiv produse energetice și alimente) s-a menținut relativ la același nivel de aproape 2% în cursul anului.

Graficul 3

Ratele inflației în țările OCDE

(variații procentuale anuale; date lunare)

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Notă: Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2019.

Prețurile petrolului au fluctuat, ca urmare a dinamicii ofertei de petrol și a anticipațiilor privind cererea globală

Prețurile petrolului au fluctuat în cursul anului, ca urmare a dinamicii ofertei de petrol în prima jumătate a anului și a anticipațiilor privind cererea globală în a doua jumătate a anului. Prețul petrolului a fluctuat între 53 USD/baril și 74 USD/baril în 2019. În prima jumătate a anului, limitarea peste așteptări a producției de către OPEC+ (un grup de producători importanți de petrol), precum și tensiunile geopolitice au susținut trendul ascendent al prețurilor petrolului. În a doua jumătate a anului, prețurile petrolului au coborât în contextul preocupărilor legate de tensiunile privind schimburile comerciale și de eventualul impact asupra economiei globale. Efectele întreruperii producției în Arabia Saudită după un atac cu dronă pe 14 septembrie au fost temporare, în condițiile în care stocurile mari și restabilirea rapidă a capacității de producție au contribuit la amortizarea șocului.

Euro s-a depreciat față de valutele partenerilor comerciali ai zonei euro

Euro s-a depreciat cu 1,6% în termeni nominali efectivi în cursul anului 2019 (Graficul 4). În termeni bilaterali, această evoluție a fost determinată de deprecierea monedei euro față de dolarul SUA și yenul japonez. Cursul de schimb al euro față de lira sterlină a scăzut de asemenea, dar a înregistrat o volatilitate semnificativă pe tot parcursul anului 2019, în principal pe seama modificărilor consemnate de evoluția procesului Brexit.

Graficul 4

Cursul de schimb al euro

(date zilnice; 1 ianuarie 2015 = 100)

Sursa: Bloomberg, Institutul de Economie Mondială de la Hamburg (HWWI), BCE și calcule BCE.
Notă: Cursul de schimb nominal efectiv față de valutele a 38 dintre cei mai importanți parteneri comerciali. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

Riscurile la adresa perspectivelor privind creșterea economică globală au fost în sensul scăderii

La finele anului 2019 perspectivele privind creșterea economică globală implicau o moderare a acesteia pe fondul ajungerii la maturitate a ciclului economic în economiile dezvoltate și al intrării treptate a Chinei pe un trend de creștere mai redus, în timp ce redresarea din alte economii de piață emergente se menținea fragilă. Aceste perspective erau marcate de incertitudini și, pe ansamblu, riscurile la adresa activității economice globale erau în sensul scăderii[2]. În măsura în care evoluția modestă din sectorul prelucrător se extindea la sectorul serviciilor, activitatea economică globală putea consemna o decelerare mai rapidă. În China, o încetinire mai puternică putea avea un efect mai amplu asupra economiei globale, în timp ce o escaladare a disputei comerciale ar fi exacerbat impactul negativ asupra fluxurilor comerciale globale. În Europa, în special, exista riscul ca Statele Unite să impună tarife comerciale unor bunuri dintr-o serie de țări. În general, intensificarea tensiunilor geopolitice putea avea o influență adversă asupra creșterii economice globale și asupra schimburilor comerciale. În plus, în pofida unei ieșiri ordonate a Regatului Unit din Uniunea Europeană, existau incertitudini privind viitoarea relație UE-UK, iar rezultatul negocierilor continua să fie un risc în sensul scăderii. Totodată, reevaluarea abruptă a activelor pe piețele financiare internaționale putea diminua apetitul pentru risc la nivel global și putea afecta activitatea economiei reale.


1.2 Creșterea economică în zona euro a consemnat o moderare, în timp ce piețele forței de muncă au continuat să se amelioreze

Ritmul anual de creștere a PIB real în zona euro a continuat să se modereze în 2019, ajungând la 1,2%, după un avans de 1,9% în anul precedent (Graficul 5). Spre deosebire de decelerarea creșterii care a avut loc în 2018 și care a fost determinată de moderarea dinamicii atât a cererii externe, cât și a cererii interne, temperarea creșterii în 2019 s-a datorat cu precădere unei evoluții semnificativ mai modeste a schimburilor comerciale internaționale, în contextul unor incertitudini prelungite pe plan mondial. Totodată, expansiunea zonei euro a continuat să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare, de creșterea în continuare a ocupării forței de muncă și de majorările salariale, de orientarea ușor expansionistă a politicii fiscale în zona euro și de continuarea avansului – deși într-un ritm mai lent – al activității economice globale.

Graficul 5

PIB real în zona euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Rata anuală de creștere a PIB pentru trimestrul IV 2019 se referă la estimarea preliminară „semnal”, iar cele mai recente date privind componentele se referă la trimestrul III 2019.

Sectoarele orientate către piața internă au manifestat un grad mai ridicat de reziliență în 2019

Creșterea economică în anul 2019 a fost determinată de sectorul serviciilor și de cel al construcțiilor, care au manifestat în continuare reziliență pe seama cererii interne robuste din zona euro. Activitatea din sectorul industrial a continuat să se tempereze în zona euro (Graficul 6), reflectând repercusiunile negative ale încetinirii cererii externe. În schimb, a existat doar un număr limitat de semnale care au indicat că dinamica mai modestă a cererii externe a afectat serviciile în anul 2019[3].

Graficul 6

Valoarea adăugată brută reală în zona euro pe sectoare economice

(indice: T1 2010 = 100)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul III 2019.

În 2019, cererea internă a continuat să aibă o contribuție pozitivă la creșterea economică din zona euro, pe seama condițiilor favorabile de finanțare și a ameliorării piețelor forței de muncă. Consumul privat și încrederea consumatorilor au rămas reziliente în anul 2019 (a se vedea Caseta 1). Cheltuielile populației au fost sprijinite de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și de majorările salariale, care au dus la avansul veniturilor agregate din muncă. După încetinirea treptată începând cu 2018, investițiile corporative s-au menținut moderate în 2019. Mediul extern mult mai puțin dinamic și intensificarea incertitudinilor globale au afectat deciziile firmelor privind investițiile. În pofida acestui fapt și a evoluțiilor modeste înregistrate de rentabilitatea companiilor, dar și a scăderii gradului de utilizare a capacităților de producție, investițiile corporative au continuat să aibă o contribuție pozitivă la creșterea economică, susținută de condițiile favorabile de finanțare. Creșterea investițiilor în produse de proprietate intelectuală, care manifestă tendința de a fi volatilă, a fost deosebit de puternică[4]. Totodată, investițiile în obiective rezidențiale au consemnat o încetinire după redresarea puternică, prelungită din anii anteriori, în paralel cu o moderare a ritmului de creștere a piețelor imobiliare în zona euro. Această decelerare a reflectat în principal constrângeri tot mai accentuate pe partea ofertei de locuințe – în special legate de deficitul de forță de muncă, de blocaje în procesul de reglementare și de procesul de reducere a datoriilor – care au limitat creșterea în sectorul construcțiilor în cursul anului 2019.

Caseta 1
Consumul și încrederea populației au rămas reziliente

În 2019, sectorul serviciilor și cel al comerțului cu amănuntul au rămas, în ansamblu, reziliente în contextul încetinirii activității economice în zona euro, în pofida unei relative moderări a creșterii în aceste sectoare. Consumul privat este o componentă importantă a cererii în sectorul serviciilor și în cel al comerțului cu amănuntul. În acest sens, în prezenta casetă se realizează o analiză mai aprofundată a încrederii consumatorilor din zona euro, examinându-se factorii explicativi ai rezilienței relative a cheltuielilor de consum.

Încrederea consumatorilor s-a stabilizat și s-a menținut mai bine decât în alte sectoare.

Încetinirea creșterii economice din 2019 a reflectat îndeosebi evoluția mai modestă a schimburilor comerciale internaționale, alături de incertitudinile ridicate la nivel mondial care, la rândul lor, au afectat mai ales sectorul industrial din zona euro. În același timp, sectorul serviciilor și cel al comerțului cu amănuntul au rămas reziliente, în pofida unei relative moderări. Acest aspect este evidențiat în Graficul A, care prezintă indicatorul de încredere în diferite sectoare economice din zona euro. Indicatorul de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) calculat de Comisia Europeană reprezintă media ponderată a nivelurilor încrederii în industrie, exclusiv construcții (cu o pondere de 40%), servicii (30%), construcții (5%), comerțul cu amănuntul (5%) și gospodăriile populației (20%). După cum se poate observa, încetinirea din sectoarele orientate mai mult către piața internă (și anume, construcțiile, serviciile, comerțul cu amănuntul și gospodăriile populației) a fost mult mai puțin pronunțată decât în industrie.

Graficul A

Indicatorul de încredere în zona euro – distribuția pe sectoare

(solduri procentuale standardizate)

Sursa: Comisia Europeană și calcule BCE.

Consumul privat a rămas, în ansamblu, rezilient în 2019

În 2019, avansul consumului privat a fost susținut de creșterea în continuare a venitului disponibil real, care, la rândul său, a fost sprijinită de o piață rezilientă a forței de muncă. Veniturile din muncă au beneficiat atât de majorarea în continuare a salariilor, cât și de consolidarea suplimentară, deși într-un ritm mai lent, a ocupării forței de muncă. În plus, este posibil ca impozitele directe, contribuțiile sociale și transferurile să fi avut, în ansamblu, o ușoară influență pozitivă asupra creșterii veniturilor, spre deosebire de anul 2018, când acestea au continuat să exercite un efect inhibitor (Graficul B). Totuși, contribuția din partea excedentului de exploatare și a veniturilor din proprietate, a căror evoluție tinde să fie strâns legată de activitatea economică, a devenit ușor negativă în 2019, după valorile pozitive înregistrate începând cu anul 2015.

Graficul B

Consumul privat și venitul disponibil real

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.

Factorii determinanți ai încrederii consumatorilor

Indicatorul de încredere a consumatorilor calculat de Comisia Europeană reprezintă media a patru subindici referitori la percepția asupra evoluțiilor financiare și economice din perioada anterioară, precum și la așteptările privind evoluțiile viitoare pe o perioadă de 12 luni (Graficul C)[5]. Un subindice se referă la evaluarea situației economice generale în țara respectivă, iar ceilalți au legătură cu situația financiară a gospodăriilor populației. Analizând evoluțiile acestor subindici, se poate observa că gospodăriile populației au avut o opinie relativ mai favorabilă cu privire la situația personală, ceea ce reflectă cu precădere persistența caracterului rezilient al pieței forței de muncă, care a protejat în mare măsură veniturile populației de efectele încetinirii creșterii economice.

Graficul C

Consumul privat și încrederea consumatorilor

(variații procentuale anuale; solduri procentuale standardizate)

Sursa: Eurostat, Comisia Europeană și calcule BCE.
Notă: Datele din sondaj au fost standardizate în raport cu deviația medie și standard a creșterii anuale a consumului privat începând din 2010.

Evoluțiile robuste de pe piața forței de muncă, corelate cu majorările salariale, alături de condițiile favorabile de finanțare și de ameliorarea situației financiare a gospodăriilor populației reprezintă principalii factori explicativi ai menținerii încrederii consumatorilor din zona euro la niveluri ridicate în 2019, sprijinind consumul privat. În contextul cererii interne reziliente și al cererii externe reduse, BCE continuă să monitorizeze îndeaproape datele noi pentru a evalua riscul efectelor de propagare negative din sectorul extern către sectorul intern.

Sectorul extern a avut o contribuție netă negativă la PIB al zonei euro în 2019. Cu excepția exporturilor către Statele Unite, care au crescut într-un ritm mai lent, declinul a fost generalizat, în principal din cauza evoluțiilor nefavorabile ale exporturilor de bunuri de capital și de autoturisme. Schimburile comerciale în interiorul zonei euro au scăzut de asemenea, în special ca urmare a reducerii accentuate de la nivelul bunurilor intermediare, care a reflectat disfuncționalitățile lanțurilor de producție în zona euro.

Piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze, în timp ce creșterea productivității a înregistrat o decelerare substanțială

Piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze în 2019

Piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze în 2019 (Graficul 7). Această ameliorare a fost un element cheie care a sprijinit activitatea economică în anul 2019.

Potrivit unei analize bazate pe indicatorii sintetici ai pieței forței de muncă, nivelul activității pe piețele forței de muncă a fost apropiat în trimestrul II 2019 de vârful atins anterior crizei. Totodată, ritmul de creștere consemnat de piețele forței de muncă s-a menținut peste media pe termen lung, deși, recent, s-a moderat într-o oarecare măsură[6]. Evoluția favorabilă a piețelor forței de muncă a avut loc pe fondul continuării creșterii ofertei de forță de muncă, ilustrând parțial participarea în număr mai mare a persoanelor ocupate mai vârstnice, consecință a reformelor anterioare care au majorat vârsta legală de pensionare[7].

Graficul 7

Indicatorii pieței forței de muncă

(pondere procentuală în forța de muncă; variație trimestrială; date ajustate sezonier)

Sursa: Eurostat.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul IV 2019.

Populația ocupată s-a majorat cu 1,2% în 2019, ceea ce reprezintă o rată robustă de creștere comparativ cu evoluția dinamicii PIB. Dinamica productivității muncii pe persoană ocupată a fost de 0,0% în 2019, după un nivel de 0,4% în 2018[8]. În pofida creșterilor consemnate de oferta forței de muncă, rata șomajului a continuat să scadă și a ajuns la 7,6% în 2019, nivel apropiat de cel din 2007. Totuși, dispersia ratelor șomajului la nivelul țărilor din zona euro s-a menținut ridicată.

Economia digitală necesită monitorizare

Digitalizarea are efect asupra variabilelor care sunt relevante pentru politica monetară

Potrivit literaturii de specialitate, digitalizarea are impact asupra mai multor variabile economice fundamentale care sunt relevante pentru politica monetară. Dovezile empirice privind efectele digitalizării sugerează că este posibil ca acestea să stimuleze activitatea și productivitatea, în timp ce efectul general asupra inflației nu este clar deocamdată[9]. În 2019, gradul de digitalizare a economiilor din UE a variat între aproximativ 40 în cazul celor mai puțin digitale și circa 70 pentru cele mai digitale economii, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (Digital Economy and Society Index – DESI) al Comisiei Europene (Graficul 8). Deși au consemnat rezultate relativ similare în ceea ce privește conectivitatea, economiile din UE au înregistrat o omogenitate mai redusă la nivelul capitalului uman, al utilizării internetului, al integrării tehnologiei digitale și al serviciilor publice digitale.

Graficul 8

Indicele economiei și societății digitale în 2019

Sursa: Comisia Europeană.

Politicile structurale ar trebui să contribuie la soluționarea principalelor probleme

Implementarea recomandărilor privind politicile a continuat să fie modestă în anul 2019

Implementarea politicilor structurale în țările din zona euro trebuie intensificată în mod substanțial în vederea stimulării productivității și a potențialului de creștere în zona euro, reducerii șomajului structural și sporirii rezilienței economiei. Sunt vizate politicile structurale menite să amelioreze funcționarea piețelor forței de muncă, să sporească concurența pe piața bunurilor și serviciilor și pe piața factorilor de producție și să consolideze mediul de afaceri[10]. Totodată, sunt necesare politici structurale care să contribuie la soluționarea problemelor actuale și viitoare generate, de exemplu, de îmbătrânirea populației, digitalizare și schimbările climatice. Recomandările specifice fiecărei țări (RST) se referă la recomandări ajustate în funcție de caracteristicile fiecărei țări privind stimularea creșterii economice și rezilienței. RST sunt aprobate de statele membre în Consiliul European. În luna februarie 2019, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că 95% din recomandările privind politicile fie nu au fost implementate, fie, în cel mai bun caz, au fost implementate într-o „anumită” măsură[11].

Orientarea ușor expansionistă a politicii fiscale a reprezentat un sprijin relativ pentru activitatea economică

Ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro a crescut ușor pe seama unei orientări ușor expansioniste a politicii fiscale

După ce timp de cinci ani a fost relativ neutră, orientarea politicii fiscale din zona euro[12] a devenit expansionistă, deși într-o ușoară măsură, în 2019 (Graficul 9). Relaxarea orientării a sprijinit activitatea economică în zona euro. Aceasta a reflectat măsurile fiscale expansioniste care au fost implementate în unele țări membre importante, în principal scăderi ale impozitelor directe, precum și majorări ale cheltuielilor publice. Conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2019, ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro a crescut ușor în anul 2019 la 0,7% din PIB. Scăderea soldului bugetar a reflectat orientarea mai expansionistă a politicii fiscale, care a fost parțial compensată de economisirile la nivelul plăților de dobânzi, în timp ce contribuția componentei ciclice s-a menținut, în mare parte, nemodificată.

Graficul 9

Soldul bugetului general consolidat și conduita fiscală

(% în PIB)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.

Ponderea în PIB a datoriei publice agregate din zona euro a continuat să scadă în 2019 și a ajuns la 84,5% din PIB la finele anului. Cu toate acestea, ponderea datoriei în PIB a rămas ridicată într-o serie de țări. La reducerea ponderii datoriei agregate au contribuit diferențialele favorabile dintre rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere economică, precum și soldurile primare pozitive, dar în scădere. Deși niciuna din țările din zona euro nu făcea obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și creștere (PSC) la finele anului 2019, conform Comisiei Europene, proiectele de planuri bugetare pentru anul 2020 a opt dintre țările din zona euro, dintre care multe consemnau ponderi ale datoriei publice de aproape sau de peste 100% din PIB, prezentau un risc de neconformitate cu prevederile Pactului de stabilitate și creștere[13].


1.3 Presiunile inflaționiste au rămas la un nivel scăzut

Inflația totală în zona euro s-a situat, în medie, la 1,2% în anul 2019, în scădere de la 1,8% în 2018[14]. Acest declin a reflectat, în esență, diminuarea contribuțiilor din partea celor două componente mai volatile, produsele energetice și alimentele. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente, o măsură a inflației de bază, s‑a menținut la un nivel modest, situându-se, în medie, la 1,0% în 2019, la fel ca în 2018 și 2017, în pofida unei majorări consemnate spre finalul anului (Graficul 10).

Graficul 10

Inflația IAPC și contribuții pe componente

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.

Scăderea inflației totale a fost determinată de încetinirea dinamicii prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, în timp ce inflația de bază a rămas la un nivel modest.

Scăderea ratei medii anuale a inflației în anul 2019 comparativ cu valoarea din 2018 a reflectat îndeosebi evoluția prețurilor produselor energetice. Contribuția dinamicii prețurilor alimentelor la inflația IAPC totală a scăzut de la 0,4 puncte procentuale în 2018 la 0,3 puncte procentuale în 2019. Pe parcursul anului, traiectoria ratei inflației măsurate prin prețurile alimentelor a reflectat în principal evoluția componentei volatile a alimentelor neprocesate. Dinamica prețurilor alimentelor procesate a fluctuat în jurul valorii de 1,9% în 2019, în scădere ușoară față de media anului 2018. Creșterea prețurilor de producție ale bunurilor de consum alimentare, precum și cea a prețurilor materiilor prime alimentare (reflectată de prețurile la poarta fermei de la nivelul UE), doi factori determinanți ai prețurilor alimentelor procesate, arată că, în contextul unei concurențe ridicate, aceste majorări ale costurilor nu au fost transmise integral către prețurile de consum ale alimentelor.

Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente, asemenea altor măsuri ale inflației de bază, a înregistrat, în linii mari, fluctuații minore în cea mai mare parte a anului și s-a menținut la o valoare inferioară mediei sale istorice, în pofida ușoarei majorări consemnate la sfârșitul anului 2019. Caseta 2 de mai jos analizează relația dintre inflația de bază și activitatea economică, precum și evoluțiile economice în sens mai larg, ulterioare izbucnirii crizei financiare mondiale. Dinamica redusă a prețurilor produselor industriale non-energetice și cea a prețurilor serviciilor au contribuit la nivelurile modeste ale inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Rata inflației măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice s-a situat, în medie, la 0,3% în 2019, valoare nemodificată față de 2018 și față de media sa calculată începând din 2015. Indicatorii referitori la presiunile asupra prețurilor în diferite etape ale procesului de stabilire a prețurilor arată că dinamica anuală a prețurilor de producție ale bunurilor de consum nealimentare a rămas relativ stabilă pe parcursul anului, situându-se însă la un nivel semnificativ mai ridicat față de media sa începând din 2015. Această evoluție sugerează că unele creșteri ale costurilor au fost absorbite în etapa comerțului cu amănuntul. Totodată, spre deosebire de anul 2018, în 2019, variația medie anuală a prețurilor de import ale bunurilor de consum nealimentare a fost pozitivă, reflectând, între alți factori, deprecierea monedei euro. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a consemnat o relativă volatilitate legată de evoluția prețurilor serviciilor de turism, ca urmare a unui efect statistic[15]. Făcând abstracție de această volatilitate lunară, inflația măsurată prin prețurile serviciilor a consemnat fluctuații minore și s-a situat, în medie, la un nivel de 1,5% în 2019, neschimbat față de cel din 2018 și doar marginal mai ridicat față de media sa calculată începând din 2015. Pe ansamblu, prețurile serviciilor, la care costurile cu forța de muncă au o contribuție majoră, au înregistrat în continuare majorări inferioare creșterilor salariale.

Caseta 2
Curba Phillips în zona euro și interpretarea evoluțiilor recente ale inflației pe baza acesteia

Din anul 2013 inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente s-a situat sistematic sub media istorică. Dacă această evoluție putea fi inițial explicată prin deficitul semnificativ de cerere agregată și alți factori care inhibă presiunile inflaționiste, performanța modestă înregistrată mai recent este dificil de justificat în cadrul unei curbe Phillips standard, prin prisma componentei neexplicate din descompunerea evoluției inflației din Graficul A. Acest lucru a determinat o nouă analiză a acestei relații economice fundamentale[16].

Graficul A

Descompunerea inflației de bază pe baza curbei Phillips

(variații procentuale anuale și contribuții exprimate în puncte procentuale; toate valorile ca abateri de la mediile lor după 1999)

Sursa: calcule BCE.
Notă: Barele indică contribuțiile medii calculate pe baza unui număr mare de specificații ale modelului (a se vedea Bobeica, E. și Sokol, A., „Drivers of underlying inflation in the euro area over time: a Phillips curve perspective”, Buletin economic, ediția 4/2019, BCE). Contribuțiile sunt determinate într-un mod similar celui din discursul lui Yellen, J. L., „Inflation Dynamics and Monetary Policy”, cu ocazia Prelegerii în memoria lui Philip Gamble, la Universitatea din Massachusetts, Amherst, 24 septembrie 2015.

Factorii determinanți ai inflației în cadrul curbei Phillips

În esență, curba Phillips ilustrează noțiunea că activitatea economică și gradul aferent de tensionare de pe piața bunurilor și piața forței de muncă ar trebui să influențeze inflația. Deficitul semnificativ de cerere agregată a redus inflația în perioada care a urmat crizei financiare globale. Zona euro a mai consemnat și o a doua recesiune între 2011 și 2013, factor ce oferă o bună explicație pentru evoluția modestă a inflației de bază vizibilă de la începutul anului 2013. Cu toate acestea, chiar dacă până în 2018 mulți indicatori privind activitatea economică și deficitul de cerere agregată au revenit la nivelurile medii, iar unii indicatori au început chiar să semnaleze un excedent de cerere, inflația de bază s-a menținut sub media calculată din 1999 (1,3%).

Pe lângă activitatea economică, și alți factori, precum anticipațiile privind inflația și prețurile externe, prezintă o importanță crucială pentru înțelegerea evoluției inflației. Mulți factori pot influența anticipațiile agenților economici privind inflația: evoluția recentă a inflației (și în special fluctuațiile la nivelul prețurilor produselor energetice) influențează în mod normal anticipațiile pe termen scurt, în timp ce preocupările reale legate de credibilitatea și capacitatea unei bănci centrale de a-și îndeplini obiectivul privind inflația pot afecta anticipațiile pe termen mai lung, deși este dificil să se evidențieze distinct acești factori în mod empiric[17]. Măsurile anticipațiilor privind inflația atât pe baza sondajelor, cât și a indicatorilor pieței s-au redus în perioada 2014-2017, fapt reflectat de contribuțiile negative ale acestora la inflația de bază în aceeași perioadă[18]. Mai recent, măsurile anticipațiilor privind inflația pentru zona euro pe termen mai lung bazate pe sondaje, în special cele din Sondajul BCE în rândul specialiștilor în prognoză, au dat semne de scădere. Cu toate acestea, frânarea inflației, datorată acestor evoluții recente, este de mai mică amplitudine.

Nu în ultimul rând, măsurile prețurilor externe, precum indicii de preț ai petrolului și indicii de preț aferenți unor categorii mai largi de importuri, pot fi un element important în explicarea deciziilor firmelor de stabilire a prețurilor, și astfel în explicarea evoluției inflației, pe lângă ceea ce ar putea deja surprinde deficitul de cerere agregată și anticipațiile privind inflația. Deși prețurile externe, și în special prețurile produselor energetice, sunt, de regulă, reflectate imediat de inflația totală, efectele indirecte ale acestora asupra inflației de bază par să fi fost limitate în ultimii ani[19]. Pe ansamblu, evoluția inflației de bază pare să fie explicată suficient de bine de factorii standard până în anul 2017, însă valorile modeste înregistrate mai recent sunt dificil de justificat în acest cadru.

O eventuală explicație ar putea fi faptul că măsurile standard ale deficitului de cerere agregată nu surprind toate evoluțiile activității economice relevante pentru inflație. În acest sens, Jarociński și Lenza (2018)[20] determină o măsură a deficitului de cerere agregată menită în mod explicit să prognozeze inflația. O asemenea măsură ar implica un deficit de cerere agregată mult mai amplu decât o măsură standard a deviației PIB.

Pe ansamblu, curba Phillips rămâne un element central pentru interpretarea și comunicarea evoluției inflației, dar trebuie să fie completată cu informații furnizate de alte instrumente și abordări, în special în lumina evoluțiilor recente ale inflației de bază.

Presiunile din partea costurilor pe plan intern, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, s-au intensificat, în medie, în 2019, consemnând o rată de creștere peste nivelul mediu din 2018 și peste media sa calculată începând din 2015 (Graficul 11). Remunerarea pe salariat și-a menținut în 2019 dinamica anuală robustă, situându-se, în medie, la nivelul de 2,0%, în ușoară scădere față de media anului 2018, însă peste media sa calculată începând din 2015. Această dinamică a fost temperată de evoluțiile contribuțiilor la asigurările sociale[21], în timp ce ritmul de creștere salarială s-a accelerat în 2019 comparativ cu 2018, în concordanță cu reducerea în continuare a ratei șomajului și în pofida atenuării avansului economic în zona euro (a se vedea Secțiunea 1.2 de mai sus). Ritmul mediu robust de creștere a remunerării pe salariat a determinat totuși o intensificare a dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă, având în vedere stagnarea productivității în 2019. Pe lângă accelerarea creșterii costurilor unitare cu forța de muncă, avansul dinamicii deflatorului PIB a reflectat totodată o revigorare a evoluției profiturilor (calculate pe baza excedentului brut de exploatare), care consemnase o atenuare semnificativă în cursul anului 2018. În contextul în care productivitatea a înregistrat fluctuații minore în anul 2019, redresarea dinamicii profiturilor în 2019 a reflectat cel mai probabil ameliorarea raportului de schimb și evoluțiile din sectoarele economice care au fost mai puțin afectate de încetinirea activității globale și a schimburilor comerciale[22]. Acestea au inclus, între altele, sectorul construcțiilor și cel imobiliar, care au raportat, de asemenea, o rată ridicată de creștere a deflatorilor VAB, care a urcat, în medie, până la 4,6% în 2019 în cazul sectorului construcțiilor.

Graficul 11

Deflatorul PIB și componentele sale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.

Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au scăzut în cursul anului 2019. Conform Sondajului în rândul specialiștilor în prognoză realizat de BCE, anticipațiile privind inflația peste cinci ani au coborât de la 1,9% în trimestrul IV 2018 la 1,7% în trimestrul IV 2019. Indicatorii financiari ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung, precum rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, au consemnat, de asemenea, o scădere. Totuși, aceștia s‑au stabilizat spre sfârșitul anului, chiar dacă se situează încă la niveluri reduse.


1.4 Condițiile favorabile de finanțare au sprijinit în continuare creșterea creditului și a masei monetare

În anul 2019, piețele financiare din zona euro au resimțit în principal efectele încetinirii activității economice într-un context caracterizat prin persistența unor rate scăzute ale inflației, incertitudinile asociate unor factori politici determinând reducerea apetitului pentru risc al investitorilor în anumite perioade ale anului, precum și prin măsuri suplimentare de relaxare a politicii monetare. Atât ratele dobânzilor pe piața monetară, cât și randamentele obligațiunilor pe termen mai lung s-au diminuat considerabil, în timp ce cotațiile acțiunilor s-au majorat în ansamblu, susținute de scăderea ratelor de actualizare. Fluxurile de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare s-au stabilizat în linii mari în anul 2019 pe un palier sensibil inferior celui mai recent vârf din anul 2017, însă împrumuturile de la bănci și emisiunea de titluri de natura datoriei și-au păstrat caracterul solid, susținute de condițiile favorabile de finanțare; emisiunea netă de acțiuni necotate s-a situat la un nivel robust, pe fondul unui număr sporit de fuziuni și achiziții. Continuarea expansiunii creditului bancar acordat sectorului privat, dublată de costurile de oportunitate scăzute ale deținerilor de active M3, a contribuit la susținerea ritmurilor de creștere a masei monetare. Condițiile favorabile de finanțare au reflectat orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE și capacitatea sistemului bancar de a transmite acest caracter acomodativ la nivelul ratelor dobânzilor active în relația cu firmele și populația. Câștigurile din reevaluarea deținerilor de active financiare și a patrimoniului imobiliar au contribuit la creșterea avuției gospodăriilor populației, care la rândul său a susținut dinamizarea consumului privat.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro s-au diminuat considerabil în anul 2019, în pofida redresării amorsate în luna septembrie

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro s-au diminuat considerabil în anul 2019, cele pe termen lung atingând valori negative pe perioada verii. Scăderea a reflectat preocupările în creștere cu privire la amploarea și durata temperării activității economice din zona euro și la impactul acesteia asupra evoluției inflației. Măsurile acomodative de politică monetară în Statele Unite, creșterea aversiunii la risc pe plan internațional în contextul tensiunilor comerciale dintre SUA și China și al Brexit, precum și sporirea anticipațiilor pe piețele financiare privind relaxarea în continuare a politicii monetare a BCE au avut, de asemenea, un aport la diminuarea ratelor dobânzilor fără risc în zona euro. După anunțul din luna septembrie referitor la setul de măsuri vizând relaxarea politicii monetare a BCE, publicarea unor date macroeconomice pentru zona euro întrucâtva mai favorabile și relativa stabilizare a aversiunii la risc la nivel global au contribuit la o redresare treptată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale din zona euro. Cu toate acestea, randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, s-a situat la 0,28% în data de 31 decembrie 2019, nivel inferior cu 74 de puncte de bază celui consemnat la 1 ianuarie 2019. Spread-ul între randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani emise în zona euro și cel al Bund-urilor germane cu scadența similară s-a diminuat, într-o măsură semnificativă în unele țări, pe fondul atenuării incertitudinilor asociate politicii fiscale.

Graficul 12

Randamentele obligațiunilor suverane cu scadența la 10 ani în zona euro, SUA și Germania

(procente p.a.; date zilnice)

Sursa: Bloomberg, Thomson Reuters Datastream și calcule BCE.
Notă: Datele pentru zona euro se referă la randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

Cotațiile acțiunilor din zona euro s‑au majorat pe fondul scăderii ratelor de actualizare

Cotațiile acțiunilor din zona euro s-au majorat semnificativ în anul 2019. Indicele cu bază largă aferent cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare din zona euro a consemnat un avans de 20,7% în perioada analizată, iar cel aferent cotațiilor acțiunilor băncilor din zona euro a crescut cu 9,7% (Graficul 13). Ratele mai scăzute de actualizare au acționat ca principal determinant al evoluțiilor înregistrate de cotațiile acțiunilor, în timp ce așteptările privind câștigurile s-au menținut modeste, iar variațiile primelor de risc – legate îndeosebi de dinamica evoluțiilor aferente disputei comerciale dintre SUA și China și negocierilor vizând Brexit – au avut un impact negativ asupra acțiunilor.

Graficul 13

Indicii bursieri pentru zona euro și SUA

(indice: 1 ianuarie 2018 = 100)

Sursa: Thomson Reuters Datastream.
Notă: Indicii utilizați sunt indicele bancar EURO STOXX și indicele de piață Datastream aferent companiilor nefinanciare pentru zona euro și, respectiv, indicele bancar S&P și indicele de piață Datastream aferent companiilor nefinanciare pentru Statele Unite. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

Împrumuturile bancare și emisiunea de titluri de natura datoriei pe segmentul companiilor nefinanciare au avut un caracter solid

Fluxurile de finanțare din surse externe pe segmentul companiilor nefinanciare s-au stabilizat în linii mari în anul 2019, pe un palier sensibil inferior celui mai recent vârf din anul 2017 (Graficul 14). În același timp însă, dinamica împrumuturilor de la bănci și emisiunea de titluri de natura datoriei și-au păstrat caracterul solid, susținute de condițiile favorabile de finanțare, iar emisiunea netă de acțiuni necotate s-a situat la un nivel robust, pe fondul majorării numărului de fuziuni și achiziții. Pe de altă parte, s-au consemnat o temperare din perspectiva celorlalte surse de finanțare (inclusiv creditele intragrup și creditele comerciale) și un declin al emisiunii nete de acțiuni cotate (evoluție care a reflectat costul ridicat al finanțării prin emisiune de acțiuni comparativ cu alte surse de finanțare). Ratele dobânzilor active practicate de bănci au continuat să se reducă, în linii mari în concordanță cu evoluția ratelor dobânzilor pe piață, atingând noi minime istorice pe parcursul perioadei analizate.

Măsurile suplimentare de relaxare a politicii monetare a BCE pe parcursul anului 2019 s-au transmis la nivelul condițiilor de finanțare, care au devenit mai favorabile. Aceasta s-a datorat parțial faptului că unele dintre măsurile introduse în anul 2019 – precum cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) și sistemul pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor – au vizat susținerea capacității de intermediere a sectorului bancar (a se vedea Secțiunea 2.1). Totodată, sistemul bancar a înregistrat noi progrese în procesul de redresare bilanțieră, din perspectiva creșterii nivelului de capitalizare și a îmbunătățirii calității activelor.

Graficul 14

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare din zona euro

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Sursa: Eurostat și BCE.
Notă: „Alte împrumuturi” includ împrumuturile acordate de sectorul non-IFM (alte instituții financiare, societăți de asigurare și fonduri de pensii) și împrumuturile acordate de „Restul lumii”. Împrumuturile acordate de IFM (instituții financiare monetare) și cele acordate de sectorul non-IFM sunt ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare. Poziția „altele” reprezintă diferența dintre suma totală și instrumentele enumerate în grafic. Include creditele intragrup și creditele comerciale. Cele mai recente date se referă la trimestrul III 2019.

Avuția gospodăriilor populației a fost susținută de câștigurile din reevaluarea deținerilor de active financiare și a patrimoniului imobiliar

Avuția netă a gospodăriilor populației s-a majorat sensibil în primele trei trimestre din 2019, sprijinind astfel consumul privat. În pofida unei pierderi de ritm pe piețele imobiliare rezidențiale, avuția netă a fost susținută de creșterea în continuare a prețurilor locuințelor, care a generat câștiguri semnificative din reevaluarea patrimoniului imobiliar al gospodăriilor populației. În plus, gospodăriile populației au înregistrat câștiguri notabile și din reevaluarea deținerilor de active financiare. Totodată, majorarea prețurilor locuințelor și condițiile favorabile de finanțare au contribuit la persistența trendului gradual ascendent al dinamicii anuale a creditelor bancare acordate populației pentru achiziționarea de locuințe. Gradul de îndatorare brută a acestui sector – măsurat ca pondere în venitul disponibil brut nominal al populației – a fost în continuare sensibil superior mediei din perioada anterioară crizei.

Dinamica M3 și cea a creditului s‑au redresat în anul 2019

În ansamblu, creditarea bancară a sectorului privat a fost solidă, dinamica sa anuală (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite, al operațiunilor de securitizare și cu datele aferente gestionării centralizate fictive a fondurilor – notional cash pooling) intensificându-se la 3,7% în luna decembrie 2019, față de 3,4% în aceeași perioadă a anului anterior. Dinamica activității de creditare și-a păstrat rolul de determinant major al expansiunii masei monetare (a se vedea segmentele de culoare albastră ale coloanelor din Graficul 16). Pe de altă parte, fluxurile monetare externe și-au sporit aportul la dinamica M3 (a se vedea segmentele de culoare galbenă ale coloanelor din Graficul 16). Astfel, ritmul anual de creștere a M3 s-a redresat în anul 2019 (Graficul 15). În timp ce sistarea achizițiilor nete din cadrul programului de achiziționare de active la finele anului 2018 a acționat ca factor inhibitor al creșterii M3 (a se vedea segmentele de culoare roșie ale coloanelor din Graficul 16), reluarea acestora în luna noiembrie 2019 a exercitat doar o influență restrânsă asupra dinamicii masei monetare în anul 2019.

Graficul 15

M3 și creditele acordate sectorului privat

(variații procentuale anuale)

Sursa: BCE.
Notă: Datele referitoare la credite sunt ajustate cu volumul vânzărilor de credite, al operațiunilor de securitizare și cu datele aferente gestionării centralizate fictive a fondurilor (notional cash pooling). Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2019.

  

Graficul 16

M3 și contrapartidele acesteia

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale; date ajustate sezonier și cu efecte de calendar)

Sursa: BCE.
Notă: Poziția „credite acordate sectorului privat” include împrumuturile IFM acordate sectorului privat și deținerile IFM de titluri emise de sectorul privat non-IFM din zona euro. Astfel, poziția cuprinde și achizițiile Eurosistemului, în cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ, de titluri de natura datoriei emise de sectorul non-IFM. Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2019.

Expansiunea M3 a reflectat în cea mai mare parte deținerile sporite de depozite overnight

Din perspectiva instrumentelor, depozitele overnight au acționat în continuare ca principal determinant al expansiunii M3, pe fondul costului redus de oportunitate aferent deținerii de depozite cu un grad ridicat de lichiditate într-un context caracterizat de rate foarte scăzute ale dobânzilor și o curbă plată a randamentelor. Majorarea depozitelor overnight a reflectat expansiunea puternică a acestui tip de plasamente deținute atât de populație, cât și de companiile nefinanciare. În aceste condiții, agregatul monetar în sens restrâns M1, care include numerarul în circulație și depozitele overnight, și-a continuat creșterea într-un ritm robust.


2 Politica monetară: hotărâre fermă de a acționa în funcție de situație

Într-un context caracterizat de încetinirea economiei zonei euro, de riscuri mai persistente în sensul scăderii și de perspective ale inflației în continuare inferioare obiectivului Consiliului guvernatorilor BCE privind inflația pe termen mediu, Consiliul guvernatorilor a recurs la trei runde succesive de măsuri suplimentare de acomodare monetară pe parcursul anului 2019. Aceste intervenții succesive au evidențiat hotărârea fermă a Consiliului guvernatorilor de a acționa în funcție de situație pentru a sprijini revenirea inflației pe traiectoria unei convergențe susținute către obiectivul său pe termen mediu. Având în vedere intervalul de timp necesar pentru ca efectele tuturor acestor măsuri să fie resimțite pe deplin la nivelul economiei zonei euro, Consiliul guvernatorilor a continuat să monitorizeze îndeaproape evoluția inflației și transmisia măsurilor de politică monetară în derulare, fiind în continuare pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într‑un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei. La sfârșitul anului 2019, activele de politică monetară aveau o pondere de 70% în totalul activelor din bilanțul Eurosistemului. Dimensiunea bilanțului s-a stabilizat în 2019 la nivelul de 4 700 de miliarde EUR atins la finele anului precedent. Riscurile asociate bilanțului de mari dimensiuni au fost în continuare atenuate prin intermediul cadrului BCE de gestionare a riscurilor.


2.1 O primă rundă de măsuri de politică monetară vizând menținerea unui grad amplu de acomodare monetară în contextul intensificării influențelor externe nefavorabile

Ulterior deteriorării perspectivelor economice la sfârșitul anului 2018, datele noi din prima parte a anului 2019 au fost în continuare sub așteptări, pe seama cererii externe mai modeste și a unei serii de factori specifici unor țări și sectoare, semnalând un ritm de creștere mai puțin alert decât cel anticipat pe orizontul apropiat de timp. Totodată, existau incertitudini considerabile în privința caracterului tranzitoriu sau persistent al factorilor inhibitori ai creșterii economice din zona euro, și implicit în privința măsurii în care încetinirea activității pe termen scurt urma să afecteze perspectivele creșterii pe termen mediu. În acest context, Consiliul guvernatorilor a recunoscut că balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro s-a înclinat în sensul unui nivel mai redus al acesteia, pe seama persistenței incertitudinilor legate de factori geopolitici și a amenințării protecționismului, a vulnerabilităților pe piețele emergente și a volatilității piețelor financiare. Consiliul guvernatorilor a subliniat că este necesar ca politica monetară să se caracterizeze în continuare prin răbdare, prudență și consecvență. Chiar și în contextul în care condițiile avantajoase de finanțare, dinamica favorabilă a pieței forței de muncă și majorarea câștigurilor salariale ar continua să sprijine expansiunea zonei euro și intensificarea graduală a presiunilor inflaționiste, Consiliul guvernatorilor a reiterat necesitatea unui stimul monetar semnificativ pentru a asigura convergența în continuare susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Ritmul mai scăzut de creștere economică a încetinit ajustarea inflației către obiectivul pe termen mediu, determinând introducerea unui prim set de măsuri de politică monetară

Datele economice devenite disponibile pe perioada primăverii au fost în continuare modeste, sugerând o moderare considerabilă a ritmului expansiunii economice, de natură să se prelungească și mai departe în anul 2019. Astfel, activitatea din sectorul prelucrător a consemnat o pierdere însemnată de ritm, în principal pe fondul influențelor externe nefavorabile, în condițiile în care dinamica activității economice globale și cea a schimburilor comerciale la nivel internațional s-au menținut modeste. Ritmul mai scăzut de creștere economică a fost de natură să încetinească ajustarea inflației către obiectivul pe termen mediu al Consiliului guvernatorilor.

Prin urmare, ca răspuns la revizuirea semnificativă în sens descendent a perspectivelor creșterii economice și inflației, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în cadrul ședinței din luna martie, asupra unui set de măsuri de politică monetară menit să asigure un grad sporit de acomodare monetară. Acesta era de natură să susțină acumularea în continuare de presiuni din surse interne asupra prețurilor și evoluția inflației totale pe termen mediu, precum și să sporească reziliența economiei zonei euro într-un context caracterizat de incertitudini pe plan global. Astfel, Consiliul guvernatorilor a adoptat următoarele măsuri. În primul rând, s-a hotărât decalarea componentei calendaristice a orientării viitoare a ratelor dobânzilor. Mai exact, Consiliul guvernatorilor anticipa menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale cel puțin până la sfârșitul anului 2019 și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura convergența în continuare susținută a ratelor inflației către niveluri conforme cu obiectivul pe termen mediu. În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor și-a reiterat intenția de a continua reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active (APP) pe o perioadă extinsă după data la care va începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară. Având în vedere conexiunea dintre semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative și reinvestiri, orizontul anticipat al reinvestirilor a fost decalat automat, consolidând semnalele referitoare la ratele dobânzilor și subliniind totodată hotărârea fermă a Consiliului guvernatorilor de a acționa în funcție de situație. În al treilea rând, suplimentar față de ajustarea semnalelor privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, s-a anunțat lansarea unei noi serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) trimestriale, care va începe în septembrie 2019 și se va încheia în martie 2021, fiecare dintre operațiuni având scadența la doi ani. Noua serie de OTRTL are drept obiectiv menținerea unor condiții favorabile de creditare bancară, pentru a păstra fluxul împrumuturilor către clienți la costuri accesibile. La rândul său, fluxul robust de credite acordate sectorului privat a susținut planurile de consum și de investiții ale populației și firmelor, contribuind la creșterea economică și sprijinind ajustarea inflației către obiectivul pe termen mediu al Consiliului guvernatorilor. În al patrulea rând, Consiliul guvernatorilor a decis efectuarea în continuare a operațiunilor de creditare ale Eurosistemului sub forma unor licitații cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală atât timp cât va fi necesar și cel puțin până la încheierea perioadei de aplicare a rezervelor minime obligatorii care începe în luna martie 2021.

Ulterior anunțului referitor la noua serie de OTRTL, la următoarea ședință pe probleme de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a anunțat că termenii exacți ai seriei OTRTL III vor fi comunicați la una dintre ședințele viitoare. În special, modalitatea de stabilire a prețurilor pentru noile operațiuni OTRTL III urma să țină cont de o evaluare riguroasă a canalului de transmisie a politicii monetare prin intermediul băncilor, precum și de noile evoluții ale perspectivelor economice. Totodată, având în vedere prelungirea peste așteptări a mediului caracterizat de rate negative ale dobânzilor, Consiliul guvernatorilor a adăugat că – în contextul evaluării sale periodice – va analiza dacă menținerea implicațiilor favorabile pentru economie ale ratelor negative ale dobânzilor necesită atenuarea posibilelor efecte secundare ale acestora asupra intermedierii bancare, în cazul în care s-ar produce astfel de efecte.

A doua rundă de măsuri menite să amplifice caracterul acomodativ al politicii monetare, într-un context caracterizat de deteriorarea încrederii în perspectivele inflației

Cele mai recente informații la jumătatea anului indicau faptul că o serie de influențe nefavorabile pe plan internațional continuă să afecteze perspectivele zonei euro

Cele mai recente informații la jumătatea anului indicau faptul că o serie de influențe nefavorabile pe plan internațional, provenind în special din volumul în continuare redus al schimburilor comerciale internaționale și din extinderea și persistența incertitudinilor asociate mediului extern, continuă să afecteze perspectivele zonei euro. Acești factori exercitau un impact mai pronunțat asupra sectorului prelucrător din zona euro. De asemenea, rata inflației IAPC a continuat să scadă, în principal pe fondul unor factori temporari, iar măsurile inflației de bază au înregistrat noi fluctuații minore.

Având în vedere prelungirea perioadei de incertitudini și implicațiile acestora asupra perspectivelor inflației, Consiliul guvernatorilor a admis necesitatea ajustării orientării de politică monetară pentru a doua oară în anul 2019 și asigurării unui grad suplimentar de acomodare monetară pentru menținerea inflației pe traiectoria unei convergențe susținute către obiectivul său pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în cadrul ședinței din luna iunie, consolidarea semnalelor privind ratele dobânzilor prin decalarea în continuare a componentei calendaristice a orientării viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative. Mai exact, Consiliul guvernatorilor a anunțat că anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale cel puțin până în prima jumătate a anului 2020 și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura convergența în continuare susținută a ratelor inflației către niveluri conforme cu obiectivul pe termen mediu. Totodată, Consiliul guvernatorilor a reconfirmat semnalele privind orientarea viitoare a reinvestirilor. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a stabilit indicatorii de preț ai seriei OTRTL III. Rata dobânzii pentru fiecare operațiune a fost stabilită la un nivel cu 10 puncte de bază superior ratei medii aplicate operațiunilor principale de refinanțare ale Eurosistemului. În cazul băncilor pentru care valoarea netă a creditelor acordate eligibile depășea un nivel de referință, rata aplicată OTRTL III urma să fie mai redusă, putând coborî până la nivelul ratei medii a dobânzii la facilitatea de depozit plus 10 puncte de bază. S-a remarcat că introducerea acestor indicatori de preț asigură un echilibru rezonabil între recunoașterea evoluțiilor sănătoase la nivelul creditării bancare, pe de o parte, și importanța menținerii orientării acomodative, pe de altă parte.

Pe perioada verii, temperarea creșterii economice globale și nivelul scăzut al schimburilor comerciale internaționale au continuat să afecteze perspectivele zonei euro. De asemenea, prezența pe o perioadă prelungită a incertitudinilor a fost de natură să deterioreze în continuare sentimentul economic, îndeosebi în sectorul prelucrător. La rândul lor, evoluțiile prețurilor s-au menținut modeste, iar măsurile inflației de bază au înregistrat noi fluctuații minore. Indicatorii financiari ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au stagnat la minimele istorice atinse ulterior ședinței din luna iunie, în timp ce rezultatele sondajelor semnalau o reducere sensibilă a anticipațiilor pe termen mai lung.

Consiliul guvernatorilor a subliniat că ratele inflației, atât cele înregistrate, cât și cele proiectate, s-au situat în mod persistent sub nivelurile care sunt în concordanță cu obiectivul său

În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a subliniat, în cadrul ședinței din luna iulie, că ratele inflației (atât cele înregistrate, cât și cele proiectate) s-au situat în mod persistent sub nivelurile care sunt în concordanță cu obiectivul său. Totodată, Consiliul guvernatorilor a considerat simetria obiectivului său privind inflația pe termen mediu ca fiind un aspect important pentru impulsionarea realizării unei ajustări susținute a inflației către obiectivul urmărit. Astfel, Consiliul guvernatorilor a considerat că este important să își demonstreze hotărârea fermă și capacitatea de a acționa și de a fi pregătit în vederea relaxării în continuare a orientării politicii monetare, prin ajustarea tuturor instrumentelor, după caz, pentru îndeplinirea obiectivului său privind inflația. Pe de altă parte, Consiliul guvernatorilor a afirmat că, în cazul în care perspectivele inflației pe termen mediu rămân inferioare obiectivului său, este decis să acționeze, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei în cadrul obiectivului privind inflația. Astfel, în acest context, Consiliul guvernatorilor a decis reintroducerea unei așa-numite înclinații spre relaxare în cadrul semnalelor privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, declarând că anticipează menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a încredințat comitetelor relevante ale Eurosistemului sarcina examinării opțiunilor, inclusiv a modalităților de consolidare a semnalelor privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, a măsurilor de atenuare, cum ar fi conceperea unui sistem pe niveluri pentru remunerarea rezervelor, și a opțiunilor referitoare la dimensiunea și structura unor posibile noi achiziții nete de active. Aceste anunțuri au deschis calea către eventuala implementare a unui pachet cuprinzător de măsuri la proxima ședință de politică monetară a Consiliului guvernatorilor, în cazul în care nu se consemna o ameliorare a perspectivelor inflației în conformitate cu obiectivul urmărit.

A treia rundă de acomodare monetară, constând într-un pachet cuprinzător de măsuri ca răspuns la persistența ratelor scăzute ale inflației

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2019 au indicat deteriorarea în continuare a perspectivelor inflației. În ansamblu, Consiliul guvernatorilor s-a confruntat cu o încetinire prelungită a economiei zonei euro, cu persistența riscurilor în sensul scăderii, precum și cu perspective ale inflației în continuare inferioare obiectivului său privind inflația pe termen mediu. Astfel, în urma rundelor succesive de revizuiri semnificative ale perspectivelor inflației, rata inflației pentru anul 2021 era proiectată în scădere de la 1,8% în cadrul proiecțiilor din decembrie 2018 la 1,5% în proiecțiile din septembrie 2019. Deteriorarea în continuare a perspectivelor inflației – în pofida faptului că anticipații substanțiale privind relaxarea suplimentară a politicii monetare erau deja reflectate de condițiile financiare incluse în proiecții – însemna că inflația era proiectată să devieze și mai mult de la nivelurile considerate de Consiliul guvernatorilor ca fiind în linie cu obiectivul său privind inflația. Măsurile inflației de bază s-au menținut modeste, iar indicatorii anticipațiilor privind inflația au rămas la niveluri scăzute. În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a convenit că o a treia rundă de relaxare a politicii monetare este justificată, pentru a sprijini revenirea inflației pe traiectoria unei convergențe susținute către obiectivul său pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a adoptat următoarele hotărâri în luna septembrie.

O reacție cuprinzătoare a politicii monetare a fost considerată necesară pentru a sprijini revenirea inflației pe traiectoria unei convergențe susținute către obiectivul pe termen mediu

În primul rând, s-a decis reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit cu 10 puncte de bază, până la -0,50% (Graficul 17). Aceasta a fost dublată de reformularea semnalelor Consiliului guvernatorilor privind traiectoria anticipată a ratelor dobânzilor reprezentative. Astfel, Consiliul guvernatorilor anticipa, la momentul respectiv, menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va fi observat convergența robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Graficul 17

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE

(procente p.a.)

Sursa: BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis reluarea achizițiilor nete de obligațiuni în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP), într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR, începând cu data de 1 noiembrie (Graficul 18), anticipând încetarea acestora puțin înainte de a începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. Totodată, Consiliul guvernatorilor a reiterat că va continua reinvestirea integrală a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care va începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Graficul 18

Achizițiile lunare nete de active și răscumpărările totale în cadrul APP în anul 2019

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Achiziții lunare nete la valoarea contabilă și sume lunare privind răscumpărările. Pe durata etapei de reinvestire, Eurosistemul respectă principiul neutralității pe piață printr-un proces de implementare flexibil și fără sincope. În acest scop, activitatea de reinvestire a răscumpărărilor de principal este distribuită pe parcursul anului, pentru a permite o prezență pe piață constantă și echilibrată. De asemenea, achizițiile nete suplimentare de active pot fi repartizate și pe lunile învecinate, astfel încât să compenseze activitatea mai redusă pe piețe anticipată în anumite luni (cum ar fi decembrie). Prin urmare, achizițiile lunare nete nu corespund exact țintei lunare aferente achizițiilor nete de active. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

În al treilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis recalibrarea OTRTL III prin stabilirea unei rate a dobânzii mai atractive pentru băncile participante (băncile în cazul cărora valoarea creditelor acordate depășea un nivel minim de referință se puteau împrumuta la o rată a dobânzii care poate coborî până la nivelul ratei medii a dobânzii la facilitatea de depozit valabil pe durata de desfășurare a operațiunii) și prin extinderea scadenței (de la doi la trei ani). Condițiile mai favorabile aplicate OTRTL aveau în vedere menținerea unor condiții favorabile de creditare bancară, asigurarea unei transmisii ordonate a politicii monetare și sprijinirea în continuare a orientării acomodative a politicii monetare.

Nu în ultimul rând, pentru a sprijini transmisia politicii monetare prin intermediul băncilor, Consiliul guvernatorilor a decis să introducă un sistem pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor, în cadrul căruia o parte din surplusul de lichiditate deținut de bănci va fi exceptată de la aplicarea ratei negative a dobânzii la facilitatea de depozit.

Toate elementele constitutive ale pachetului de măsuri adoptat în cadrul ședinței de politică monetară a Consiliului guvernatorilor din luna septembrie au fost elaborate astfel încât să se completeze reciproc în demersul de furnizare a unui stimul monetar și de susținere a procesului de convergență a inflației către obiectivul Consiliului guvernatorilor. Reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit și consolidarea componentei bazate pe situația economică privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative au contribuit la ancorarea ratelor dobânzilor pe termen scurt și mediu, importante din perspectiva stabilirii prețurilor împrumuturilor acordate firmelor din zona euro. Reluarea achizițiilor nete de active și orizontul anticipat al reinvestirilor au fost de natură să ancoreze ratele dobânzilor pe termen mediu și lung, relevante din perspectiva stabilirii prețurilor creditelor ipotecare acordate gospodăriilor populației. A treia serie de OTRTL a fost recalibrată pentru menținerea condițiilor favorabile de creditare bancară, asigurarea unei transmisii ordonate a politicii monetare și stimularea băncilor să continue furnizarea de credite către clienți. Sistemul pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor a fost elaborat pentru a atenua costurile directe aferente ratelor negative de dobândă pentru bănci, astfel încât să sprijine transmisia politicii monetare prin intermediul băncilor. Prin urmare, condițiile mai relaxate de finanțare de pe piață s-au transmis în continuare la nivelul condițiilor de creditare a firmelor și populației.

Monitorizarea evoluțiilor inflației în contextul unor semnale incipiente de stabilizare a perspectivelor creșterii economice, concomitent cu disponibilitatea de a acționa

La sfârșitul anului 2019, ulterior implementării a trei runde de relaxare a politicii monetare pe parcursul perioadei analizate, măsurile inflației de bază s-au menținut, în general, modeste, alături de o dinamică în continuare scăzută a activității economice în zona euro, în pofida unor semnale incipiente de stabilizare a încetinirii creșterii economice și de ușoară majorare a inflației de bază, în concordanță cu anticipațiile anterioare. În contextul acestor evoluții și având în vedere decalajul inerent cu care se va resimți impactul deplin al tuturor măsurilor, Consiliul guvernatorilor a anunțat, în cadrul ședinței din luna decembrie, că monitorizează cu atenție evoluția inflației și transmiterea la nivelul economiei a măsurilor de politică monetară în curs adoptate în luna septembrie. În orice caz, Consiliul guvernatorilor a subliniat că este în continuare pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei.

În contextul persistenței incertitudinilor și riscurilor în sensul scăderii, pe parcursul anului 2019 a fost implementat un grad suplimentar substanțial de acomodare monetară. Toate elementele măsurilor adoptate au continuat să conlucreze și au contribuit la menținerea costurilor de finanțare ale băncilor pe o traiectorie descendentă (Graficul 19). Condițiile de finanțare foarte favorabile de care au beneficiat băncile s-au propagat la nivelul economiei în ansamblu, condițiile de creditare pentru firme și populație situându-se la minime istorice sau în apropierea acestora (Graficul 20). Toate deciziile adoptate pe parcursul anului 2019 au contribuit la gradul substanțial de acomodare a politicii monetare implementat începând din anul 2014 și au sprijinit în continuare îmbunătățirea evoluțiilor economice din zona euro.

Graficul 19

Costul agregat al finanțării băncilor prin îndatorare

(costul agregat al atragerii de depozite și al finanțării de pe piață prin instrumente de îndatorare negarantate; procente p.a.)

Sursa: BCE, Markit iBoxx și calcule BCE.
Notă: Costul agregat al depozitelor se calculează ca medie a ratelor dobânzilor la depozitele noi overnight, la termen și rambursabile după notificare, ponderată cu volumele aferente. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.

  

Graficul 20

Ratele dobânzilor agregate la creditele bancare acordate companiilor nefinanciare și populației

(procente p.a.)

Sursa: BCE.
Notă: Ratele dobânzilor agregate la creditele bancare se calculează prin agregarea ratelor dobânzilor pe termen scurt și lung, utilizând o medie mobilă pe 24 de luni a volumelor de operațiuni noi. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2019.


2.2 Dinamica bilanțului Eurosistemului în contextul reluării achizițiilor nete de active

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului nu s-a modificat în anul 2019

De la declanșarea crizei financiare mondiale în perioada 2007-2008, Eurosistemul a luat o serie de măsuri de politică monetară atât convenționale, cât și neconvenționale, care au exercitat un impact direct asupra dimensiunii și structurii bilanțului Eurosistemului de-a lungul timpului. Măsurile neconvenționale au cuprins operațiuni de refinanțare destinate furnizării de resurse contrapartidelor, cu scadența inițială de până la 4 ani, precum și achiziții de active emise de entități publice și private (în cadrul APP). În luna decembrie 2018, Eurosistemul a încheiat achizițiile nete de active în cadrul APP și, în anul următor, a reinvestit în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Începând cu data de 1 noiembrie 2019, Eurosistemul a reluat achizițiile nete de active, într-un ritm mediu lunar de 20 de miliarde EUR. La sfârșitul anului 2019, dimensiunea bilanțul Eurosistemului s‑a situat la 4 700 de miliarde EUR, nivel nemodificat față de finalul anului 2018.

La finele anului 2019, activele de politică monetară s-au cifrat la 3 300 de miliarde EUR, reprezentând 70% din totalul activelor din bilanțul Eurosistemului, în scădere față de 72% la finalul anului 2018. Aceste active de politică monetară cuprind împrumuturi acordate instituțiilor de credit din zona euro, cu o pondere de 13% din totalul activelor (în scădere față de 16% la finele anului 2018), și titluri deținute în scopuri de politică monetară, reprezentând aproximativ 56% din totalul activelor (nivel nemodificat față de sfârșitul anului 2018), după cum reiese din Graficul 21. Alte active financiare bilanțiere au inclus în special deținerile de valută și aur ale Eurosistemului și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale contrapartidelor și apelul acestora la facilitatea de depozit au rămas relativ nemodificate la valoarea de 2 000 de miliarde EUR, reprezentând 39% din pasiv la sfârșitul anului 2019, respectiv o stagnare comparativ cu finele anului 2018. Ulterior anunțului referitor la sistemul pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor, în vigoare din 30 octombrie 2019, deținerile de numerar ale contrapartidelor în relația cu Eurosistemul au glisat semnificativ către dețineri de rezerve, în detrimentul apelului la facilitatea de depozit. La sfârșitul anului 2019, acesta din urmă reprezenta 15% din totalul deținerilor de numerar ale contrapartidelor în relația cu Eurosistemul, în scădere față de 34% la finalul anului 2018. Bancnotele aflate în circulație au consemnat o majorare, în concordanță cu tendința de creștere istorică, având o pondere de 28% din pasiv la finele anului 2019, comparativ cu 26% la 31 decembrie 2018. Alte pasive, între care capitalul și conturile de reevaluare, au deținut o pondere de 34%, valoare nemodificată față de sfârșitul anului 2018 (Graficul 21).

Graficul 21

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Valorile pozitive se referă la active, iar valorile negative la pasive. Linia aferentă surplusului de lichiditate este redată la valori pozitive, deși acesta se referă la suma următoarelor pasive: excedentul conturilor curente față de rezervele minime obligatorii și apelul la facilitatea de depozit.

Scadența medie a portofoliilor APP și repartizarea acestora în funcție de active și jurisdicții

APP are în componența sa patru programe de achiziționare de active în derulare, respectiv al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). Ca urmare a deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor, țintele aferente achizițiilor lunare nete de active pentru APP au cunoscut modificări de-a lungul timpului.

La finele anului 2019, deținerile aferente APP au atins valoarea de 2 600 de miliarde EUR

La finele anului 2019, deținerile aferente APP au atins valoarea de 2 600 de miliarde EUR (la cost amortizat). ABSPP a reprezentat 1% (28 de miliarde EUR), CBPP3 a constituit 10% (264 de miliarde EUR), iar CSPP a deținut o pondere de 7% (185 de miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului. Dintre programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la creșterea deținerilor aferente APP în ultimele două luni din anul 2019, respectiv cumpărări nete de 7,7 miliarde EUR. Cumpărările de titluri în cadrul CSPP se efectuează pe baza unei referințe care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor eligibile.

PSPP a reprezentat 82% din totalul deținerilor de titluri aferente APP

PSPP a reprezentat cea mai mare parte din APP, cu o valoare de 2 100 de miliarde EUR, respectiv 82% din totalul deținerilor de titluri aferente APP, pondere nemodificată față de cea înregistrată la sfârșitul anului 2018. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicții a fost stabilită, pe baza stocurilor, prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În limitele cotelor individuale care le sunt alocate, BCN din zona euro au avut libertatea de a alege între achizițiile de titluri emise de administrațiile centrale, titluri emise de administrațiile regionale și titluri emise de agenții cu sediul în jurisdicțiile respective. Unele dintre BCN au achiziționat și titluri emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană. BCE nu a efectuat achiziții de titluri de natura datoriei emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană, nici de obligațiuni emise de administrațiile regionale. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,12 ani la sfârșitul anului 2019, în scădere ușoară față de 7,37 ani la finele anului 2018, cu unele variații de la o jurisdicție la alta[23].

Eurosistemul a reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în portofoliile APP. În anul 2019, răscumpărările derulate în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul privat s-au plasat la 37,2 miliarde EUR, în timp ce răscumpărările în cadrul PSPP s-au ridicat la valoarea de 167,3 miliarde EUR[24]. Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP și al CBPP3 au fost în continuare disponibile pentru a fi împrumutate[25], în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo[26].

Evoluțiile operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a diminuat de la sfârșitul anului 2018 cu 109,3 miliarde EUR, până la 624,1 miliarde EUR la finele anului 2019. Aceasta se datorează, în bună măsură, rambursărilor voluntare în valoare de 208 miliarde EUR aferente OTRTL II. Suma de 101,1 miliarde EUR alocată cu prilejul primelor două operațiuni din cadrul OTRTL III a compensat numai parțial scăderea înregistrată de valoarea operațiunilor de refinanțare în curs, ca urmare a rambursărilor aferente OTRTL II. Scadența medie ponderată aferentă operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la circa 1,8 ani la sfârșitul anului 2018 până la aproximativ 1,2 ani la finele anului 2019.


2.3 Riscurile financiare asociate APP sunt diminuate prin cadre de control corespunzătoare

Eficiența împotriva riscurilor reprezintă un principiu fundamental al funcției Eurosistemului de gestionare a riscurilor

Obiectivul principal al reluării achizițiilor nete de active în cadrul APP îl reprezintă susținerea convergenței robuste a inflației către obiectivul pe termen mediu al Consiliului guvernatorilor. De asemenea, achizițiile de active ar trebui să fie atât necesare, cât și proporționale în vederea îndeplinirii mandatului și obiectivului BCE de menținere a stabilității prețurilor. Atunci când există mai multe opțiuni de realizare a obiectivelor de politică monetară, opțiunea aleasă ar trebui să fie eficientă atât din punct de vedere operațional, cât și al controlului riscurilor. În acest context, funcția Eurosistemului de gestionare a riscurilor urmărește să atingă eficiența împotriva riscurilor: realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc[27].

Toate instrumentele de politică monetară, inclusiv achizițiile definitive de active, implică în mod inerent riscuri financiare care se află sub controlul și în gestiunea Eurosistemului. Achizițiile definitive de active necesită cadre specifice de control al riscurilor financiare care depind de obiectivele specifice de politică monetară și de caracteristicile și profilurile de risc ale categoriilor de active implicate. Fiecare dintre aceste cadre conține criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețului, indici de referință și limite. Cadrele de control al riscurilor asociate APP sunt aplicabile achizițiilor de active suplimentare, reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP și deținerilor de active în cadrul APP atât timp cât acestea sunt înregistrate în bilanțul Eurosistemului.

Achizițiile definitive de active necesită cadre specifice de control al riscurilor

Cadrele de control al riscurilor nu numai că servesc scopului de diminuare a riscurilor financiare, dar contribuie și la îndeplinirea cu succes a obiectivelor de politică monetară prin orientarea achizițiilor de active către o alocare diversificată a activelor și neutră în raport cu piața. În plus, configurarea cadrelor de control al riscurilor ține seama și de riscurile nefinanciare precum riscul juridic, riscul operațional și riscul reputațional.

În cele ce urmează sunt descrise cadrele actuale de control al riscurilor financiare care reglementează implementarea APP[28]. Tabelul 1 prezintă elementele principale ale acestor cadre.

Tabelul 1

Elementele principale ale cadrelor de control al riscurilor pentru APP

Sursa: BCE.
Notă: CQS: categorie de calitate a creditului conform scalei armonizate a Eurosistemului de evaluare a calității creditului (a se vedea Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor); CAC: clauză de acțiune colectivă.
1) Titlurile garantate cu active care au calificative inferioare categoriei 2 a calității creditului trebuie să se conformeze unor cerințe suplimentare, respectiv: (i) creditele neperformante nu trebuie acceptate pentru garantarea titlului garantat cu active nici la momentul emiterii, nici ulterior, pe durata de viață a acestuia; (ii) fluxurile de numerar care generează activele aferente titlurilor garantate cu active nu trebuie să fie structurate, sindicalizate sau transformate în credite cu efect de levier; și (iii) trebuie să existe dispoziții privind continuitatea administrării.
2) A se vedea și pagina dedicată „Implementation aspects of the public sector purchase programme (PSPP)”, disponibilă pe website-ul BCE.

Cerințe de eligibilitate aferente achizițiilor definitive de active

Criteriile de eligibilitate se aplică tuturor categoriilor de active

Pentru efectuarea de achiziții definitive de active sunt potențial eligibile exclusiv activele tranzacționabile acceptate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului. Criteriile de eligibilitate a garanțiilor asociate operațiunilor de creditare ale Eurosistemului sunt prezentate în cadrul general aferent instrumentelor de politică monetară. Printre altele, activele eligibile trebuie să îndeplinească criteriile stricte ale calității creditului prin obținerea a cel puțin unui rating de credit[29] de la o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI) acceptată în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor (ECAF), respectiv să se încadreze în categoria 3 a calității creditului (CQS 3) conform scalei armonizate de evaluare utilizate de Eurosistem sau în categorii superioare (CQS 1 și CQS 2). De asemenea, activele trebuie să fie exprimate în euro și emise și decontate în zona euro. În cazul unor titluri garantate cu active, debitorii răspunzători pentru onorarea creanțelor respective trebuie să fie stabiliți cu precădere în zona euro.

Pe lângă criteriile de eligibilitate menționate anterior, în funcție de programul în derulare, se aplică și criterii de eligibilitate suplimentare. De exemplu, pentru PSPP și CSPP, sunt prevăzute restricții privind scadența minimă și cea maximă. Pentru CSPP, activele emise de instituțiile de credit sau de emitenți a căror societate-mamă este o instituție de credit nu sunt eligibile pentru efectuarea achizițiilor. De asemenea, pentru CSPP și CBPP3, activele emise de entități de lichidare (wind‑down entities) și de societăți de administrare a activelor sunt excluse de la efectuarea achizițiilor. În cadrul CBPP3, activele trebuie să respecte condițiile necesare pentru a fi acceptate ca garanții pentru utilizare proprie în operațiunile de creditare ale Eurosistemului, respectiv să poată fi utilizate drept garanții de către instituția de credit emitentă[30]. Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2019, obligațiunile garantate de tip conditional pass-through nu mai sunt eligibile pentru a fi utilizate în efectuarea de achiziții de active. De asemenea, achizițiile de active nu trebuie să eludeze prevederile referitoare la interdicția de finanțare monetară de către autoritățile publice, prezentată în articolul 123 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă sunt realizate permanent

Pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, Eurosistemul realizează, în mod permanent, evaluări corespunzătoare ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă în sfera activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor. Sunt menținute cadrele de monitorizare prin utilizarea anumitor indicatori de risc. Aceste evaluări și proceduri respectă principiul proporționalității, conform căruia activele cu un grad de risc mai ridicat constituie obiectul unor analize mai aprofundate. Pot fi aplicate, de asemenea cu respectarea principiului proporționalității, dacă se justifică, măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. Acestea includ îndeosebi limitarea sau suspendarea achizițiilor și, în cazuri excepționale, chiar vânzarea activelor, ceea ce presupune realizarea unor evaluări individuale de către Consiliul guvernatorilor.

Cadre de stabilire a prețului

Cadrele de stabilire a prețului asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață

Cadrele de stabilire a prețului în cazul APP asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață pentru minimizarea distorsiunilor pe piață și facilitarea respectării principiului eficienței împotriva riscurilor. Aceste cadre iau în considerare prețurile disponibile pe piață, calitatea acestor prețuri și valoarea justă. De asemenea, se efectuează verificări ex post ale cotațiilor pentru a se evalua dacă prețurile de tranzacționare reflectau prețurile pe piață la acel moment.

Achizițiile de instrumente de îndatorare eligibile cu randamente negative la scadență sunt permise în cadrul tuturor programelor de achiziționare de titluri, inclusiv, în măsura în care vor fi necesare, cele de active cu randamente inferioare ratei dobânzii la facilitatea de depozit[31].

Indici de referință

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura diversificarea portofoliului

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura crearea unui portofoliu diversificat și pentru a contribui la diminuarea riscurilor. Indicii de referință pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat au drept reper capitalizarea de piață aferentă sferei activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor, respectiv valoarea nominală a activelor eligibile care îndeplinesc cerințele de risc. În cazul PSPP, grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE constituie reperul pentru alocarea pe jurisdicții a achizițiilor pe bază de stoc.

Limite

Limitele aferente emisiunii și emitentului reprezintă instrumente eficiente de limitare a concentrării riscurilor

Pentru APP sunt în vigoare cadre de limitare a riscurilor. Calibrarea limitelor aferente emisiunii și emitentului[32] ține seama de rațiuni de politică monetară, de ordin operațional, juridic, precum și de gestionare a riscurilor. Limitele constituie obiectul unor ajustări fine în funcție de categoria de active, făcându-se diferența între activele din sectorul public și cele din sectorul privat.

În cadrul PSPP, se aplică limite aferente emisiunii și emitentului pentru a proteja buna funcționare a pieței și procesul de formare a prețurilor, pentru a limita concentrarea riscurilor și pentru a asigura faptul că Eurosistemul nu devine un creditor dominant al guvernelor țărilor din zona euro. Limita de emisiune pentru obligațiunile emise de entități supranaționale, eligibile în cadrul PSPP, este stabilită la 50% din soldul activului emis. Limita de emisiune pentru restul obligațiunilor eligibile a fi tranzacționate în cadrul PSPP este stabilită la 33% din valoarea emisiunii, făcând obiectul unei verificări individuale, astfel încât Eurosistemul să nu dețină o minoritate de blocaj, în sensul clauzei de acțiune colectivă (CAC). Altfel, limita de emisiune este de 25%. Limita aferentă emitentului este stabilită la 50% din soldul activelor eligibile emise de către entități supranaționale, pentru restul emitenților eligibili fiind situată la 33%.

Pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, limita de emisiune este stabilită la 70%. În cadrul CSPP se aplică limite de emisiune mai reduse în cazuri specifice, de exemplu pentru activele emise de întreprinderile publice, cărora li se aplică un tratament corespunzător celui din cadrul PSPP. Pe lângă aceste limite de emisiune, se aplică limite aferente emitentului în cadrul CBPP3 și al CSPP. Pentru cel din urmă, limitele aferente emitentului sunt definite pe baza unei alocări de referință raportate la capitalizarea de piață aferentă grupului din care face parte emitentul în vederea asigurării unei alocări diversificate a achizițiilor. De asemenea, se aplică limite mai reduse în cazuri justificate, pe baza rezultatelor procesului de evaluare a riscului de credit și ale procedurilor de verificare prealabilă, după cum s-a arătat anterior.


3 Sectorul financiar din zona euro: creșterea rezilienței băncilor într-un context caracterizat de riscuri

Contextul cu care s-a confruntat sectorul financiar din zona euro a rămas dificil în 2019, fiind marcat de riscuri. Pe de o parte, mai mulți factori au sprijinit stabilitatea financiară, inclusiv creșterea economică și capitalizarea solidă a băncilor din zona euro. Pe de altă parte, amplificarea riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice din perioada următoare a afectat contextul stabilității financiare. Apetitul puternic pentru risc pe piețele financiare și imobiliare a continuat să alimenteze acumularea de vulnerabilități legate de prețurile activelor, iar riscurile au crescut în continuare în sectorul financiar nebancar aflat în expansiune. În acest context, țările din zona euro, în urma consultărilor cu BCE, au pus în aplicare o serie de măsuri macroprudențiale pentru reducerea riscurilor sistemice și consolidarea rezilienței la acestea. În plus, Supravegherea bancară a BCE a adoptat măsuri microprudențiale și a contribuit la stabilitatea sectorului bancar european. În 2019, BCE și-a adus în continuare contribuția și la discuțiile privind finalizarea uniunii bancare și progresul realizării uniunii piețelor de capital, subliniind importanța dezvoltării de instrumente pentru reducerea riscurilor în sectorul financiar nebancar.


3.1 Contextul stabilității financiare în 2019

Contextul stabilității financiare a rămas dificil în cursul anului 2019. Perspectivele economice globale s-au deteriorat în cursul anului, iar incertitudinile ridicate referitoare la politici și la contextul politic au generat riscuri semnificative în sensul scăderii. În aceste circumstanțe, piețele au fost influențate într-o măsură din ce în ce mai mare de așteptările cu privire la continuarea măsurilor de relaxare a politicii monetare și de orientarea investitorilor către plasamente cu grad ridicat de siguranță. Acești factori de influență au condus la scăderea semnificativă a randamentelor obligațiunilor suverane și corporative cu rating mai ridicat. Contextul caracterizat de rate scăzute (sau negative) ale dobânzilor și de randamente reduse ale activelor sigure a constituit o provocare pentru profitabilitatea instituțiilor financiare. În consecință, fondurile de investiții și societățile de asigurare și-au asumat riscuri mai mari. Deteriorarea perspectivelor de creștere economică și așteptările legate de menținerea ratelor dobânzilor „la niveluri mai mici pentru o perioadă mai îndelungată” au slăbit și mai mult perspectivele de profitabilitate a băncilor. Băncile au beneficiat însă de pe urma diminuării dificultăților de finanțare pe fondul costurilor de finanțare mai scăzute și al creșterii accesibilității pe piața obligațiunilor, iar capitalizarea acestora a rămas la un nivel adecvat, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) fiind de 14,2%.

Au fost identificate patru vulnerabilități principale din perspectiva stabilității financiare

În cursul anului 2019, BCE a identificat patru vulnerabilități principale ale zonei euro din perspectiva stabilității financiare pe un orizont de doi ani, acestea fiind prezentate în raportul semestrial al BCE intitulat Financial Stability Review (Figura 1):

Figura 1

Principalele vulnerabilități ale zonei euro din perspectiva stabilității financiare

Sursa: BCE.
Notă: Evaluarea stabilității financiare la 20 noiembrie 2019.

  • În primul rând, vulnerabilitățile legate de prețurile activelor au fost în continuare pronunțate pe parcursul anului 2019, BCE evidențiind riscul unei reevaluări care ar genera turbulențe pe piețele financiare internaționale. Căutarea de randamente superioare s-a intensificat în anul 2019, cotațiile acțiunilor în zona euro înregistrând o creștere de aproximativ 20%, în pofida scăderii profiturilor companiilor și a deteriorării contextului macroeconomic, în timp ce mai puțin de 10% din obligațiunile de pe piețele internaționale oferă randamente de 3% sau mai mari de 3%. Prin urmare, a existat în continuare riscul unor corecții bruște pe piețele de acțiuni și de instrumente de datorie cu rating inferior, în special pe fondul incertitudinilor economice și politice ridicate. Prețurile proprietăților din zona euro au continuat să crească în 2019, fiind impulsionate de mediul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor. Avertismentele și recomandările emise de Comitetul european pentru risc sistemic cu privire la riscurile asociate sectorului imobiliar rezidențial au arătat, într-adevăr, că persistența unei dinamici robuste a prețurilor, precum și creșterea relativ alertă a creditelor ipotecare și gradul ridicat de îndatorare a populației au reprezentat principalele vulnerabilități în mai multe țări (a se vedea Secțiunea 3.2).
  • În al doilea rând, preocupările legate de sustenabilitatea datoriei publice și private au persistat în mai multe țări, nivelurile de îndatorare în sectorul public și/sau sectorul privat nefinanciar fiind adeseori considerate ridicate din perspectiva standardelor istorice și internaționale. Deși costurile reduse de finanțare au atenuat presiunile pe termen scurt asupra sustenabilității datoriei, finanțele publice și private au rămas expuse riscului de producere a unor schimbări bruște în percepția pieței sau de deteriorare a condițiilor macroeconomice. O corecție ascendentă bruscă a ratelor dobânzii de la nivelurile foarte scăzute ale acestora ar putea avea consecințe puternic negative pentru populație și societățile nefinanciare în țările în care sunt predominante împrumuturile cu rate variabile ale dobânzii.
  • În al treilea rând, au crescut vulnerabilitățile în sectorul bancar din zona euro. Profitabilitatea băncilor din zona euro a rămas scăzută în 2019, iar perspectivele de profitabilitate s-au înrăutățit în contextul deteriorării perspectivelor privind creșterea economică și al persistenței unui mediu caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor. Deși stocul de credite neperformante a continuat să scadă într-un ritm moderat, pe anumite segmente ale sectorului bancar au fost necesare îmbunătățiri suplimentare. De asemenea, capacitatea excedentară și ineficiența costurilor au afectat în continuare perspectivele de profitabilitate pe termen lung ale multor bănci.
  • În al patrulea rând, în sectorul financiar nebancar s-au acumulat în continuare vulnerabilități, consecință a asumării sporite de riscuri. Fondurile de investiții și societățile de asigurare au continuat să își asume riscuri ca urmare a scăderii randamentelor activelor cu rating superior. Totodată, diminuarea volumului de active foarte lichide și existența unor segmente de entități cu un grad ridicat de îndatorare în sectorul fondurilor de investiții au suscitat preocupări cu privire la posibilitatea declanșării unor răscumpărări neașteptate și de amploare și a unui comportament investițional care ar putea amplifica orice fel de volatilitate a pieței.

În 2019, BCE a evidențiat și alte vulnerabilități, care depășesc orizontul pe termen scurt spre mediu și care pot exercita un impact negativ asupra sectorului financiar. În acest sens, merită menționată intensificarea eforturilor de evaluare a implicațiilor schimbărilor climatice asupra stabilității financiare, alături de extinderea comunicării pe această temă. În cadrul mandatului său, BCE urmărește să contribuie la eforturile generale de reducere a efectelor negative potențiale ale schimbărilor climatice, concentrându-se pe mai multe domenii principale (a se vedea Caseta 3). În mod particular, în ceea ce privește eforturile BCE de diminuare a amprentei sale asupra mediului, emisiile de dioxid de carbon pe postul de lucru au scăzut cu 74% în perioada 2008-2018 (a se vedea și Caseta 3). Totodată, pe parcursul anului 2019, BCE a analizat implicațiile evoluțiilor în domeniul tehnologiei financiare atât la nivel microprudențial, cât și la nivel macroprudențial (a se vedea Caseta 4).

Caseta 3
BCE și schimbările climatice

Riscurile climatice (denumite și riscuri asociate încălzirii globale) au devenit din ce în ce mai importante pentru sistemul financiar și pentru economie, în general, prin intermediul a două canale principale: riscurile fizice și cele de tranziție. Riscurile fizice sunt legate, printre altele, de intensitatea și frecvența crescute cu care se manifestă fenomenele meteorologice adverse. Materializarea acestor riscuri are efecte nefavorabile asupra valorii activelor, prețurilor bunurilor și garanțiilor din zonele afectate, provocând prin urmare pierderi multor participanți pe piață, cum ar fi companiile de asigurări, băncile și alte instituții financiare. Riscurile fizice se materializează deja și sunt în creștere la nivel global[33]. Riscurile de tranziție se referă la posibilele efecte secundare și la costurile politicilor care au scopul de a diminua riscurile climatice. Această ajustare în direcția unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon poate avea loc într-o manieră ordonată, sau una dezordonată. De exemplu, o introducere abruptă a unor politici sau impactul noilor tehnologii ar putea declanșa riscuri de piață pentru bănci și pentru alți investitori, ca urmare a unor scăderi neașteptate ale prețurilor activelor și a unor posibile lichidări în regim de urgență de active cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În plus, tranziția sau politicile asociate acesteia pot diminua profitabilitatea companiilor care au emisii ridicate de dioxid de carbon, ducând la riscuri de credit mai ridicate pentru băncile cu expuneri față de aceste sectoare, precum și la pierderi de producție și la variații ale prețurilor relative.

Autoritățile se confruntă cu următoarea decizie când iau în considerare contracararea efectelor pe care le au schimbările climatice: ele pot fie să adopte acum politici posibil costisitoare de diminuare a riscurilor asociate acestor modificări, pentru a asigura o tranziție în timp util și ordonată către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fie să nu ia nicio măsură și să își asume riscul de a se confrunta cu un scenariu de tipul „tragedia de la orizont”, în care riscurile climatice vor fi abordate prea târziu, iar riscurile fizice și cele de tranziție, de intensitate ridicată, s-ar putea materializa simultan[34]. Este un fapt deja recunoscut că, deși externalitățile legate de mediu ar trebui corectate în primul rând cu ajutorul politicilor optimale, precum cele fiscale, toate autoritățile ar trebui să reflecteze asupra răspunsului potrivit la schimbările climatice și la riscurile asociate acestora în propriile domenii de competență[35]. În cadrul evaluării strategiei sale de politică monetară, BCE va analiza posibila implicare a Eurosistemului în combaterea riscurilor generate de modificările climatice și va vedea dacă și în ce mod – acționând conform mandatului său – poate contribui la aceasta.

În acest context, BCE ar putea contribui în cadrul mandatului său la eforturile generale menite să atenueze potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice în domeniile în care poate acționa cel mai eficace și acolo unde este fezabil din punct de vedere operațional. Mai exact, eforturile BCE se axează pe următoarele domenii cheie: (1) consolidarea analizei economice, a modelelor de prognoză și a evaluării riscurilor; (2) dezvoltarea monitorizării și evaluării riscurilor la adresa stabilității financiare, inclusiv prin testarea la stres a riscurilor climatice; (3) supravegherea bancară; (4) integrarea cerințelor privind riscurile climatice în activitățile proprii de investiții și în cele operaționale; (5) evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra operațiunilor proprii de politică monetară; (6) sprijinirea forurilor europene și internaționale, a legiuitorilor și a organismelor care stabilesc standarde în activitatea lor ce abordează riscurile legate de schimbările climatice și integrarea cerințelor privind sustenabilitatea în procesul decizional financiar; și (7) protejarea mediului înconjurător prin sistemul de management de mediu.

1. Analiza economică, modele de prognoză și evaluarea riscurilor

Pentru BCE este important și tot mai relevant să ia în considerare efectele schimbărilor climatice și ale politicilor aferente atunci când evaluează perspectivele privind stabilitatea prețurilor în stabilirea orientării politicii monetare. În acest context, modificările climatice vor deveni parte din viitoarea evaluare a strategiei de politică monetară. BCE a reușit deja să țină cont de impactul șocurilor generate de schimbările climatice și de politicile asociate acestora în analiza fundamentelor economice. Politicile tehnologice și cele fiscale legate de adaptarea la schimbările climatice și de atenuarea efectelor emisiilor de gaze, cum ar fi taxa pe dioxidul de carbon, au în general un impact direct asupra prețurilor. Impactul asupra inflației poate fi și indirect, prin intermediul condițiilor de cerere și ofertă din economie, care la rândul lor afectează creșterea investițiilor și a productivității. Necesarele politici favorabile mediului au, de asemenea, efect asupra echilibrului financiar al statelor și asupra costurilor operaționale ale companiilor din sectoarele expuse, cu implicații în ultimă instanță asupra stabilirii prețurilor. Totodată, schimbările climatice în sine pot determina o transformare graduală a tiparelor comportamentale și de consum ale populației, cu impact asupra ritmului de creștere economică, atât în ce privește media, cât și volatilitatea creșterii PIB. Aceste efecte se concretizează, finalmente, într-un impact asupra avuției și asupra PIB potențial. BCE analizează tot mai mult implicațiile la nivel macro ale schimbărilor climatice și ale politicilor publice aferente. Constatările rezultate din această activitate vizează surprinderea, într-o mai bună măsură, a acestor aspecte în analizele economice periodice ale BCE, în modelele sale de prognoză și în evaluarea riscurilor. De asemenea, se analizează impactul schimbărilor climatice asupra canalelor de transmisie a politicii monetare, asupra analizei monetare și, mai ales, asupra activității de creditare.

2. Monitorizarea și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare

Ca parte a adaptării la schimbările climatice, BCE monitorizează în mod activ riscurile fizice și de tranziție la nivelul băncilor și al instituțiilor financiare nebancare. Această activitate a făcut necesară dezvoltarea unei înțelegeri și monitorizări suficient de detaliate a intensității emisiilor de dioxid de carbon aferente portofoliilor bancare la nivel de firmă, pe baza expunerilor la companii nefinanciare și a emisiilor de carbon[36]. În același timp, se pune accentul pe elaborarea unui cadru analitic pentru efectuarea unei analize-pilot privind testarea la stres a sectorului bancar din zona euro prin prisma riscurilor climatice, care va fi la nivel macroprudențial[37]. Un aspect important îl constituie faptul că aceste demersuri au avut loc în toate țările din Spațiul Economic European sub auspiciile creării unei echipe comune de proiect pentru monitorizarea riscurilor climatice. Această echipă, subordonată Comitetului consultativ tehnic din cadrul Comitetului european pentru risc sistemic și Comitetului pentru stabilitate financiară din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale, are două scopuri: (i) să implementeze un cadru de monitorizare pentru riscurile sistemice asociate schimbărilor climatice; și (ii) să identifice scenarii anticipative pe baza cărora, printr-un exercițiu de testare la stres, să se evalueze riscurile climatice și canalele de transmisie. Având în vedere caracterul global al provocărilor climatice, este esențială dezvoltarea unei înțelegeri comune a riscurilor financiare generate de schimbările climatice. În acest context, BCE și mai multe BCN din cadrul Eurosistemului sunt membre ale Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS) și joacă un rol important în conturarea activităților în stadiu incipient care au ca scop evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare generate de modificările climatice, alături de Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB).

3. Supravegherea bancară

Riscurile asociate schimbărilor climatice constituie un factor de risc semnificativ la nivelul sistemului bancar din zona euro[38]. Sondaje efectuate în 2019 de către BCE în rândul băncilor (care au acoperit aproximativ 44% din activele bancare din zona euro) au arătat că băncile din zona euro sunt tot mai implicate în inițiative comune la nivelul sectorului, menite să le consolideze metodologiile de evaluare a riscurilor climatice și să contribuie la raportări mai extinse și cu un grad mai ridicat de comparabilitate. BCE consideră că băncile ar trebui să adopte o abordare promptă și strategică a acestor riscuri, în concordanță cu mesajele de comunicare a politicilor și cu așteptările care se regăsesc în EBA Action Plan on Sustainable Finance, publicat în decembrie 2019. BCE cooperează în mod activ cu autoritățile naționale competente, cu cele de reglementare financiară (cum ar fi Autoritatea bancară europeană și CBSB), dar și cu alte bănci centrale și autorități de supraveghere (în principal prin NGFS), pentru a-și dezvolta în continuare abordarea în materie de supraveghere privind riscurile asociate modificărilor climatice[39].

4. Activitățile de investiții

BCE contribuie la eforturile de combatere a schimbărilor climatice prin propriile decizii de investiții. Astfel, fondul de pensii al personalului BCE urmărește o politică de investiții sustenabile, care are ca scop reducerea amprentei de carbon a BCE. În ceea ce privește portofoliul de active al fondului de pensii al personalului BCE, gama largă a investițiilor și orizontul lor pe termen mai lung fac posibilă urmărirea punerii în aplicare a unei politici a investițiilor sustenabile și responsabile (SRI), bazate pe excludere selectivă și pe orientări privind votul prin reprezentare. BCE le-a delegat votul prin reprezentare pentru deținerile de capital managerilor săi externi de investiții, care au aderat la Principles for Responsible Investment, susținute de Națiunile Unite. Aceste principii pentru investiții responsabile impun integrarea standardelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în politicile lor de vot. BCE a hotărât, de asemenea, să înlocuiască actualii indici de referință cu bază largă utilizați pentru portofoliile de acțiuni ale fondului său de pensii cu variante ale acestor indicatori cuprinzând active cu emisii scăzute de dioxid de carbon. BCE lucrează și la punerea în practică a principiilor SRI în portofoliul de fonduri proprii, care este alcătuit din capitalul său vărsat și din fondul său general de rezervă, având în vedere participarea sa la NGFS și în concordanță cu SRI guide publicat recent de NGFS, care reprezintă un ghid pentru gestionarea portofoliilor băncilor centrale.

5. Operațiunile de politică monetară

Respectând principiul neutralității pieței, Eurosistemul a achiziționat și obligațiuni ecologice în cadrul celor patru programe de achiziționare de active (și anume programul de achiziționare de titluri garantate cu active, programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ, programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public și cel de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate), sprijinind astfel eforturile continue depuse împotriva modificărilor climatice. BCE susține inițiativele care au ca scop îmbunătățirea cuantificării prin preț a riscurilor climatice și a evaluării riscurilor de tranziție asociate acestora de către entitățile private. În acest sens, instituțiile externe de evaluare a creditului recunoscute în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor vor dezvolta și consolida metodologiile și standardele pentru integrarea criteriilor ESG în ratingurile lor, sau vor dezvolta alte sisteme de evaluare, pe baza unor punctaje mai specifice, a criteriilor ESG.

BCE monitorizează cu atenție măsura în care riscurile asociate schimbărilor climatice sunt cuantificate în prețuri și, prin urmare, incluse în condițiile de creditare, și analizează dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reflecta riscurile climatice în sfera garanțiilor eligibile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului, în conformitate cu cadrul pentru active tranzacționabile. În termeni mai generali, se anticipează că modalitățile prin care schimbările climatice pot afecta operațiunile de politică monetară ale BCE vor fi luate în considerare în cadrul evaluării strategiei de politică monetară a BCE.

6. Inițiativele la nivelul UE și pe plan internațional privind finanțarea durabilă

BCE a contribuit la diverse inițiative europene și internaționale care au drept scop îmbunătățirea răspunsului colectiv la modificările climatice prin promovarea finanțării ecologice și durabile. La nivelul Uniunii Europene, BCE a considerat oportun Planul de acțiune al Comisiei Europene care vizează finanțarea creșterii sustenabile ca fiind un pas important spre integrarea sustenabilității în procesul decizional financiar și a sprijinit în mod activ propunerea de dezvoltare a unei taxonomii europene comune a activelor sustenabile, care ar reprezenta un element cheie în extinderea finanțării ecologice. În calitate de membră a Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă, care a fost înființat pentru a contribui la inițiativele Comisiei Europene în continuarea Planului de acțiune, BCE a participat la elaborarea unui raport tehnic publicat în iunie 2019, oferind în special informații analitice și sprijin tehnic în evaluarea impactului economic al taxonomiei. BCE a început o cooperare mai amplă cu o gamă mai largă de bănci centrale și autorități de reglementare financiară din întreaga lume pentru a integra finanțarea ecologică în activitatea bancară curentă și a majora contribuția sectorului financiar la finanțarea tranziției către o economie ecologică, mai ales în cadrul NGFS și al unor foruri internaționale cum ar fi G7.

7. O BCE ecologică

În ceea ce privește eforturile BCE de a-și reduce impactul asupra mediului, în 2019 aceasta a fost reatestată în conformitate cu Sistemul european de management de mediu și audit (EMAS), și-a stabilit noi obiective legate de protecția mediului și a luat măsuri menite să-i consolideze angajamentul față de protecția mediului și față de îmbunătățirea constantă a performanțelor sale în acest domeniu. O serie de noi măsuri au fost implementate pe parcursul acestui an pentru a atenua impactul pe care operațiunile zilnice îl au asupra mediului, cum ar fi introducerea depunerii formularelor în format electronic pentru procedurile de licitație publică. BCE a început și colaborarea la nivel interinstituțional cu Parlamentul European pentru a diminua împreună emisiile reziduale de CO2, iar evitarea și reducerea emisiilor au rămas priorități strategice ale sistemului său de management de mediu. Creșterea gradului de conștientizare a provocărilor presante generate de modificările climatice și a necesității luării unor măsuri importante a rămas un pilon central al eforturilor depuse de BCE pentru managementul de mediu. BCE a participat la Săptămâna Mobilității Europene și la Săptămâna Europeană de Reducere a Deșeurilor și le-a oferit angajaților săi cursuri specializate în modificările climatice. În comparație cu anul 2008, activitățile BCE de protecție a mediului au dus la o reducere a emisiilor de carbon și a consumului de energie pe postul de lucru de 74% și, respectiv, 54% în 2018. Mai multe informații privind acțiunile pentru protecția mediului desfășurate de BCE sunt disponibile în propria declarație pe această temă, ECB environmental statement 2019.


3.2 Politica macroprudențială pentru consolidarea rezilienței la nivelul întregului sector

Politicile macroprudențiale sunt un instrument esențial pentru contracararea riscurilor la adresa stabilității financiare

Apariția riscurilor sistemice în sistemul financiar poate fi contracarată prin intermediul politicilor macroprudențiale, BCE fiindu-i atribuite un rol important și prerogative specifice în acest domeniu, potrivit Regulamentului privind MUS. Astfel, BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale prevăzute de legislația UE pentru sectorul bancar și adoptate de autoritățile naționale din țările care participă la Mecanismul unic de supraveghere (MUS) și, de asemenea, are prerogativa de a suplimenta astfel de măsuri naționale. Ca răspuns la principalele riscuri dominante în 2019, autoritățile naționale din zona euro, în urma consultărilor cu BCE, au pus în aplicare semnificativ mai multe măsuri macroprudențiale decât în anul anterior, în vederea reducerii riscurilor sistemice și a consolidării rezilienței la astfel de riscuri.

Continuarea eforturilor macroprudențiale pentru menținerea stabilității financiare

BCE evaluează politicile macroprudențiale din țările zonei euro

BCE și-a continuat eforturile ample în domeniul politicii macroprudențiale, având astfel o contribuție importantă la menținerea stabilității financiare. Pe lângă activitățile analitice în domeniu, BCE a asigurat o platformă pentru evaluările comune periodice ale riscurilor și pentru coordonarea politicilor între BCE și autoritățile naționale din zona euro. De asemenea, BCE și autoritățile naționale au desfășurat în continuare dezbateri ample și deschise cu privire la utilizarea instrumentelor macroprudențiale și la îmbunătățirea setului de instrumente de analiză în domeniul politicii macroprudențiale. Aceste eforturi au contribuit la îmbunătățirea suplimentară a metodelor și a proceselor de evaluare a riscurilor sistemice, precum și a gradului de adecvare a măsurilor de politică macroprudențială în zona euro.

Amortizoarele macroprudențiale care pot fi eliberate pot avea un rol anticiclic important

În 2019, discuțiile pe teme macroprudențiale s-au concentrat pe importanța menținerii rezilienței băncilor, precum și a capacității acestora de a face față șocurilor negative care afectează mediul macro-financiar. Politica macroprudențială poate avea un rol anticiclic numai în cazul în care există amortizoare care pot fi eliberate. În acest context, amortizorul anticiclic de capital (CCyB) este instrumentul principal care poate fi eliberat în situația materializării riscurilor ciclice. Disponibilitatea mai mare a amortizoarelor care pot fi eliberate sub forma celor anticiclice de capital ar contribui astfel la evitarea dezintermedierii simultane la nivelul sistemului bancar, ceea ce ar putea avea ca rezultat o restrângere puternică a activității de creditare și ar agrava declinul economic. Prin urmare, este evidențiată relevanța nu numai a nivelului amortizoarelor de capital, ci și a capacității de a elibera aceste amortizoare în perioadele de criză. În prezent, rata amortizorului anticiclic de capital în zona euro este de 0,1% din activele ponderate în funcție de risc, nivelul acesteia menținându-se, în general, redus în raport cu alte cerințe privind amortizoarele de capital (Graficul 22).

Graficul 22

Descompunerea amortizoarelor de capital ale băncilor

(procente)

Sursa: BCE.
Notă: La cerințele minime sunt incluse pilonul 1 de fonduri proprii de nivel 1 de bază (CET1), cerința referitoare la pilonul 2 și fondurile proprii de nivel 1 de bază pentru a acoperi deficitele de fonduri proprii de nivel 1 și 2. Amortizoarele structurale includ amortizoarele de conservare a capitalului, amortizoarele de risc sistemic, precum și amortizoarele G-SII și O-SII. Amortizoarele de administrare a riscurilor reprezintă surplusul de amortizoare deținut de bănci peste nivelul cerințelor de reglementare. Coloana din dreapta arată ratele CCyB în martie 2020.

BCE a finalizat revizuirea cadrului privind amortizorul O-SII

De asemenea, în 2019, BCE a finalizat prima sa revizuire a cadrului privind limita inferioară a amortizorului de capital pentru alte instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) în țările care participă la MUS. Amortizorul O-SII are ca scop limitarea externalităților negative pe care intrarea în dificultate a instituțiilor de importanță sistemică le poate genera la nivelul sistemului financiar și al economiei unei țări. Metodologia revizuită privind limita inferioară a amortizorului O-SII are un caracter mai granular și prevede creșterea nivelurilor minime ale amortizoarelor de capital pentru băncile cele mai importante din punct de vedere sistemic (pentru detalii suplimentare, a se vedea Buletinul macroprudențial din martie 2020). Potrivit noului cadru, pot fi aplicate rate mai ridicate ale amortizorului de capital în cazul unui număr mai mare de bănci sistemice din anumite jurisdicții, reducându-se astfel riscurile la adresa stabilității financiare. Cerința va fi introdusă progresiv începând cu 1 ianuarie 2022.

Totodată, BCE a continuat să asigure o comunicare mai bună cu privire la aspectele de politică macroprudențială, crescând gradul de informare a publicului prin creșterea transparenței cu privire la activitatea sa curentă și la concepțiile sale în domeniul politicii macroprudențiale. Raportul Financial Stability Review din noiembrie 2019 a inclus o secțiune referitoare la modul în care politicile macroprudențiale pot contracara vulnerabilitățile din sistemul financiar. Pe lângă discursuri, comunicate de presă și alte publicații, cum ar fi caietele de studii ocazionale, BCE a continuat să publice Buletinul macroprudențial cu frecvență semestrială, acesta fiind un instrument important de comunicare prin care sunt explicate cadrul de politică și procedurile decizionale ale BCE în materie de politică macroprudențială, precum și progresele analizelor și evaluările din acest domeniu. BCE a continuat, de asemenea, să publice pe website-ul propriu o sinteză a măsurilor macroprudențiale aplicate în prezent în țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE.

Decizii de politică macroprudențială adoptate în anul 2019

BCE a evaluat 106 decizii de politică macroprudențială în 2019

În conformitate cu mandatul său legal, BCE a evaluat, în 2019, notificările din partea autorităților naționale din zona euro referitoare la 106 decizii de politică macroprudențială privind instrumentele care vizează riscurile sistemice ciclice și structurale, precum și alte instrumente în temeiul articolului 458 din Regulamentul privind cerințele de capital (CRR). Cele mai multe notificări se refereau la stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital sau la identificarea instituțiilor de importanță sistemică globală și a altor instituții de importanță sistemică (G-SII și O-SII) și la calibrarea amortizoarelor de capital respective. Consiliul guvernatorilor BCE nu a ridicat obiecții la adresa niciuneia dintre deciziile de politică macroprudențială notificate de autoritățile naționale în cursul anului 2019.

Autoritățile naționale competente din șapte țări ale zonei euro au anunțat activarea unei rate a amortizorului anticiclic de capital mai mari de 0% până la sfârșitul anului 2019, spre deosebire de patru țări în anul anterior. În 12 țări, amortizorul nu a fost activat până la sfârșitul anului 2019. Calibrarea ratelor CCyB s-a bazat pe principiul „discreției orientate”, care ține cont atât de orientările din partea indicatorilor de risc principali, cât și de elemente mai discreționare care reflectă condițiile economice și financiare specifice.

Referitor la țările care au anunțat creșteri ale ratei amortizorului anticiclic de capital în 2019, Consiliul superior pentru stabilitate financiară din Franța a decis să majoreze rata CCyB de la 0,25% la 0,5% în martie 2019 ca măsură preventivă, luând în considerare tendința de creștere a gradului de îndatorare a sectorului privat din Franța. Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique a decis să majoreze rata CCyB de la 0% la 0,5% în iunie 2019, obiectivul său principal fiind creșterea rezilienței băncilor la riscurile ciclice. Deși nu a perceput riscurile sistemice ciclice ca fiind grave, aceasta a considerat că este prudent să se introducă o măsură preventivă pentru a se asigura continuitatea creditării independent de poziția în cadrul ciclului economic. În iunie 2019, Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht din Germania a hotărât să aplice o rată CCyB pozitivă de 0,25%. Aceasta a evaluat că acumularea de riscuri sistemice ciclice (în special vulnerabilitățile legate de subestimarea riscului de credit, de supraevaluarea garanțiilor și a riscului de rată a dobânzii) a reprezentat o amenințare potențială la adresa stabilității financiare. În iulie 2019, Národná banka Slovenska a decis majorarea suplimentară a ratei CCyB în Slovacia, de la 1,5% la 2%. Sectorul bancar și profitabilitatea acestuia au fost mai expuse riscurilor ciclice, iar autoritatea a identificat semne de exuberanță pe piețele financiare. Nu în ultimul rând, Comisia de supraveghere a sectorului financiar din Luxemburg a decis să majoreze rata CCyB de la 0,25% la 0,5% în decembrie 2019, având în vedere creșterea puternică a creditării și a prețurilor proprietăților imobiliare.

Măsurile orientate către debitor pot contribui la menținerea unor standarde de creditare solide

Mediul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor ar putea favoriza asumarea unor riscuri mai mari și relaxarea standardelor de creditare, mai ales în cazul în care profitabilitatea băncilor este supusă unor presiuni. Creșterea în continuare a prețurilor proprietăților imobiliare rezidențiale, la care s-au adăugat tendințele de evoluție a creditelor ipotecare și fragilitățile din sectorul gospodăriilor populației, a determinat în 2019 amplificarea vulnerabilităților în sectorul imobiliar din mai multe țări ale zonei euro. Într-o astfel de situație, orientările privind aplicarea unor standarde de creditare solide sau înăsprirea preventivă a măsurilor orientate către debitor, cu derogările corespunzătoare, ar putea contribui la limitarea acumulării potențiale de riscuri. Până la sfârșitul anului 2019, 13 țări din zona euro au introdus astfel de măsuri, care țin exclusiv de competența autorităților naționale.

În ceea ce privește instrumentele macroprudențiale care vizează alte riscuri, BCE a evaluat deciziile autorităților naționale privind amortizoarele O-SII, amortizoarele de risc sistemic, precum și măsurile macroprudențiale prevăzute la articolul 458 din CRR. Referitor la măsurile macroprudențiale din ultima categorie adoptate în 2019, Eesti Pank a introdus o nouă măsură pentru a asigura reziliența băncilor la riscurile sistemice asociate creditelor destinate achiziționării de locuințe. Instituțiile de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating (IRB) trebuie să aplice o pondere medie de risc în funcție de expuneri de cel puțin 15% pentru expunerile de tip retail garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile, față de rezidenții din Estonia. Măsura a intrat în vigoare la 30 septembrie 2019. De asemenea, Autoritatea de supraveghere financiară din Finlanda a decis, în iunie 2019, să prelungească perioada de aplicare a nivelului minim de 15% pentru ponderea medie de risc în cazul împrumuturilor pentru achiziționarea de locuințe, care se aplică instituțiilor de credit care au adoptat abordarea bazată pe modele interne de rating. Extinderea perioadei de aplicare a nivelului minim a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și va fi valabilă un an.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE a continuat să coopereze îndeaproape cu CERS și să îi acorde sprijin acestuia

BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care răspunde de activitatea de zi cu zi a CERS. CERS este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE și de prevenirea și reducerea riscurilor sistemice.

BCE a contribuit în mod regulat la activitățile desfășurate pe bază continuă de CERS pentru identificarea și monitorizarea riscurilor sistemice potențiale și a acordat sprijin general activităților de cercetare realizate de CERS. De exemplu, BCE a participat la activitatea de acoperire a lacunelor la nivelul datelor privind bunurile imobile, demers concretizat în aprobarea unei Recomandări a CERS, precum și la elaborarea unui cadru consolidat de monitorizare aplicabil țărilor terțe semnificative. În plus, BCE a sprijinit analiza CERS privind vulnerabilitățile pe termen mediu din sectorul imobiliar rezidențial, care a avut ca rezultat emiterea de către CERS a cinci avertismente și a șase recomandări pentru anumite țări din UE.

De asemenea, BCE a avut o contribuție importantă la demersurile inițiale ale CERS cu privire la elaborarea unui cadru comun pentru conduita politicii macroprudențiale. În acest sens, în aprilie 2019 a fost publicat un raport, ca prim pas către instituirea unui astfel de cadru comun. Acesta a stabilit legătura dintre politicile macroprudențiale și obiectivul stabilității financiare. În plus, BCE și-a adus în continuare contribuția la cea de-a doua etapă a acestui demers, asigurând co‑președinția grupului de experți al CERS mandatat să dezvolte metode operaționale pentru a facilita evaluarea, discutarea și comunicarea conduitei de politică macroprudențială.

În plus, BCE co-prezidează un grup de experți analiști care au sarcina de a evalua caracterul semnificativ al suprapunerii potențiale dintre amortizoarele de capital macroprudențiale, rata minimă a indicatorului efectului de levier și cerința minimă de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL). Scopul acestui demers este de a stabili modul în care interacționează cerințele și implicațiile asupra eficacității amortizoarelor de capital macroprudențiale.

Pe parcursul anului, BCE a prezidat și echipa de redactare care a pregătit Recomandarea CERS privind colectarea și schimbul de informații în scopuri macroprudențiale cu privire la sucursalele instituțiilor de credit care au sediul principal într-un alt stat membru sau într-o țară terță.

A continuat activitatea dedicată instrumentelor macroprudențiale care pot fi utilizate dincolo de sfera sectorului bancar

BCE a continuat să sprijine activitatea CERS dedicată instrumentelor macroprudențiale care pot fi utilizate dincolo de sfera sectorului bancar. BCE a contribuit la analiza datelor și a riscurilor, în special a implicațiilor practicilor de stabilire a marjelor asupra societăților de asigurare, precum și la elaborarea de noi instrumente macroprudențiale pentru sectorul asigurărilor, concentrându-se asupra unora dintre opțiunile selectate în raportul din 2018 privind prevederi, măsuri și instrumente macroprudențiale pentru societățile de asigurare. Rezultatul acestei activități va influența direct discuțiile în curs cu privire la revizuirea regimului Solvabilitate II, cu scopul de a consolida cadrul de reglementare pentru societățile de asigurare și reasigurare din perspectivă macroprudențială.

BCE a contribuit și la dezvoltarea în continuare a indicatorilor de risc pentru sectorul financiar nebancar, precum și la redactarea celei de-a patra ediții a EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor, care prezintă o sinteză a evoluțiilor din acest sector, cu accent pe evaluarea riscurilor potențiale la adresa stabilității financiare. În plus, BCE a avut o contribuție valoroasă la documentul preliminar cu privire la atenuarea caracterului prociclic al marjelor și factorilor de ajustare pe piețele instrumentelor financiare derivate și în cazul operațiunilor de finanțare cu titluri de valoare, atât în privința redactării materialului, cât și în cea a dezvoltării conceptelor analitice care au stat la baza acestuia.

A fost acordată o importanță sporită activității de analiză a efectelor schimbărilor climatice asupra sectorului financiar

De asemenea, BCE a colaborat cu CERS la elaborarea și punerea în aplicare a metodologiilor de realizare a unui studiu de impact despre modul în care diferite scenarii privind schimbările climatice ar putea afecta sectorul financiar al UE. BCE a realizat și o cartografiere a diferitelor metodologii, o evaluare a disponibilității datelor și o prezentare generală a tipului de expuneri ale instituțiilor financiare care urmează să fie examinate atunci când se realizează analiza riscurilor asociate schimbărilor climatice.

BCE a prezidat Grupul operativ al CERS privind testarea la stres, care a pregătit scenariile adverse pentru exercițiul de testare la stres a fondurilor de pensii, derulat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, precum și pentru exercițiile de testare la stres a fondurilor de piață monetară și a contrapartidelor centrale, derulate de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. În acest scop, mai multe direcții generale ale BCE au furnizat suport tehnic și de modelare esențial pentru grupul operativ al CERS.

Nu în ultimul rând, BCE a participat în mod activ la Grupul european privind riscurile cibernetice sistemice al CERS, care a elaborat un cadru analitic pentru evaluarea riscurilor cibernetice.

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.


3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

În 2019 s-au împlinit cinci ani de la înființarea Supravegherii bancare a BCE. În această perioadă, activitățile microprudențiale desfășurate de Supravegherea bancară a BCE au contribuit la promovarea stabilității sectorului bancar european și la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile din zona euro. Datorită progreselor înregistrate începând din 2014, supravegherea bancară europeană se transformă într-o instituție matură.

Continuitatea și adaptarea priorităților de supraveghere ale BCE

Deși redresarea bilanțurilor băncilor în perioada post-criză a înregistrat progrese semnificative, aceasta a rămas totuși una dintre prioritățile în materie de supraveghere în 2019. Alte priorități au vizat factorii determinanți ai profitabilității scăzute înregistrate de băncile europene și aspectele legate de guvernanță, inclusiv capacitatea băncilor de a gestiona riscurile convenționale, precum și riscurile emergente, în special în ceea ce privește digitalizarea în curs a serviciilor financiare și vulnerabilitatea acestora în fața riscurilor informatice și cibernetice.

Instrumentele și metodele de supraveghere au fost îmbunătățite în continuare

Pe parcursul anului 2019, Supravegherea bancară a BCE a continuat să își îmbunătățească instrumentele și metodele. Ca urmare a angajamentului asumat anterior, BCE a revizuit, în august 2019, așteptările în materie de supraveghere pentru provizionarea prudențială a expunerilor neperformante noi, specificate în anexa la liniile directoare ale BCE privind creditele neperformante, adresate băncilor, pentru a ține seama de noile cerințe aferente pilonului 1[40]. În urma unei consultări publice și a publicării, în noiembrie 2018, a capitolului referitor la aspecte generale din Ghidul BCE privind modelele interne, BCE a publicat, în iulie 2019, capitolele finale ale ghidului, despre categoriile specifice de risc, care se referă la riscul de credit, riscul de piață și riscul de credit al contrapartidei. În februarie 2019, BCE a publicat, de asemenea, rezultatele agregate ale testărilor la stres pentru toate băncile participante aflate sub supravegherea sa, în completarea exercițiului din 2018 de testare la stres la nivelul UE. Totodată, în octombrie 2019, BCE a publicat rezultatele analizei de senzitivitate la riscul de lichiditate, care a fost realizată în 2019 ca un exercițiu anual de testare la stres. Rezultatele celor două exerciții se regăsesc în raportul privind procesul de supraveghere și evaluare pentru anul 2018 (publicat în aprilie 2019) și, respectiv, în raportul aferent anului 2019.

Activitățile pregătitoare au fost efectuate înainte de ieșirea Regatului Unit din UE

Deși numărul de bănci supravegheate direct de BCE a rămas în general stabil în 2019, unele dintre acestea au suferit modificări semnificative în privința structurilor grupurilor și a activităților acestora, deoarece grupurile bancare își consolidează sau își mută activitățile din Regatul Unit în zona euro. BCE și-a asumat supravegherea directă a băncilor care au devenit astfel semnificative, iar pentru unele dintre acestea a inițiat procesul obligatoriu de evaluare cuprinzătoare în a doua jumătate a anului 2019. În perioada marcată de incertitudini care a precedat ieșirea Regatului Unit din UE, Supravegherea bancară a BCE s-a concentrat pe monitorizarea nivelului de pregătire a băncilor și a supraveghetorilor în fața tuturor evenimentelor neprevăzute posibile și mai ales pe monitorizarea punerii în aplicare a planurilor băncilor în cazul Brexit, astfel cum s-a convenit între bănci și supraveghetori. Deși în 2019 băncile au înregistrat unele progrese la nivelul modelelor de funcționare orientative, BCE a avertizat în mod repetat cu privire la întârzieri suplimentare și a continuat să își comunice așteptările în materie de supraveghere prin actualizările din secțiunea Întrebări frecvente de pe website-ul Supravegherii bancare a BCE, prin numeroase articole publicate în Supervision Newsletter și prin discuții bilaterale cu entitățile supravegheate.

Au fost făcute progrese în direcția stabilirii unei cooperări strânse cu Bulgaria și Croația

În 2019 au fost făcute, de asemenea, progrese în direcția extinderii MUS dincolo de zona euro, după ce Bulgaria și Croația au solicitat instituirea unei cooperări strânse între BCE și autoritățile naționale competente (ANC) ale acestor țări. Supravegherea bancară BCE a finalizat, în iulie 2019, evaluarea cuprinzătoare a șase bănci bulgare și a convenit, în august 2019, să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cinci bănci croate, demers necesar ca parte a procesului de stabilire a unei cooperări strânse cu statele membre ale UE a căror monedă nu este euro. În paralel, BCE a colaborat îndeaproape cu Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka, având în vedere potențialul lor rol viitor în calitate de ANC în cadrul MUS.

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite pe website-ul său și în Raportul anual 2019 al BCE privind activitățile de supraveghere.

Caseta 4
FinTech

Tehnologia financiară aduce avantaje semnificative băncilor, clienților acestora, sistemului financiar și economiei în ansamblu, dar în același timp implică o serie de provocări și riscuri. Instituțiile financiare dispun de libertatea de a inova într-un mod responsabil, însă riscurile asociate trebuie diminuate printr-un cadru eficient de gestionare a riscurilor și printr-o monitorizare eficientă.

Apariția FinTech și a firmelor specializate în acest domeniu a determinat modificări la nivelul modelelor de afaceri existente în sectorul bancar. În Uniunea Europeană, până în prezent, firmele FinTech au încheiat în majoritatea cazurilor parteneriate cu băncile, în baza cărora acestea din urmă sunt în măsură să le ofere clienților o experiență îmbunătățită, prin furnizarea unei game mai extinse de servicii și produse financiare într-un mod mai eficient și la prețuri mai accesibile. Totodată, având în vedere disponibilitatea crescândă a datelor și utilizarea inteligenței artificiale, la care se adaugă puterea de calcul sporită pentru exploatarea datelor, băncile apelează de asemenea la FinTech într-o măsură tot mai mare pentru a-și optimiza operațiunile interne.

Prin urmare, interconexiunile dintre firmele FinTech și bănci sunt în creștere, îndeosebi în ceea ce privește furnizarea serviciilor de externalizare, iar riscurile operaționale s-au majorat atât la nivel instituțional, cât și la nivelul sistemului în ansamblu. Unele companii FinTech oferă, de asemenea, servicii financiare noi, în special în domeniul plăților, punând presiune pe bănci. Un aspect notabil îl constituie faptul că firmele BigTech, beneficiind de portofolii extinse de clienți și de platforme tehnologice consacrate, își fac simțită prezența treptat pe segmentul serviciilor financiare și au devenit deja furnizori dominanți în domeniul cloud computing.

BCE ia măsuri pe mai multe fronturi ca răspuns la provocările și riscurile în continuă evoluție ce decurg din inovația în domeniul financiar. La nivel macroprudențial, BCE monitorizează și evaluează implicațiile fenomenului FinTech din perspectiva stabilității financiare. Presiunile la nivelul profitabilității exercitate de concurența cu firmele FinTech sunt amplificate de nevoia băncilor de a derula investiții în digitalizare, care necesită timp pentru a genera beneficii nete. Interconexiunile în creștere cu firmele FinTech ar putea însemna că perturbarea activității acestor firme riscă să determine implicații sistemice la nivelul sistemului financiar în lipsa unor măsuri preventive adecvate.

De asemenea, BCE contribuie la demersurile vizând stabilitatea financiară și politicile legate de FinTech în cadrul diverselor foruri europene și internaționale, inclusiv Autoritatea bancară europeană, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață. Totodată, BCE acționează ca vector al schimbării, după cum reiese din lansarea serviciului de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET și din analizarea permanentă a aplicabilității noilor tehnologii la nivelul infrastructurilor piețelor[41].

La nivel microprudențial, Supravegherea bancară a BCE întreprinde în continuare demersuri în vederea unei înțelegeri comune a riscurilor aferente fenomenului FinTech, dar și pentru a asigura o abordare consecventă din perspectiva supravegherii acestor riscuri la nivelul MUS. Aceasta presupune evaluarea impactului FinTech asupra modelelor de afaceri ale băncilor, precum și a principalelor riscuri asociate. Pentru optimizarea abordării procesului de supraveghere a FinTech, Supravegherea bancară a BCE colaborează cu băncile vizate de MUS pentru a identifica modul în care acestea utilizează tehnologiile și soluțiile inovatoare, dar și implicațiile asupra modelelor de afaceri, precum și – un aspect mai important – posibilitatea de contracarare a principalelor riscuri prin intermediul cadrelor de administrare a riscurilor.

În perioada 21-22 mai a avut loc primul dialog dintre BCE și sectorul FinTech, care a reunit bancheri și supraveghetori din zona euro, supraveghetori din state terțe, precum și reprezentanți ai autorităților de reglementare, precum Comisia Europeană, Autoritatea bancară europeană și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Discuțiile s-au axat pe: (i) evaluarea bonității debitorului prin utilizarea inteligenței artificiale și a seturilor mari de date (big data); (ii) consiliere online robotizată în privința investițiilor (robo-advice); și (iii) cloud computing. Evenimentul a fost gândit ca primul dintr-o serie de dialoguri în cadrul cărora reprezentanții băncilor au ocazia să își prezinte supraveghetorilor punctele de vedere asupra domeniilor pe care se recomandă a se pune accentul în contextul procesului de supraveghere. Pe baza acestor contribuții este optimizat modul de abordare a procesului de supraveghere în cazul băncilor care utilizează inovația tehnologică.

Totodată, Supravegherea bancară a BCE a continuat să își dezvolte cooperarea internațională pe teme legate de FinTech atât în cadrul MUS, cât și în exteriorul acestuia. De exemplu, s-au pus bazele unor inițiative vizând schimbul de cunoștințe, pentru a facilita accesul rapid al supraveghetorilor din cadrul autorităților naționale competente și al BCE la informații relevante din sfera FinTech.


3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică din Europa

Cadrul instituit în urma crizei financiare mondiale poate fi consolidat în continuare

Acum cinci ani a devenit operațional primul pilon al uniunii bancare, Mecanismul unic de supraveghere, după adoptarea unui set de inițiative instituționale și de reglementare ambițioase în urma declanșării crizei financiare mondiale. Prin această acțiune concretă, statele membre și instituțiile UE au promovat integrarea și stabilitatea financiară și au consolidat reziliența economică.

Totuși, în prezent, există încă posibilități pentru continuarea integrării pieței bancare unice, ceea ce ar contribui la transmisia unitară a politicii monetare și ar slăbi și mai mult relația destabilizatoare dintre bănci și piețele obligațiunilor guvernamentale, care a fost principala cauză a crizei datoriilor suverane în zona euro. De asemenea, sunt necesare progrese suplimentare privind dezvoltarea și integrarea piețelor de capital pentru a consolida capacitatea sistemului financiar de a diversifica riscurile și de a completa uniunea bancară. În plus, ar trebui reduse riscurile din sectorul financiar nebancar cu ajutorul instrumentelor macroprudențiale adecvate.

Finalizarea uniunii bancare

În 2019 s-a desfășurat o activitate susținută pentru finalizarea uniunii bancare

În 2019, BCE a fost pe deplin implicată în activitățile desfășurate de forurile europene pentru consolidarea uniunii bancare. În declarația din cadrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro din iunie 2019 au fost recunoscute progresele înregistrate în consolidarea uniunii economice și monetare și a fost exprimat sprijinul pentru continuarea activităților de natură tehnică destinate întăririi uniunii bancare. În a doua jumătate a anului 2019, Grupul de lucru la nivel înalt pentru un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) și-a continuat activitatea cu privire la perspectivele pe termen scurt și lung privind instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor, la opțiunile pentru tratamentul în domeniul reglementării al expunerilor suverane, precum și la modalitățile de consolidare a stabilității financiare, de îmbunătățire a gestionării crizelor și de stimulare a integrării. În plus, Eurogrupul a decis să își continue eforturile de finalizare a pachetului pentru revizuirea Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate, având în vedere și necesitatea de a oferi un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție[42].

BCE a avut o contribuție importantă la discuțiile tehnice din cadrul forurilor europene, furnizând informații pentru diferite linii de activitate. În ceea ce privește cadrul de gestionare a crizelor, BCE a insistat asupra abordării suprapunerilor existente în reglementarea măsurilor de intervenție timpurie[43]. BCE a sprijinit, de asemenea, și analiza suplimentară a obstacolelor existente în calea integrării transfrontaliere, în special a barierelor care afectează libera circulație a capitalurilor și a lichidităților în cadrul uniunii bancare. La un nivel mai general, BCE a susținut un pachet de compromis care să includă o primă etapă a EDIS constând în sprijin sub formă de lichidități, oferind totodată o perspectivă finală sub forma unei acoperiri complete a pierderilor. Un astfel de acord cuprinzător le va permite europenilor să beneficieze pe deplin de uniunea bancară, respectiv de integrarea pieței și de condiții egale de protecție a deponenților. Punerea în comun a resurselor pentru asigurarea depozitelor la nivel european ar favoriza o mai bună menținere a încrederii deponenților decât sistemele naționale, întrucât acestea din urmă ar putea fi mai expuse în cazul producerii unui șoc idiosincratic, care le-ar putea slăbi credibilitatea și, prin urmare, încrederea deponenților.

Luând în considerare conceptul potrivit căruia partajarea și reducerea riscurilor sunt două procese care se susțin reciproc, BCE a contribuit la diminuarea în continuare a riscurilor în sectorul bancar. Astfel, Supravegherea bancară a BCE și-a continuat activitatea cu privire la redresarea bilanțurilor băncilor prin extinderea orientărilor sale privind creditele neperformante și a evaluat calitatea criteriilor de subscriere ale băncilor, cu accent pe acordarea de împrumuturi noi. În 2019, BCE a contribuit în continuare la rapoartele comune de monitorizare a reducerii riscurilor (a se vedea edițiile din mai și noiembrie), elaborate împreună cu Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție, care au evidențiat progrese suplimentare în reducerea riscurilor.

Cel de-al doilea pilon al uniunii bancare a fost, la rândul său, un punct central de interes în 2019. În decembrie 2018 s-a convenit că Mecanismul european de stabilitate va asigura un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. Totuși, cadrul de rezoluție are în continuare o lacună majoră, deoarece în zona euro nu a fost creat încă un cadru pentru furnizarea de lichidități băncilor viabile care au ieșit din procedura de rezoluție. Deși în alte jurisdicții importante există un astfel de cadru, bazat în mare măsură pe garanții guvernamentale acordate băncii centrale în calitate de furnizor de lichiditate, până în prezent nu a fost posibil să se ajungă la un acord asupra unei soluții echivalente în zona euro.

Continuarea progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital

Uniunea piețelor de capital poate facilita transmisia politicii monetare

În 2019, BCE a continuat să sprijine finalizarea uniunii piețelor de capital (UPC). Dacă este eficient realizată, o uniune autentică a piețelor de capital ar intensifica în mod semnificativ integrarea financiară și ar consolida uniunea economică și monetară, promovând totodată rolul internațional al monedei euro. Acest lucru ar favoriza transmisia mai ușoară și mai omogenă a politicii monetare.

Piețele de capital profund integrate ar spori și mai mult reziliența sistemului financiar prin reducerea dependenței de bănci și încurajarea unor surse de finanțare alternative pe piață. Astfel cum s-a evidențiat în edițiile din 2019 ale raportului BCE Financial Stability Review, finalizarea uniunii piețelor de capital este o condiție prealabilă fundamentală pentru a consolida partajarea riscurilor și a îmbunătăți reziliența zonei euro la șocurile economice. Începând din 2015, evoluțiile geopolitice și economice, cum ar fi Brexitul, dar și digitalizarea și schimbările climatice, au evidențiat necesitatea unor piețe de capital integrate la nivel european.

Odată cu încheierea Planului de acțiune din 2015 al Comisiei Europene privind uniunea piețelor de capital, în mandatul legislativ din 2014-2019 Comisia a finalizat un număr important de propuneri legislative și fără caracter legislativ din agenda privind uniunea piețelor de capital. Deși s-au realizat progrese semnificative în domeniul legislativ, este absolut necesară intensificarea eforturilor în privința unora dintre prioritățile principale pentru ca acest proiect să avanseze.

Sunt necesare eforturi suplimentare de armonizare pentru promovarea uniunii piețelor de capital

În 2019, BCE a evidențiat prioritățile pentru promovarea uniunii piețelor de capital în cadrul forurilor europene. Printre acestea s-a regăsit sublinierea importanței de a armoniza în continuare regimurile naționale de impozitare și de insolvență, ceea ce este esențial pentru buna desfășurare a tranzacțiilor pe piețele de capital transfrontaliere, precum și de a consolida convergența în domeniul supravegherii în direcția realizării unui cadru unic de reglementare, în special pentru instituțiile financiare nebancare[44]. Pe termen lung, acordarea de competențe suplimentare de supraveghere Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe ar stimula crearea unei uniuni autentice a piețelor de capital, prin implementarea consecventă a cadrului unic de reglementare la nivelul UE.

Politica macroprudențială pentru sectorul financiar nebancar

Continuarea creșterii sectorului financiar nebancar generează potențiale preocupări legate de stabilitatea financiară

Cu toate că sprijină pe deplin finanțarea bazată într-o mai mare măsură pe piață a economiei zonei euro, BCE este în continuare preocupată de creșterea rapidă a sectorului financiar nebancar și de posibilele sale implicații asupra stabilității financiare. Deși creșterea rolului intermedierii financiare nebancare în finanțarea economiei face parte din agenda privind uniunea piețelor de capital, rămâne esențială monitorizarea eficientă a acestui sector.

Având în vedere aceste evoluții, este absolut necesară asigurarea unui cadru prudențial solid pentru instituțiile financiare nebancare pentru a contracara în mod corespunzător riscurile sistemice care s-ar putea materializa în acest sector. Astfel, BCE a continuat în 2019 să sprijine extinderea cadrului macroprudențial dincolo de sfera sistemului bancar și a contribuit în mod semnificativ la discuțiile tehnice conexe din cadrul forurilor europene și internaționale.


4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Una dintre atribuțiile de bază ale Eurosistemului este aceea de a asigura buna funcționare a sistemelor de plăți. Această atribuție este strâns interconectată cu responsabilitățile Eurosistemului în domeniul politicii monetare și al stabilității financiare. Eurosistemul joacă un rol central în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a acordurilor care înlesnesc fluxul sigur și eficient de plăți, instrumente financiare și garanții în zona euro.


4.1 Servicii TARGET

În prezent, serviciile TARGET ale Eurosistemului includ trei componente: TARGET2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru operațiunile de plată în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și pentru tranzacțiile interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților transferul instant de fonduri la orice oră, în fiecare zi a anului.

Mai mult de 1 000 de bănci utilizează TARGET2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 45 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin TARGET2. În 2019, TARGET2 a procesat în medie 344 120 de plăți pe zi, cu o valoare medie zilnică de 1 700 de miliarde EUR.

Fiind un sistem de plată de importanță sistemică (systemically important payment system – SIPS), TARGET2 este esențial nu numai pentru stabilitatea și eficiența sectorului financiar și economiei zonei euro, ci și pentru derularea fără probleme a politicii monetare unice a zonei euro și pentru stabilitatea monedei euro. La fel ca și alte SIPS, TARGET2 face obiectul unei supravegheri permanente din partea Eurosistemului, care utilizează o abordare bazată pe risc ce include monitorizarea securității punctelor finale și a rezilienței cibernetice.

În 2019, Eurosistemul a implementat un nou instrument de urgență TARGET2. În situația întreruperii operării TARGET2 (chiar dacă durează mai mult de o zi), acesta permite Eurosistemului să continue procesarea tranzacțiilor clasificate drept „critice” și „foarte critice”. Noul instrument de urgență face parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare pentru consolidarea rezilienței operaționale și cibernetice a infrastructurii pieței Eurosistemului.

TARGET2 urmează să fie înlocuit cu un nou sistem de decontare pe bază brută în timp real în 2021

TARGET2 funcționează fără sincope de mai mult de un deceniu. Totuși, în condițiile în care ecosistemul plăților s-a schimbat semnificativ în această perioadă datorită evoluțiilor tehnologice, noilor cerințe de reglementare și modificării nevoilor utilizatorilor, Eurosistemul plănuiește să înlocuiască TARGET2 cu un nou sistem de decontare pe bază brută în timp real (real-time gross settlement – RTGS) în luna noiembrie 2021 și totodată să optimizeze gestionarea lichidității la nivelul tuturor serviciilor TARGET. Noul sistem RTGS va folosi standardul ISO 20022 pentru mesajele de plată și va putea facilita plățile în multiple valute. La finele anului 2019, pe baza feedback-ului primit în cadrul unei consultări publice, a fost publicată versiunea îmbunătățită a Specificațiilor funcționale detaliate pentru utilizatori privind viitorul serviciu RTGS (User Detailed Functional Specifications for the future RTGS service). În plus, doi furnizori de servicii de rețea au semnat contracte cu Eurosistemul pentru a oferi utilizatorilor conectivitate independentă de tipul de rețea la toate serviciile Eurosistemului de infrastructură a pieței prin intermediul noului Portal unic al Eurosistemului de acces la infrastructurile pieței (Eurosystem Single Market Infrastructure Gateway – ESMIG).

În ceea ce privește T2S, au trecut peste doi ani de când s-a finalizat migrarea în valuri a depozitarilor centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSD) la platforma comună. Platforma T2S este în prezent utilizată de 21 de CSD, care oferă servicii pentru 20 de piețe din Europa. În 2019, T2S a procesat în medie 606 938 de tranzacții pe zi, cu o valoare medie zilnică de 1 106,13 miliarde EUR.

În anul 2019, pentru prima dată, un examinator extern independent numit de Consiliul guvernatorilor al BCE a efectuat analize tehnice și operaționale privind serviciile T2S. Observațiile făcute de acesta au fost transmise Eurosistemului, precum și CSD și băncilor centrale din afara zonei euro care folosesc T2S. Aceste analize vor fi de acum înainte realizate în fiecare an.

Totodată, după o evaluare prealabilă în 2015, prima evaluare cuprinzătoare, din perspectiva monitorizării, a T2S în funcțiune, inițiată în 2018, a fost finalizată în 2019. Concluzia acesteia a fost că platforma T2S respectă în mare măsură Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare CPMI-IOSCO, fiind sigură și eficientă. Deși în timpul evaluării au fost identificate deficiențe pe anumite segmente, s-a considerat că niciuna nu generează riscuri serioase dacă nu este remediată imediat.

După lansarea TIPS în luna noiembrie 2018, în primul an șapte piețe din zona euro s-au conectat la acest serviciu, ceea ce înseamnă că serviciile de plată a peste 1 000 de furnizori pot fi în prezent accesate prin intermediul TIPS. Mai multe piețe din zona euro se pregătesc să adere la TIPS în 2020. Având în vedere faptul că TIPS poate susține valute diferite, Sveriges Riksbank și-a exprimat intenția de a adăuga coroana suedeză la TIPS în 2022.

Totodată, Eurosistemul dezvoltă o nouă componentă a serviciilor TARGET, respectiv Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS). Acest sistem unic va fi capabil să gestioneze activele folosite drept colateral în toate operațiunile de credit ale Eurosistemului. În 2019 și conform graficului, proiectul a ajuns la finele fazei de specificare. Data operaționalizării este planificată pentru luna noiembrie 2022.


4.2 Inovarea și integrarea la nivelul infrastructurii pieței și al plăților

Industria financiară trece printr-o transformare semnificativă datorită inovării și digitalizării. Pe piața plăților de mică valoare, de exemplu, noua legislație UE care permite accesul terților la conturile de plăți, lansarea plăților instant și inovațiile tehnice, în general, au condus la apariția unor noi operatori pe piață, a unor noi canale pentru accesarea serviciilor de plată și a unor modalități noi de inițiere a plăților. (A se vedea Caseta 5 pentru informații privind criptoactivele, monedele digitale stabile – stablecoins – și moneda digitală emisă de banca centrală). Provocarea cu care se confruntă Eurosistemul legat de aceste evoluții este una dublă: acesta trebuie să încurajeze integrarea și inovarea în calitatea sa de catalizator și să promoveze siguranța și eficiența la nivelul infrastructurii pieței și al plăților în calitatea sa de supraveghetor.

Caseta 5
Criptoactivele, monedele digitale stabile (stablecoins) și moneda digitală emisă de banca centrală

În ultimii ani s-au consemnat dezbateri aprinse pe tema Bitcoin și a altor criptoactive, precum și a potențialului acestora de a acționa ca substitut al banilor. Criptoactivele facilitează derularea nemijlocită a tranzacțiilor între persoane fizice și juridice, fără a mai necesita intermedierea de către o terță parte de încredere. Totuși, faptul că aceste active au fost denumite „cripto-monede”, „monede digitale” sau „monede virtuale” s-ar putea să fi generat o serie de așteptări nerealiste cu privire la caracteristicile și funcționalitățile lor. Într-o accepțiune mai largă, criptoactivele reprezintă active înregistrate în formă digitală, considerate valoroase de către utilizatori ca plasamente și/sau ca mijloc de schimb, dar care nu reprezintă nici creanțe, nici datorii financiare în raport cu vreo persoană fizică sau juridică.

Dezavantajul major al criptoactivelor constă în volatilitatea prețului acestora. În ultimii ani, volatilitatea criptoactivelor a fost mai ridicată decât cea consemnată, de exemplu, pe diferite piețe ale materiilor prime. Aceasta indică gradul de risc de piață la care sunt expuși investitorii în criptoactive. Totodată, o astfel de volatilitate ridicată înseamnă că activele digitale nu pot îndeplini în mod corespunzător cele trei funcții ale banilor: mijloc de tezaurizare, mijloc de plată și unitate de cont.

În încercarea de a eluda problema volatilității ridicate a prețului, furnizorii de servicii financiare și companiile de tehnologie au lansat o nouă clasă de criptoactive, cunoscute drept monede digitale stabile (stablecoins), care utilizează mecanisme de stabilizare pentru a reduce la minimum fluctuațiile prețurilor. În funcție de mecanismul de stabilizare utilizat, valoarea stablecoin poate fi garantată cu: (i) dețineri de monedă (într-o anumită valută sau un coș de mai multe valute); (ii) titluri de valoare și materii prime precum aurul; (iii) criptoactive; sau (iv) un mecanism prin care se încearcă armonizarea cererii și ofertei (respectiv stablecoins algoritmice). În anul 2019, o atenție deosebită a fost acordată inițiativelor din sfera stablecoin, precum Libra, care se presupune că facilitează tranzacții mai rapide la costuri potențial mai scăzute la nivel global, prin furnizarea unui nou mecanism de plată separat. Totuși, stablecoins nu au făcut încă obiectul unor teste pe scară largă și implică o serie de riscuri de natură juridică, de reglementare și monitorizare. Aceste aspecte trebuie abordate anterior implementării inițiativelor din sfera stablecoin, prin adecvarea procesului de elaborare și guvernanță ale sistemului, precum și prin cerințe de monitorizare și un cadru de reglementare proporționale cu riscurile.

Criptoactivele și stablecoins au generat o dezbatere mai amplă cu privire la inovația în domeniul plăților și la rolul sectorului public și al celui privat în identificarea de noi modalități pentru sporirea accesibilității, eficienței și incluziunii plăților. Emisiunea de monedă digitală de către banca centrală (central bank digital currency - CBDC) ar putea veni în întâmpinarea cererii publicului larg de noi instrumente de plată eficiente, inovatoare și reziliente. Însă este posibil ca diverse elemente de concepție ale CBDC să aibă implicații semnificative asupra sistemului financiar, care reclamă o evaluare atentă. Din perspectiva ecosistemului plăților de mică valoare, procesul de elaborare a CBDC nu ar trebui nici să excludă o posibilă colaborare cu sectorul privat, nici să exercite un efect de evicțiune a soluțiilor promovate de piețele private vizând plăți de mică valoare rapide și eficiente în zona euro.

În 2019, BCE a publicat un raport intitulat SEPA Migration Impact Assessment, care a arătat că evoluția SEPA (Single Euro Payments Area – zona unică de plăți în euro) și migrarea la schemele de plată paneuropene pentru transferurile de credit și debitele directe au marcat un progres semnificativ în direcția unei piețe europene integrate, sigure și eficiente a plăților. Cu toate acestea, nu s-a realizat o zona unică de plăți în euro pe segmentul carduri. Totodată, soluțiile pentru utilizatorii finali referitoare la inițierea plăților rămân fragmentate la nivelul Europei. În mod similar, în ceea ce privește plățile la punctele de interacțiune (respectiv plățile la punctele de vânzare și plățile aferente comerțului electronic), nu s-a găsit încă o soluție paneuropeană care să răspundă nevoilor utilizatorilor din Europa.

Noua strategie pentru plățile de mică valoare, cadrul pentru supravegherea instrumentelor de plată și standardele de gestionare a colateralului

Pentru a rezolva această problemă, în 2019 Eurosistemul a adoptat o nouă strategie pentru plățile de mică valoare. Strategia sprijină elaborarea unei soluții paneuropene determinate de piață pentru plățile la punctele de interacțiune și stabilește principalele obiective pentru o astfel de soluție.

În domeniul supravegherii, și pe baza abordării conform căreia entitățile care îndeplinesc aceleași funcții ar trebui să facă obiectul acelorași așteptări din partea supravegherii („același risc, aceleași cerințe”), Eurosistemul a luat măsuri pentru a‑și revizui politica de supraveghere și pentru a începe să elaboreze un nou cadru pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată (cadrul de supraveghere PISA). Acest nou cadru holistic, dinamic și orientat spre viitor este conceput să fie aplicat atât produselor, furnizorilor și tehnologiilor tradiționale, cât și celor noi din domeniul plăților, și să contribuie la siguranța și eficiența întregului sistem de plată.

Eurosistemul stimulează armonizarea la nivelul întregii piețe în domeniul post-tranzacționare pentru a sprijini continuarea integrării piețelor financiare în Europa. În domeniul armonizării gestionării colateralului, principalul obiectiv este acela de a face eforturi în direcția creării unui cadru unic pentru gestionarea colateralului la nivelul Europei, care să conțină standardele pentru gestionarea garanțiilor. În 2019, un prim set de astfel de standarde a fost adoptat de Grupul consultativ al BCE privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții, vizând serviciile tripartite de gestionare a colateralului, operațiunile corporative privind titlurile de îndatorare, și procesele de facturare; acestea ar trebui implementate până în noiembrie 2022. Grupurilor naționale ale părților interesate li s-a cerut să-și pregătească propriile planuri de adaptare în vederea respectării standardelor.

Eurosistemul a continuat, de asemenea, să stimuleze armonizarea post-tranzacționare în domeniul decontării operațiunilor cu instrumente financiare, în special prin monitorizarea îndeaproape a progreselor înregistrate de implementarea standardelor și urmărirea eventualelor lacune curente. La finele anului 2019, 90% din piețele care participă la T2S respectau principalele standarde de armonizare (comparativ cu 85% în 2018).

Eurosistemul este implicat în autorizarea tuturor CSD din zona euro

În domeniul infrastructurilor instrumentelor financiare, Eurosistemul, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, participă la autorizarea și la evaluarea și monitorizarea în mod periodic a CSD conform Regulamentului CSD. De fapt, Eurosistemul este singura autoritate implicată în prezent în autorizarea și evaluarea tuturor CSD din zona euro și, prin urmare, contribuie la înlesnirea unei abordări consecvente a acestor responsabilități, jucând astfel un rol esențial în asigurarea siguranței și eficienței decontării operațiunilor cu instrumente financiare.

În ceea ce privește contrapărțile centrale (central counterparties – CCP), Eurosistemul, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, a continuat să contribuie la activitățile colegiilor de supraveghere prevăzute în Regulamentul privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR), inclusiv la evaluarea solicitărilor contrapărților centrale de a-și extinde serviciile sau de a introduce schimbări în modelele lor de risc. Totodată, Eurosistemul este reprezentat în grupele existente de gestionare a crizelor sau în cele care se înființează la nivel mondial pentru contrapărțile centrale care sunt importante din punct de vedere sistemic în mai mult de o jurisdicție.

În 2019, Eurosistemul s-a angajat în discuții privind revizuirea cadrului EMIR, care a avut drept scop îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru CCP, în special CCP din afara UE, și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Eurosistemul a contribuit, de asemenea, la pregătirile pentru un regulament UE privind redresarea și rezoluția CCP și s-a implicat în testările la stres ale CCP derulate la nivelul UE, care au vizat în special riscul de lichiditate.


5 Eforturi de sprijinire a funcționării piețelor și servicii financiare către alte instituții

În octombrie 2019, BCE a inițiat publicarea ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), o nouă rată a dobânzii de referință determinată exclusiv pe baza datelor din raportările statistice privind piața monetară. €STR va substitui treptat rata medie a dobânzii la operațiunile overnight în euro (EONIA) și se preconizează că va deveni una dintre principalele rate ale dobânzii de referință pe piețele din zona euro. Lansarea noii rate a dobânzii de referință a fost bine anticipată de sectorul financiar și nu a generat perturbări grave. Stabilirea cu frecvență zilnică a €STR a decurs fără sincope, iar metodologia utilizată s-a dovedit fiabilă. În anul 2019, BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele UE și și-a continuat rolul de coordonare în raport cu cadrul Serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor. De asemenea, BCE a hotărât să inițieze publicarea de date suplimentare referitoare la intervențiile sale pe piața valutară efectuate începând cu luna aprilie 2020, în vederea sporirii gradului de comunicare și transparență în acest domeniu și în conformitate cu practicile de asumare a răspunderii din alte domenii de politică (a se vedea Caseta 6).


5.1 €STR, noua rată a dobânzii de referință overnight pentru piețele monetare din zona euro

La data de 2 octombrie 2019, BCE a început publicarea unei noi rate a dobânzii de referință overnight pentru piețele monetare din zona euro. Rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro, cunoscută și sub denumirea de €STR, reflectă costul finanțării negarantate pe piața monetară wholesale în euro, suportat de băncile din zona euro. Această rată a dobânzii, caracterizată de robustețe și fiabilitate, este calculată zilnic, pe baza informațiilor furnizate, în prezent, de 50 de agenți raportori care realizează tranzacții eligibile în valoare de peste 30 de miliarde EUR, urmând să înlocuiască treptat EONIA.

Metodologia aferentă €STR este astfel configurată încât să reflecte în mod exhaustiv dinamica pieței monetare. Rata dobânzii este bazată pe informații provenind dintr-un set amplu de tranzacții eligibile raportate de bănci și realizate cu alte bănci, precum și cu instituții financiare nebancare; aceasta îi conferă reziliență în raport cu modificările structurale manifestate pe segmentul negarantat al pieței. În anul 2019, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor pe baza cărora s-a calculat €STR s-a plasat la 31,1 miliarde EUR. Cerințele privind suficiența datelor referitoare la €STR garantează reprezentativitatea acestei rate a dobânzii pentru că: (a) cel puțin 20 dintre instituțiile care în prezent dețin calitatea de agent raportor conform Regulamentului privind statisticile referitoare la piețele monetare transmit raportări; și (b) cinci bănci care înregistrează cea mai ridicată pondere a volumului tranzacțiilor nu depășesc 75% din rulajul zilnic. În situația în care una dintre aceste cerințe nu este îndeplinită, se declanșează procedura de urgență pe termen scurt, asigurându‑se astfel disponibilitatea acestei rate. Nu în ultimul rând, rata este calculată ca o medie trunchiată ponderată cu volumul tranzacțiilor, prin care 25% din partea superioară și, respectiv, cea inferioară a volumului, corespunzător tranzacțiilor cu cele mai scăzute și, respectiv, cele mai ridicate rate ale dobânzii, sunt eliminate din calculul acesteia, contribuind la reducerea influenței valorilor extreme (pentru detalii suplimentare privind stabilirea €STR, a se vedea Caseta 7 din Capitolul 7).

€STR, o rată a dobânzii caracterizată de robustețe și fiabilitate, bazată pe un set amplu de tranzacții eligibile, va înlocui EONIA

€STR va substitui în mod progresiv EONIA, la care se va renunța începând cu 3 ianuarie 2022. Ca urmare a recomandărilor formulate de sectorul privat, prin intermediul grupului de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro și al unei consultări publice, la data de 2 octombrie 2019, Institutul European pentru Piețele Monetare, în calitate de administrator al EONIA, a modificat metodologia de calcul al EONIA astfel încât, până la renunțarea la acest indicator la data de 3 ianuarie 2022, rata este stabilită ca €STR plus o marjă fixă de 8,5 puncte de bază. Grupul de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, înființat în anul 2017 cu scopul de a identifica și de a recomanda rate ale dobânzilor fără risc care ar putea oferi alternative la indicii de referință existenți, a elaborat orientări referitoare la tranziția de la EONIA la €STR. Acestea includ recomandări privind abordarea contractelor având ca referință EONIA , precum și analize ale implicațiilor acestei modificări asupra produselor, proceselor și modelelor, contabilității financiare și gestionării riscurilor.

Eforturile BCE de a comunica cu utilizatorii indicilor de referință în perioada premergătoare lansării €STR, concomitent cu orientările și recomandările grupului de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, au contribuit la debutul fără sincope al €STR. Lansarea noii rate a dobânzii de referință și modificarea adusă metodologiei de calcul al EONIA au fost bine anticipate de sectorul financiar și nu au generat perturbări grave. De exemplu, sistemele interne au fost ajustate pentru a se ține seama de momentul diferit de publicare a ratei de referință, respectiv dimineața zilei ulterioare datei de tranzacționare. De asemenea, primele tranzacții indexate la €STR, inclusiv primele emisiuni de titluri de valoare, s‑au derulat cu succes. Pe piața instrumentelor financiare derivate, primele tranzacții swap extrabursiere au fost executate odată cu lansarea noii rate a dobânzii, iar unele dintre contrapărțile centrale au putut oferi clienților operațiuni de compensare a instrumentelor bazate pe €STR la scurt timp, respectiv în octombrie și noiembrie.

Stabilirea cu frecvență zilnică a €STR a decurs fără sincope, iar metodologia utilizată s-a dovedit fiabilă

Stabilirea cu frecvență zilnică a €STR a decurs fără sincope, iar metodologia utilizată s-a dovedit fiabilă. Fiabilitatea metodologiei poate fi ilustrată prin următoarele două exemple. În primul rând, reducerea, la 18 septembrie 2019, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BCE s-a reflectat imediat și integral în seria de date pre‑€STR și, ulterior inițierii publicării ratei €STR, nivelul acesteia și distribuția tranzacțiilor în intervalul median s-au menținut relativ stabile. În al doilea rând, ziua bancară nelucrătoare în Germania din data de 3 octombrie 2019 a exercitat o influență neglijabilă asupra acestei rate, precum și asupra indicatorilor aferenți. Deși valoarea tranzacțiilor consemnate s-a restrâns cu 4,3 miliarde euro în ziua respectivă, față de ziua anterioară, numărul băncilor participante și gradul de concentrare a volumelor tranzacționate raportate de cele 5 bănci cu cea mai mare pondere a rulajului s-au menținut la o distanță confortabilă față de pragurile care definesc cerințele privind suficiența datelor, după cum s-a arătat mai sus. Totodată, €STR a continuat să fie caracterizată de volatilitate restrânsă, ceea ce ilustrează robustețea metodologiei în cazul unor asemenea evenimente.

Graficul 23

€STR începând cu 9 septembrie 2019

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: puncte de bază)

Sursa: BCE.
Notă: Pre-€STR până la 30 septembrie, €STR începând cu 1 octombrie.

  

Graficul 24

Indicatori privind suficiența datelor referitoare la €STR începând cu 9 septembrie 2019

(scala din stânga: procente; scala din dreapta: număr de bănci)

Sursa: BCE.
Notă: Pre-€STR până la 30 septembrie, €STR începând cu 1 octombrie.

Participanții pe piață trebuie să întreprindă eforturi mai susținute pentru a crește lichiditatea pieței monetare și a celei a instrumentelor financiare derivate bazate pe €STR

Chiar dacă recursul la €STR câștigă tot mai mult teren, sunt necesare eforturi mai susținute din partea operatorilor pe piețe pentru a crește lichiditatea pieței monetare și a celei a instrumentelor financiare derivate bazate pe €STR. Rata €STR ar trebui utilizată pe scară largă pe segmentele de piață – cu alte cuvinte, nu ar trebui să fie considerată numai un substitut al EONIA pe piața instrumentelor financiare derivate, ci ar trebui și să fie folosită în cazurile în care, în mod normal, ar fi utilizate alte rate ale dobânzii de referință. Exemple de utilizare a acesteia pe ambele părți ale bilanțului sunt reprezentate de emisiunile de obligațiuni și de acordarea de împrumuturi.

€STR ar putea reprezenta o alternativă la contractele indexate la EURIBOR, precum și o alternativă la EURIBOR

De asemenea, €STR oferă o modalitate de abordare a riscurilor legate de ratele dobânzilor la depozitele interbancare (ratele IBOR), în contextul reformării globale a acestor indici. Potrivit recomandărilor Consiliului pentru Stabilitate Financiară[45], recursul la ratele dobânzilor overnight aproape fără risc ar trebui încurajat la nivel global pe piețele ratelor dobânzilor, în cazul în care este oportun, iar contractele având drept referință ratele IBOR ar trebui să includă prevederi robuste referitoare la indici alternativi. În zona euro, autorizarea administratorului EURIBOR, la data de 3 iulie 2019, a permis utilizarea neîntreruptă a acestui indice de referință; în plus, spre deosebire de LIBOR, nu s-a decis renunțarea la EURIBOR. Totuși, sustenabilitatea pe termen lung a EURIBOR nu poate fi garantată; aceasta depinde, în primul rând, de stabilitatea eșantionului băncilor participante și, în al doilea rând, de evoluțiile activității pe piața monetară, a cărei cuantificare reprezintă obiectivul EURIBOR. Deși autoritățile competente pot oferi, în contextul Regulamentului UE privind indicii de referință, un mecanism de sprijin temporar sub forma contribuțiilor obligatorii la indicii de referință sau la administrarea obligatorie a indicelui de referință, acest mecanism de sprijin este limitat prin structura sa și ca aplicabilitate în timp. Prin urmare, rata €STR – și structurile pe scadențe bazate pe €STR – ar putea reprezenta o alternativă la contractele indexate la EURIBOR, precum și o alternativă la EURIBOR. Există deja exemple în acest sens în alte jurisdicții, precum Statele Unite, Regatul Unit și Elveția, în care utilizarea ratelor dobânzilor overnight similare €STR ia amploare, fiind promovată pentru a se contracara incertitudinile legate de LIBOR.


5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea operațiunilor de împrumut și creditare încheiate de Uniunea Europeană în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)[46] și al Mecanismului european de stabilizare financiară (EFSM)[47]. În anul 2019, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MFTA. La 31 decembrie 2019, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 200 de milioane EUR. Totodată, în 2019, BCE a procesat diverse plăți și plăți de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul EFSM. La 31 decembrie 2019, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se cifra la 46,8 miliarde EUR.

BCE procesează plăți aferente mai multor facilități de creditare ale UE

De asemenea, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea plăților rezultate în legătură cu operațiunile aflate în derulare în cadrul Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)[48] și al Mecanismului european de stabilitate (MES)[49]. În anul 2019, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru două împrumuturi acordate în cadrul EFSF. BCE a mai procesat și plăți asociate participării, în calitate de membru MES, la capitalul autorizat al MES.

Totodată, BCE poartă responsabilitatea și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei[50]. La 31 decembrie 2019, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 52,9 miliarde EUR.


5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

Mai multe bănci centrale din Eurosistem furnizează servicii în cadrul ERMS

În anul 2019 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul Serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem Reserve Management Services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe BCN din Eurosistem (așa-numiții „furnizori de servicii ai Eurosistemului“) oferă, cu respectarea anumitor termeni și condiții și în concordanță cu standardele generale de piață, o gamă completă de servicii de investiții băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organismelor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate Consiliului guvernatorilor.

În anul 2019, o nouă bancă centrală a inițiat furnizarea de servicii ERMS, astfel că numărul total al furnizorilor de servicii ai Eurosistemului a ajuns la 10. Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 273 la finalul anului 2019, comparativ cu 277 la sfârșitul anului 2018. Totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o scădere de aproximativ 7,5% în anul 2019 față de anul anterior.

Caseta 6
BCE extinde raportarea intervențiilor pe piața valutară

La data de 26 septembrie 2019, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să publice date suplimentare privind intervențiile BCE pe piața valutară începând cu luna aprilie 2020. Scopul acestei noi publicații este de a spori gradul de comunicare și transparență în acest domeniu, în conformitate cu practicile de asumare a responsabilității din alte domenii de politică, garantând, în același timp, capacitatea BCE de a efectua intervenții pe piața valutară într-un mod eficient. În cazul programului de achiziționare de active, ca exemplu de practici de asumare a responsabilității, Eurosistemul furnizează date periodice referitoare la volumul și repartizarea achizițiilor la nivelul programelor și jurisdicțiilor.

Cursul de schimb nu este un obiectiv de politică al BCE. De la crearea monedei euro, BCE a intervenit pe piața valutară de două ori – în 2000 și 2011 (Tabelul A). BCE a intervenit pentru prima dată în anul 2000 pe fondul preocupărilor legate de repercusiunile mondiale și interne ale cursului de schimb al euro, inclusiv impactul acestuia asupra stabilității prețurilor. Inițial, BCE și autoritățile din SUA și Japonia au intervenit în mod coordonat, la data de 22 septembrie, iar apoi BCE a intervenit unilateral în luna noiembrie. În al doilea caz, la cererea autorităților japoneze, BCE și autoritățile din SUA, Regatul Unit și Canada au intervenit în mod coordonat la data de 18 martie 2011, ca răspuns la fluctuațiile cursului de schimb al yenului asociate evenimentelor tragice din Japonia.

Tabelul A

Intervențiile BCE pe piața valutară până în prezent

Sursa: BCE.

Odată cu modificarea politicii de publicare, BCE va furniza date cu privire la intervențiile pe piața valutară folosind o abordare structurată și sistematică în ceea ce privește frecvența și sfera de acoperire a datelor. BCE a utilizat anterior mai multe canale pentru a publica informații referitoare la intervențiile pe piața valutară, inclusiv situațiile financiare săptămânale, Conturile anuale și Raportul anual. Pe viitor, BCE va publica datele privind intervențiile pe piața valutară într-un tabel pe website-ul său și în Raportul anual al BCE. Tabelul de pe website va fi actualizat trimestrial, cu un decalaj de un trimestru. De la prima publicare, tabelul va cuprinde toate datele istorice cu privire la intervențiile pe piața valutară începând cu anul 1999. Raportul anual al BCE va furniza, de acum înainte, informații suplimentare legate de context și, după caz, va sintetiza orice noi evoluții din sfera intervențiilor pe piața valutară. În plus, în Conturile anuale ale BCE se va preciza dacă s-au efectuat sau nu intervenții pe piața valutară în cursul anului analizat. Comentariul privind situația financiară săptămânală va conține, de asemenea, o trimitere generală la orice intervenție efectuată în cursul săptămânii precedente, la fel ca în cazul evenimentelor anterioare din 2000 și 2011.

Noul cadru de raportare va acoperi intervențiile pe piața valutară efectuate de BCE unilateral și în mod coordonat cu alte autorități, precum și intervențiile „la limitele intervalului”[51] în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II). Acesta va cuprinde suma totală (netă și brută), direcția (vânzare sau cumpărare), defalcarea pe monedă și data (datele) intervenției. Pentru a asigura transparență deplină, absența oricăror intervenții pe piața valutară va fi, de asemenea, menționată în mod explicit în tabelul trimestrial.

Această măsură armonizează politica de comunicare a BCE privind intervențiile pe piața valutară cu practicile de asumare a responsabilității pe care le-a dezvoltat în alte domenii de-a lungul anilor. Aceste practici depășesc ceea ce este strict prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, BCE furnizează informații relevante referitoare la strategia, evaluările și deciziile de politică ale acesteia către publicul larg și piețele financiare. Acest lucru ajută BCE să-și consolideze credibilitatea prin transparența sa cu privire la modul în care își îndeplinește sarcinile. Fiecare bancă centrală participantă la MCS II este în continuare responsabilă cu publicarea datelor privind intervențiile pe piața valutară în conformitate cu practicile sale.


6 Mai multe bancnote și un nivel redus al falsificării

BCE și băncile centrale naționale (BCN) din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în cadrul zonei euro, cu garantarea disponibilității numerarului și cu menținerea încrederii în această monedă. Numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au fost în creștere începând cu introducerea lor în 2002, iar dinamica acestora a fost, în general, mai alertă comparativ cu expansiunea economică. În 2019, numărul de bancnote falsificate a rămas scăzut, fapt datorat mai multor factori, printre care elementele de siguranță sporită ale noii serii de bancnote euro „Europa”, cooperarea continuă cu forțele legii, comunicarea constantă cu publicul și instruirea oferită agenților profesioniști care operează cu numerar. În mai 2019 au fost introduse noile bancnote de 100 EUR și 200 EUR, cu elemente de siguranță noi și inovative, finalizând seria „Europa”.


6.1 Circulația bancnotelor a continuat să crească

În anul 2019, numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu aproximativ 6,4% și, respectiv, 5,0%. La sfârșitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulație era de 24,1 miliarde, în valoare totală de 1 293 miliarde EUR (Graficele 25 și 26). Bancnota de 50 EUR a reprezentat aproape jumătate din numărul și valoarea totală a bancnotelor aflate în circulație. Bancnota de 200 EUR a consemnat, de departe, cel mai rapid ritm anual de creștere, respectiv 61,4% în 2019, deoarece a răspuns parțial cererii de bancnote de 500 EUR, a căror emitere a fost sistată. La finalul lui 2019, valoarea totală a bancnotelor de 100 EUR aflate în circulație era de 305 miliarde EUR, sumă echivalentă cu valoarea cumulată a tuturor cupiurilor bancnotelor euro aflate în circulație în luna iulie 2002. Bancnotele de 100 EUR și 50 EUR au continuat să înregistreze ritmuri alerte, de 8,8% și, respectiv, 7,4%.

Graficul 25

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

Sursa: BCE.

  

Graficul 26

Valoarea bancnotelor euro în circulație pe cupiuri

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

În termeni valorici, o treime din bancnotele euro sunt deținute în afara zonei euro

Se estimează că, în termeni valorici, aproximativ o treime din bancnotele euro aflate în circulație sunt deținute în afara zonei euro. Aceste bancnote sunt deținute preponderent în țări vecine și sunt, în principal, cupiurile cu valorile cele mai mari. Acestea sunt folosite ca mijloc de tezaurizare și pentru decontarea tranzacțiilor pe piețele internaționale.

Producția bancnotelor euro se împarte între BCN din zona euro, cărora li s-a alocat în total producerea a aproximativ 3,7 miliarde de bancnote în anul 2019.

În perioada analizată, numărul total de monede euro aflate în circulație a crescut cu 3,3%, ajungând la 135,1 miliarde la sfârșitul lui 2019. Valoarea monedelor aflate în circulație a urcat la 30 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de finele anului 2018.

În 2019, BCN din zona euro au verificat aproximativ 30 de miliarde de bancnote din punctul de vedere al autenticității și calității, retrăgând din circulație circa 5 miliarde care nu corespundeau acestor criterii. Totodată, Eurosistemul și-a continuat eforturile de a-i sprijini pe fabricanții de echipamente pentru procesarea bancnotelor să asigure îndeplinirea standardelor BCE pentru verificarea autenticității și calității bancnotelor euro înainte de repunerea acestora în circulație. În 2019, instituțiile de credit și alți agenți profesioniști care operează cu numerar au verificat autenticitatea și calitatea a aproximativ 38 de miliarde de bancnote euro.

Introducerea noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR și sistarea emiterii celei de 500 EUR

În data de 28 mai 2019 au fost puse în circulație noile bancnote de 100 EUR și 200 EUR. Introducerea în circulație a acestor noi bancnote a finalizat seria „Europa”, care fusese lansată în anul 2013 prin intermediul bancnotei de 5 EUR.

Emiterea bancnotei de 500 EUR a fost sistată între lunile ianuarie și aprilie 2019 de către toate BCN din zona euro. La fel ca în cazul celorlalte cupiuri din prima serie de bancnote euro, bancnota de 500 EUR va continua să aibă putere circulatorie și, prin urmare, va putea fi folosită și în viitor ca mijloc de plată și de tezaurizare. Bancnotele din prima serie (inclusiv cea de 500 EUR) își vor păstra întotdeauna valoarea și vor putea fi preschimbate la BCN din zona euro pe o perioadă nelimitată de timp.


6.2 Numărul de bancnote euro falsificate a rămas redus în 2019

Numărul de bancnote euro falsificate a rămas redus în 2019, aproximativ 559 000 de bancnote falsificate fiind retrase din circulație. Acest număr scăzut s-a datorat mai multor factori, printre care elementele de siguranță sporită ale noii serii de bancnote „Europa”, cooperarea cu forțele legii și eforturile de comunicare și instruire la nivel european și național. Raportat la numărul bancnotelor euro autentice aflate în circulație, numărul celor falsificate a continuat să scadă și este foarte redus. Evoluția pe termen lung a numărului de bancnote falsificate retrase din circulație este prezentată în Graficul 27.

Graficul 27

Numărul de bancnote falsificate raportat la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

(unități/milion)

Sursa: BCE.

Falsificatorii manifestă predilecție pentru bancnotele de 20 EUR și 50 EUR, acestea reprezentând împreună peste 70% din numărul total de bancnote falsificate retrase din circulație în anul 2019. Ponderea bancnotelor falsificate de 50 EUR a scăzut în 2019.

BCE sfătuiește publicul să rămână vigilent când primește bancnote și să-și amintească testul „atinge-privește-înclină”

În pofida caracterului înșelător mai redus al bancnotelor false retrase din circulație, BCE sfătuiește în continuare publicul să rămână vigilent când primește bancnote, să-și amintească testul „atinge-privește-înclină” și să nu se bazeze pe un singur element de siguranță. Totodată, agenții profesioniști care operează cu numerar beneficiază continuu de cursuri de specializare, atât în Europa, cât și în afara acesteia, iar pentru a sprijini lupta Eurosistemului împotriva falsificării sunt puse la dispoziția publicului materiale informative ce sunt în permanență actualizate. De asemenea, BCE colaborează cu Europolul, Interpolul și Comisia Europeană pentru atingerea acestui obiectiv.


6.3 Obiectiv: bancnote mai ecologice

În anul 2004, Eurosistemul a efectuat o evaluare a ciclului de viață al bancnotelor euro pe baza seriei de standarde ISO 14040, aceasta fiind o evaluare inovatoare a impactului pe care bancnotele îl au asupra mediului pe durata întregului lor ciclu de viață. Această evaluare complexă a reprezentat principala sursă de informare pentru a implementa măsuri menite să reducă impactul bancnotelor euro asupra mediului. De exemplu, Eurosistemul a introdus, pentru producătorii de bancnote euro și pentru componentele acestora, un sistem de acreditare ce include un sistem de management al mediului și care pune accentul, printre altele, pe trecerea graduală către scopul final de a utiliza în proporție de 100% fibre de bumbac durabile pentru realizarea bancnotelor din hârtie.

De asemenea, Eurosistemul monitorizează anual date esențiale privind consumul și emisiile tuturor producătorilor acreditați, vizând îmbunătățirea performanței de mediu a procesului de producție.


7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a zonei euro, a stabilității financiare și a altor diverse atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), precum și a atribuțiilor Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, contribuind la îndeplinirea obiectivului de transparență al BCE.

Prezentul capitol pune accentul pe limitarea sarcinii de raportare pentru bănci și pe datele statistice referitoare la FinTech, inclusiv criptoactive. Două casete abordează procesul independent de calculare a ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) în baza Orientărilor relevante (a se vedea Caseta 7), respectiv strategia pe termen mediu pentru statisticile privind conturile financiare, stabilind obiective pentru următorii ani (a se vedea Caseta 8).


7.1 Limitarea sarcinii de raportare

Criza financiară a dus la creșterea sarcinii de raportare

Criza financiară a făcut vizibile limitările datelor statistice agregate în ceea ce privește furnizarea informațiilor necesare pentru a sprijini factorii de decizie în situația unei fragmentări sporite între țări, sectoare și piețe. BCE a reacționat la aceste limitări prin adoptarea de noi acte normative pe baza cărora să poată obține date suplimentare cu caracter granular care să răspundă nevoilor de date de politică monetară, microprudențiale și macroprudențiale, de exemplu seturi de date statistice cum ar fi setul de date AnaCredit, statisticile privind deținerile de titluri de valoare și statisticile referitoare la piața monetară. Aceasta a condus la o creștere a sarcinii de raportare a băncilor.

O altă problemă cu care se confruntă sectorul bancar este absența armonizării transfrontaliere în schemele de raportare, care provine din abordarea tradițională a SEBC potrivit căreia BCN pot îndeplini cerințele statistice europene prin intermediul cadrelor naționale de raportare.

Cu toate că există un grad ridicat de armonizare conceptuală a raportării statistice la nivelul zonei euro, în practică, există un număr mare de rapoarte statistice separate ce trebuie transmise către BCN, cu frecvențe și termene de transmitere diferite, precum și cu niveluri diferite de agregare.

În plus, rapoartele statistice se suprapun parțial cu o gamă largă de rapoarte solicitate de supraveghetorii bancari. Aceasta conduce la redundanțe și suprapuneri, precum și la calendare și procese de raportare complexe.

Prin urmare, este de înțeles că sectorul bancar a atras atenția asupra acestei situații și a solicitat o configurație și o implementare a cerințelor de raportare într-un mod mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor[52], menținând, în același timp, eficacitatea reglementării și chiar sporind în continuare calitatea datelor.

Cadrul de raportare integrată consolidează cerințele statistice existente ale SEBC aplicabile băncilor

În acest context, în 2016, SEBC a început să lucreze la consolidarea cerințelor statistice existente pentru bănci prin elaborarea unui Cadru de raportare integrată (IReF), menit să creeze o soluție integrată pentru raportarea statistică a SEBC la nivelul țărilor și al domeniilor statistice. În conformitate cu noul cadru, care se preconizează că va fi implementat între 2024 și 2027, vor fi colectate date cu caracter mai granular decât cele din seturile de date existente[53], ceea ce va permite acoperirea cerințelor existente într-un cadru unic și va evita duplicarea cerințelor ori de câte ori este posibil. Acest lucru înseamnă că, deși volumul de date va crește în mod semnificativ, băncile vor avea de efectuat mai puține clasificări și agregări statistice, care sunt adesea activități ce necesită numeroase resurse; astfel de sarcini vor fi îndeplinite, în schimb, de SEBC, anticipându-se o creștere generală a calității datelor. IReF va utiliza un model de date și un dicționar care vor fi unice și care se anticipează că vor standardiza pe deplin definițiile și vor asigura robustețea metodologiei. Datele cu caracter granular sunt în mod inerent flexibile, în sensul că pot fi combinate în moduri diferite pentru a furniza produse și servicii noi și se preconizează că aceasta ar putea reduce frecvența schimbărilor din cadrul de raportare juridică și, în același timp, ar reduce necesitatea unor solicitări ad-hoc de date din partea autorităților.

Dicționarul de raportare integrată a băncilor completează Cadrul de raportare integrată

După cum se arată în Figura 2, strategia globală a SEBC pentru colectarea datelor de la bănci prevede, de asemenea, sprijinirea agenților raportori pentru optimizarea organizării informațiilor stocate în sistemele operaționale interne (de exemplu, pentru contabilitate, gestionarea riscurilor, titluri de valoare sau depozite) într-un „instrument de introducere a datelor”, care ar putea apoi să constituie baza pentru îndeplinirea tuturor cerințelor de raportare aplicabile, pe baza regulilor de transformare standardizate. În acest scop, un grup alcătuit din reprezentanți ai BCE, ai unor BCN din zona euro și ai sectorului bancar elaborează un Dicționar de raportare integrată a băncilor (Banks’ Integrated Reporting Dictionary – BIRD). Sfera de aplicare a BIRD depășește seturile de date statistice ale SEBC pentru a acoperi raportarea în materie de supraveghere și de rezoluție.

Figura 2

Strategia SEBC de colectare a datelor de la bănci

Notă: ABE: Autoritatea Bancară Europeană; MUS: Mecanismul unic de supraveghere; MUR: Mecanismul unic de rezoluție.

SEBC efectuează o analiză cost-beneficiu a Cadrului de raportare integrată

În 2018, SEBC a decis să demareze o analiză cost-beneficiu a IReF, în strânsă cooperare cu sectorul bancar și cu alte părți interesate relevante, în vederea evaluării impactului inițiativei asupra cererii și ofertei. Primul pas a constat într-un chestionar de inventariere calitativă privind situația curentă a raportării statistice la nivelul domeniilor și al țărilor, pentru a identifica principalii factori de cost și potențialele beneficii ale IReF. În 2019, Comitetul de statistică al SEBC a evaluat rezultatele chestionarului de inventariere calitativă și a elaborat scenarii concrete pentru IReF în ceea ce privește diferitele aspecte referitoare la colectarea datelor și la producerea statisticilor. Următoarea etapă din 2020 va consta în evaluarea costurilor și beneficiilor acestor scenarii prin intermediul unui chestionar. Scenariile au fost elaborate de către grupuri de opinie care au implicat experți în domeniu din cadrul SEBC și, pentru anumite teme, reprezentanți ai sectorului bancar. Noul chestionar se va baza pe un proiect de schemă de raportare IReF, care va permite respondenților să clasifice scenariile în funcție de propunerile concrete pentru cerințele de raportare. SEBC va evalua apoi rezultatele și, dacă acestea indică sprijin pentru IReF, va identifica apoi caracteristicile optime care ar corespunde cel mai bine sectorului bancar, precum și utilizatorilor și entităților responsabile cu prelucrarea datelor din cadrul SEBC.

În cazul în care rezultatul analizei globale cost-beneficiu este satisfăcător, Consiliul guvernatorilor BCE poate decide implementarea IReF. Un proiect de regulament al BCE ar urma să fie elaborat în vederea unei consultări publice înainte de adoptarea și punerea în aplicare a acestuia. Cerințele IReF vor fi obligatorii pentru toate băncile din zona euro.


7.2 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro

FinTech și criptoactive

BCE monitorizează fenomenul criptoactivelor și sectorul FinTech

Statisticile referitoare la inovația tehnologică utilizată pentru a sprijini sau a furniza servicii financiare („FinTech”) sunt dezvoltate și consolidate pentru a răspunde în permanență nevoilor utilizatorilor de date statistice într-o lume în continuă evoluție digitală. Astfel, la începutul anului 2019, Direcția generală statistică din cadrul BCE a creat un set de date intern privind criptoactivele și a stabilit un set de indicatori bazați în primă instanță pe date agregate disponibile publicului. Acest set de date și setul de indicatori, ulterior controalelor de calitate și completării cu alte date provenite din surse comerciale[54], au fost utilizate de către BCE în procesul de monitorizare a fenomenului criptoactivelor[55]. Cu ajutorul tehnologiilor specifice prelucrării volumelor mari de date, BCE a putut crea un set automatizat de proceduri pentru culegerea, operarea și integrarea mai multor colecții de date privind criptoactivele. O componentă importantă a acestei activități este investigarea clasificării statistice a criptoactivelor. În ceea ce privește FinTech, în paralel cu discuțiile din cadrul forurilor internaționale referitoare la definițiile statistice aferente acestui domeniu și la nevoile în materie de date[56], BCE a construit un set intern de date experimental privind entitățile FinTech din zona euro[57], în concordanță cu inițiative similare implementare de câteva BCN din zona euro. Scopul este de a dobândi o imagine mai clară privind legăturile dintre sectorul financiar și cel FinTech, oportunitățile pe care le creează acesta din urmă și riscurile pe care le prezintă.

Caseta 7
Procesul independent de stabilire a ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR)

După o perioadă de doi ani de pregătiri intense la nivelul Eurosistemului și al băncilor raportoare, BCE a publicat, în premieră, la data de 2 octombrie 2019, rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) (a se vedea Secțiunea 5.1). Rata €STR, care reflectă costul finanțării overnight negarantate pe piața monetară wholesale în euro, suportat de băncile din zona euro, se calculează și se publică în contextul funcției statistice a BCE, asigurându-se faptul că această rată a dobânzii se stabilește independent de funcțiile de politică monetară ale instituției. Conform Orientării privind €STR, s-a instituit un cadru de control pentru protejarea integrității și independenței procesului de stabilire a €STR și pentru soluționarea oricăror conflicte de interese, existente sau potențiale.

Orientarea privind €STR prevede responsabilitatea BCE pentru administrarea acestei rate, precum și atribuțiile și responsabilitățile BCE și ale BCN în ceea ce privește contribuția acestora la procesul de stabilire a €STR și la alte proceduri operaționale. În conformitate cu Orientarea privind €STR a fost înființat un Comitet de supraveghere internă care examinează, analizează și raportează cu privire la toate aspectele procesului de stabilire a €STR. De asemenea, procesul de stabilire a €STR face obiectul unor misiuni periodice de audit intern și extern. În vederea asigurării compatibilității procedurilor aferente €STR cu cele mai bune practici internaționale, principiile Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) privind indicii de referință financiari sunt transpuse, atunci când este relevant și oportun, în Orientarea privind €STR.

La data de 2 octombrie 2019, BCE a publicat, în premieră, nivelul €STR care reflectă activitatea de tranzacționare derulată în data de 1 octombrie 2019. €STR se publică pe website-ul BCE[58] la ora 08.00, ora Europei Centrale, în fiecare zi de operare a TARGET2, pe baza tranzacțiilor derulate și decontate în ziua de operare anterioară a platformei respective. În situația constatării unor erori după publicarea €STR, care influențează cu peste 2 puncte de bază nivelul acesteia, rata dobânzii este revizuită și republicată la aceeași dată, la ora 09.00, ora Europei Centrale. Ulterior, €STR nu mai este revizuită. Imediat după publicarea de către BCE, furnizorii comerciali de date pun la dispoziție, în timp real, nivelul €STR prin intermediul fluxurilor de date de piață în timp real. Pentru a sprijini transparența procesului de stabilire a indicilor de referință, BCE publică periodic informații succinte cu privire la erorile de peste 0,1 puncte de bază care sunt constatate ulterior publicării standard și nu întrunesc criteriile de republicare.

€STR se bazează exclusiv pe tranzacțiile efective în euro raportate de bănci, conform Regulamentului privind statisticile referitoare la piețele monetare (RSPM), cu modificările recente efectuate pentru extinderea disponibilității datelor statistice de înaltă calitate referitoare la piața monetară a zonei euro[59]. Agenții raportori RSPM, în număr de 50 la data-limită de transmitere a datelor pentru prezentul Raport, transmit informațiile fie indirect, prin BCN respective (Deutsche Bundesbank, Banco de España, Banque de France sau Banca d’Italia), fie direct BCE până la ora 07.00, ora Europei Centrale (Figura A). Ulterior, datele fac obiectul unui proces de certificare a calității, cuprinzând o serie de controale tehnice, numeroase verificări ale consecvenței și un set de verificări punctuale ale calității datelor pentru identificarea tranzacțiilor – dacă acestea există – care ar trebui excluse din calculul €STR. Procesul de confirmare a tranzacțiilor se desfășoară în intervalul 07.15-07.45, ora Europei Centrale. În cursul acestui proces, BCE, în colaborare cu BCN, solicită instituțiilor raportoare să verifice corectitudinea tranzacțiilor identificate.

Figura A

Procesul operațional al €STR

Sursa: BCE.

  

Caseta 8
Strategia pe termen mediu pentru statisticile privind conturile financiare

În anul 2019, Comitetul de statistică al SEBC a finalizat elaborarea unei noi strategii pe termen mediu pentru statisticile privind conturile financiare trimestriale. Scopul acestei inițiative a fost de a planifica modul de dezvoltare în continuare a statisticilor aferente conturilor financiare, luând în considerare noile nevoi de natură analitică și progresele continue ale capacității statistice (de exemplu, creșterea gradului de granularitate a datelor), precum și modul de a face față provocărilor generate de globalizare și de interdependențele internaționale sporite. Elaborarea strategiei pe termen mediu a presupus examinări amănunțite ale nevoilor de natură analitică, ale surselor de date și ale opțiunilor de prelucrare, în strânsă cooperare cu utilizatorii de date și cu experți din diferite domenii statistice, de exemplu, cu responsabilii cu prelucrarea statisticilor aferente balanței de plăți sau a datelor privind bilanțul IFM.

Strategia prezintă cinci obiective care trebuie abordate în următorii ani. În primul rând, la provocările generate de globalizare în domeniul statisticilor privind conturile financiare, legate de intensificarea interdependențelor internaționale și a integrării economice, se va răspunde printr-o aliniere extinsă a acestor date statistice cu statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, prin creșterea gradului de granularitate a datelor privind activitățile transfrontaliere, precum și printr-o atenție deosebită acordată statisticilor referitoare la întreprinderile multinaționale. În al doilea rând, nevoia de a clarifica și mai mult intermedierea financiară nebancară va fi abordată printr-o analiză sectorială mai detaliată și prin creșterea gradului de granularitate a datelor privind instrumentele financiare. În al treilea rând, creșterea nevoilor de natură analitică legate de înțelegerea interconectării la nivel macro, cu accent pe interdependențele privind investițiile și finanțările, pe canalele de propagare a politicilor și pe lanțurile de contagiune, va fi deservită prin consolidarea cadrului de tip „de la cine către cine”, care indică legăturile dintre creditori și debitori, printr-o analiză sectorială și/sau geografică mai detaliată. În al patrulea rând, analiza statistică a sectorului gospodăriilor populației va fi îmbunătățită prin introducerea unor măsuri de distribuție pentru avuția și gradul de îndatorare ale gospodăriilor, precum și prin elaborarea unei analize pentru a identifica expunerea indirectă a gospodăriilor la investițiile-suport ale fondurilor sub formă de titluri de valoare, acțiuni și alte active (cunoscute sub numele de fonduri de investiții „look-through”). În al cincilea rând, strategia urmărește să sporească utilitatea datelor aferente conturilor financiare, de exemplu în ceea ce privește promptitudinea și disponibilitatea datelor anterioare.

Liniile de activitate care au drept scop atingerea acestor obiective iau în considerare cerințele în contextul celei de-a doua etape a inițiativei G20 Data Gaps Initiative[60] și vor fructifica inițiativele curente pentru sprijinirea domeniilor statistice. Faza de dezvoltare, care a început în anul 2019, este programată, în general, pentru următorii trei-cinci ani și va include, de asemenea, revizuirea regulamentelor și orientărilor statistice curente ale BCE, în cazul în care aceasta este relevantă pentru implementarea noilor rezultate statistice privind conturile financiare. Într-un mediu aflat într‑o continuă schimbare, strategia ar trebui privită de la bun început ca fiind dinamică și ajustabilă.

Implementarea strategiei pe termen mediu pentru statisticile privind conturile financiare va fi un efort colectiv de a face față diferitelor provocări într-un mod coordonat și pe baza unui set clar de obiective, profitând de oportunitățile generate de modificările în materie de disponibilitate a datelor și de capacitate statistică și vizând menținerea relevanței statisticilor privind conturile financiare și a adecvării lor în raport cu scopul urmărit.


8 Activitatea de cercetare a BCE

Cercetarea economică are o contribuție deosebită la analiza evoluțiilor economice și a transmisiei intervențiilor de politică monetară, susținând astfel îndeplinirea obiectivelor de politică. Având în vedere mediul economic din anul 2019, dinamica inflației, finanțele populației și interacțiunea dintre politica monetară, stabilitatea financiară și sectoarele reale ale economiei au rămas la baza priorităților de cercetare din 2019.


8.1 Rețelele de cercetare

Trei grupuri de cercetare și diverse rețele de cercetare dețin un rol important în coordonarea eforturilor de cercetare în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și în menținerea relațiilor cu cercetătorii din mediul academic. În 2019, cele trei grupuri de cercetare SEBC privind politica monetară, stabilitatea financiară și competitivitatea economiilor din zona euro au continuat să organizeze ateliere pe teme din sferele de interes. În plus, în cadrul Centrului de Cercetare a Politicilor Economice a fost instituită o Rețea de cercetare și politică privind comunicarea băncilor centrale, coordonată împreună cu BCE (a se vedea și Secțiunea 11.2).

Care este interacțiunea dintre politica monetară și cea macroprudențială?

Activitatea de cercetare a BCE pune un accent special pe politicile macroprudențiale și pe interacțiunea acestora cu politicile monetare. În anul 2019, un grup operativ a studiat diversele efecte de propagare între cele două tipuri de politici, inclusiv efectele politicii monetare asupra stabilității financiare și impactul politicii macroprudențiale asupra economiei reale. În 2020, accentul va fi pus pe coordonarea optimă dintre cele două tipuri de politici[61].

Ce ne pot dezvălui microdatele privind stabilirea prețurilor despre dinamica inflației?

Rețeaua de cercetare PRISMA (price-setting microdata analysis – analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor) studiază comportamentul de stabilire a prețurilor în rândul firmelor individuale și în sectorul de retail utilizând seturi de microdate referitoare la prețuri. Cercetarea abordează relația dintre procesul de stabilire a prețurilor în rândul firmelor individuale și dinamica inflației totale, mai precis dacă este afectat comportamentul de stabilire a prețurilor de rate scăzute ale inflației, de orientarea politicii monetare și de poziția în cadrul ciclului economic.

Ce importanță are eterogenitatea gospodăriilor populației pentru transmisia politicii monetare?

Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației (Household Finance and Consumption Network – HFCN) a finalizat a treia rundă a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației (Household Finance and Consumption Survey – HFCS), ale cărui rezultate vor fi lansate în anul 2020. Cercetarea a studiat, printre altele, implicațiile eterogenității gospodăriilor populației asupra transmisiei politicii monetare, spre exemplu rolul acesteia în transmisia politicii în funcție de distribuția veniturilor. HFCS a fost utilizat, de asemenea, ca furnizor de date esențiale pentru modelele de micro-simulare care cuantifică efectele scenariilor de testare la stres asupra gospodăriilor populației.

Rețeaua de cercetare pentru studiul competitivității (CompNet), un forum de cercetare pentru analizarea productivității și competitivității în țările UE, a încheiat o nouă rundă de colectare a datelor pentru a îmbunătăți acoperirea și comparabilitatea între state ale setului de date privind indicatorii de competitivitate la nivel de firmă. În anul 2019, setul de date CompNet a fost, de exemplu, utilizat în studii referitoare la rolul schimburilor comerciale și al politicilor fiscale și politicilor privind piețele forței de muncă în realocarea capitalului și a forței de muncă.

În anul 2019, BCE a lansat un proiect de colectare a datelor privind așteptările consumatorilor din zona euro, prin intermediul unui sondaj online periodic. Sondajul se va realiza în colaborare cu băncile centrale naționale și va include așteptările privind inflația, piața forței de muncă, comportamentul de consum și economisire, precum și finanțele consumatorilor. Acesta va permite BCE să studieze rolul așteptărilor consumatorilor în deciziile lor economice și financiare.


8.2 Conferințe și publicații

BCE a organizat din nou o serie de conferințe, printre care și Forumul de la Sintra cu prilejul împlinirii a 20 de ani de existență a UEM

BCE a organizat din nou, în anul 2019, o serie de conferințe la nivel înalt pe teme de cercetare. Forumul BCE din 2019 privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra, a discutat despre lecțiile oferite de cei 20 de ani de Uniune Economică și Monetară (UEM) a Europei, cu accent pe progresul diferit al convergenței economice și pe rolul politicilor fiscale și monetare în stabilizarea macroeconomică (a se vedea, de asemenea, Caseta 12 din Capitolul 12). A patra Conferință anuală în domeniul cercetării organizată de BCE a cuprins studii inovatoare legate de stagnarea seculară, structurile piețelor financiare și rolul marilor volume de date în economie. Alte conferințe importante au vizat reformele structurale din zona euro, evoluțiile inflației, schimburile comerciale internaționale, piețele forței de muncă, politica fiscală și de guvernanță UEM, sondajele privind așteptările consumatorilor, genul și progresul profesional, precum și politicile monetare și macroprudențiale.

BCE a publicat rezultatele activității sale de cercetare în diverse serii de publicații

Anul 2019 a consemnat publicarea a 129 de lucrări elaborate de specialiștii BCE în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr de studii metodologice sau orientate cu precădere pe politici au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare derulate de BCE s-au concretizat în lucrări publicate în reviste de specialitate. Mai mult, rezultatele cercetărilor au fost prezentate unui public mai larg, de exemplu prin publicarea a 12 articole în Buletinul de cercetare al BCE. Casetele 9 și 10 sintetizează două seturi de rezultate ale cercetărilor din 2019.

Caseta 9
Concentrarea pieței, puterea pe piață și dinamismul ocupării forței de muncă în zona euro

Există o amplă dezbatere publică legată de întrebarea dacă puterea pe piață a firmelor a devenit excesivă în ultimele decenii. În cazul Statelor Unite, studiile au demonstrat că ratele de concentrare ale firmelor au urcat, un număr restrâns de firme deținând o cotă de piață mai mare. În mod corespunzător, nivelul de concurență s-a redus, permițând firmelor să crească marjele comerciale peste costurile marginale, în timp ce dinamismul ocupării forței de muncă s-a atenuat.

Un studiu recent al BCE[62] a analizat evoluțiile aferente în cele mai importante patru economii din zona euro (Germania, Franța, Italia și Spania), dar nu a găsit dovezi în sensul unei creșteri, începând din anii 1990, a puterii pe piață a firmelor în aceste țări. De fapt, în timp ce marjele comerciale s-au majorat, începând din anii 1990, la un nivel de peste 20% de la aproape 15% în Statele Unite, acestea s-au redus marginal în zona euro (Graficul A). Explicația se datorează în mare parte evoluțiilor din sectorul prelucrător, posibil generate de impactul unei integrări comerciale și monetare mai profunde în zona euro. Totodată, contrastând evident cu evoluțiile din Statele Unite, ratele de concentrare s-au menținut relativ stabile în zona euro în ultimii ani, atât la nivel agregat, cât și la nivel național.

Graficul A

Evoluția marjelor comerciale în zona euro și Statele Unite

(marje comerciale peste costurile de producție)

Sursa: Cavalleri et al.  (2019).
Notă: O marjă comercială de 15% corespunde unei valori brute de 1,15, conform graficului.

Deși puterea pe piață este în general considerată ca fiind un factor care reduce bunăstarea (întrucât are drept consecințe majorarea prețurilor și diminuarea volumului producției de către firme), aceasta poate avea și efecte benefice în sectoarele inovatoare, în condițiile în care perspectiva de a deține putere pe piață constituie un stimulent major pentru firme să inoveze. Într‑adevăr, studiul a descoperit că, în sectoarele de producție cu grad înalt de tehnologizare, concentrarea ridicată este asociată cu ratele mai mari de creștere a productivității totale a factorilor de producție.

Nu în ultimul rând, dinamismul pieței forței de muncă, măsurat prin ratele de creare și distrugere a locurilor de muncă, s-a atenuat semnificativ în ultimele două decenii în Statele Unite, dar s-a menținut stabil în zona euro. Totuși, piața forței de muncă din Statele Unite rămâne considerabil mai dinamică decât cea din zona euro. Pe ansamblu, nu există semne în sensul unor schimbări majore la nivelul puterii pe piață și al dinamismului ocupării forței de muncă în economiile importante din zona euro.

  

Caseta 10
Echilibrul între genuri în progresul profesional în cadrul BCE

Decalajul între genuri prezent pe piețele forței de muncă a atras o atenție crescândă în ultimii ani. O ediție recentă a Caietelor de studii ale BCE[63] explorează acest decalaj la nivelul profesiilor din băncile centrale, un domeniu predominant masculin în mod stereotip. Publicația analizează progresul profesional al bărbaților și al femeilor din cadrul BCE, utilizând date confidențiale anonimizate ale personalului specializat din perioada 2003-2017. Analiza este centrată asupra experților grupați pe patru benzi salariale diferite, selectați din domenii de activitate comparabile, aferente analizei economice, realizându-se astfel un eșantion omogen de angajați din perspectiva capitalului uman și a experienței.[64]

Conform acestui studiu, înainte de anul 2011, era mai puțin probabil ca femeile să fie promovate într-o bandă de salarizare superioară, comparativ cu bărbații. Această diferență a dispărut în mare parte ulterior anului 2011, când BCE a adoptat mai multe măsuri menite să sprijine echilibrul între genuri și a emis o declarație publică prin care susținea diversitatea. Graficul A arată evoluția decalajului între genuri în ceea ce privește posibilitatea unei promovări într-o bandă de salarizare superioară în decursul a zece ani de la intrarea în banda de salarizare F/G (primul nivel pentru experții din cadrul BCE). Decalajul după zece ani de la intrarea în prima bandă era de 36% înainte de 2011, dar a scăzut ulterior la 8%.

Graficul A

Decalajul de promovare pe criterii de gen înainte și după 2011

(procente; numărul de ani de la intrarea în prima bandă)

Sursa: Hospido, Laeven și Lamo (2019).
Notă: Graficul ilustrează evoluția decalajului între genuri în ce privește probabilitatea anuală medie de promovare pornind de la banda de salarizare F/G, în decursul a zece ani de la intrarea în prima bandă, înainte și după 2011. Decalajul de promovare între genuri se definește ca diferența între media anuală a ratelor de promovare a bărbaților și, respectiv, a femeilor, în raport cu probabilitatea de promovare a bărbaților.

Datele ulterioare anului 2011 permit o explorare mai detaliată a procesului de promovare. Acestea arată că, ulterior înscrierii în concurs în vederea promovării, femeile aveau, de fapt, o probabilitate mai mare de a fi promovate comparativ cu bărbații. De asemenea, performanțele femeilor au fost mai bune în ceea ce privește progresia salarială ulterioară, ceea ce sugerează că probabilitatea mai mare de promovare s-a bazat pe criterii de merit, și nu pe discriminare pozitivă.

Cu toate acestea, probabilitatea ca femeile să se înscrie la un concurs organizat în vederea promovării era mai mică din primul moment. Unele dovezi indică faptul că acest decalaj între genuri în ceea ce privește înscrierile reflectă reticența femeilor de a participa la un concurs pentru o poziție atunci când se așteaptă ca nivelul concurenței să fie ridicat. De exemplu, probabilitatea ca femeile să se înscrie la un concurs era mai mică în cazul în care acesta era deschis candidaților din exterior, sau în cazul în care ar fi concurat împotriva unui număr mare de colegi apropiați cu un nivel salarial relativ ridicat. Corelate, aceste rezultate sugerează că eforturile instituționale de a stimula echilibrul între genuri ar trebui, probabil, să includă măsuri menite să reducă obstacolele cu care se confruntă femeile ce caută oportunități de promovare și care se înscriu la astfel de concursuri. (A se vedea Secțiunea 12.1 pentru informații privind eforturile BCE de a promova diversitatea de gen în anul 2019.)


9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE, rapoartele privind avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență, precum și rapoartele privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.


9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

Curtea de Justiție a anulat decizia Biroului pentru Prevenirea și Combaterea Corupției din Letonia în măsura în care îi interzicea domnului Ilmārs Rimšēvičs să își exercite funcția de guvernator al Latvijas Banka

La data de 26 februarie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat decizia Korupcijas novēršanas un apkarošanas birojs (Biroului pentru Prevenirea și Combaterea Corupției din Letonia) din 19 februarie 2018 în măsura în care îi interzicea domnului Ilmārs Rimšēvičs să își exercite funcția de guvernator al Latvijas Banka. Acțiunile separate introduse de domnul Rimšēvičs (C-202/18) și de BCE (C-238/18) împotriva deciziei au fost primele cauze audiate de CJUE în baza jurisdicției conferite prin al doilea paragraf al articolului 14.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC). În primul rând, CJUE a constatat că interdicția exercitării atribuțiilor, chiar și temporară ca în acest caz, de către guvernatorul unei bănci centrale naționale constituie eliberare din funcție și, prin urmare, îi revine CJUE competența de a controla legalitatea acelei interdicții. În al doilea rând, CJUE a constatat că acțiunea prevăzută la al doilea paragraf al articolului 14.2 din Statutul SEBC are ca scop anularea unui act din legislația națională în baza „contextului instituțional particular” în care funcționează SEBC. În al treilea rând, CJUE a concluzionat că Letonia nu a stabilit că eliberarea domnului Rimšēvičs din funcție s-a întemeiat pe existența unor indicii suficiente că acesta a comis abateri grave în sensul celui de-al doilea paragraf al articolului 14.2 din Statutul SEBC.

Tribunalul a respins o acțiune în despăgubire împotriva BCE cu privire la un aviz BCE emis în contextul restructurării datoriei Greciei în anul 2012

La data de 23 mai 2019, Tribunalul a respins acțiunea în despăgubire împotriva BCE introdusă de mai mulți deținători de obligațiuni (cauza T-107/17). Prejudiciile pretinse se refereau la marja de ajustare aplicată anumitor obligațiuni emise de statul elen în contextul restructurării parțiale a datoriei suverane a Greciei în anul 2012. Reclamanții au susținut că BCE, în Avizul din 17 februarie 2012 (CON/2012/12), nu a indicat nelegalitatea restructurării planificate a datoriei de către Republica Elenă. Avizul BCE a privit proiectul de lege elen care insera clauze de acțiune colectivă în termenii obligațiunilor suverane reglementate de legea elenă. Tribunalul a constatat că restructurarea nu a încălcat dreptul fundamental de proprietate al reclamanților, protejat prin articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale. Acesta a respins, de asemenea, toate celelalte solicitări de nelegalitate introduse de reclamanți. În consecință, Tribunalul a concluzionat că BCE nu este responsabilă pentru despăgubiri pentru că nu a indicat pretinsa nelegalitate a legii elene în avizul emis. Pentru această hotărâre a fost făcut recurs la Curtea de Justiție.

Tribunalul a hotărât că o evaluare realizată de BCE pentru a determina dacă o instituție de credit intră sau este susceptibilă de a intra în dificultate majoră este un act pregătitor care nu poate fi atacat în tribunalele europene

La data de 6 mai 2019, Tribunalul a hotărât în două cauze distincte (T-283/18 Bernis și alții împotriva BCE și T-281/18 ABLV Bank împotriva BCE) că o evaluare dacă o instituție de credit „intră sau este susceptibilă de a intra într-o stare de dificultate majoră” în contextul rezoluției acesteia este o măsură pregătitoare care nu poate fi supusă controlului jurisdicțional independent. În aceste cauze, acțiunile au fost introduse de către o instituție de credit și acționarii săi direcți și indirecți împotriva unei evaluări efectuate de BCE pentru a determina dacă ABLV Luxembourg intră sau este susceptibilă de a intra într-o situație de dificultate majoră în sensul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție. Tribunalul a confirmat poziția BCE că o asemenea evaluare trebuie considerată o simplă evaluare factuală care în sine nu produce niciun efect juridic și, prin urmare, nu poate fi atacată în tribunalele europene.

Curtea de Justiție a confirmat competența exclusivă a BCE în supravegherea tuturor instituțiilor de credit din cadrul MUS

La data de 8 mai 2019, în cauza C-450/17 P (Landeskreditbank Baden-Württemberg împotriva BCE), CJUE a confirmat hotărârea Tribunalului prin care acesta a respins o acțiune având ca obiect anularea unei decizii BCE. În cadrul acelei decizii, BCE a informat Landeskreditbank că, având în vedere dimensiunea sa, face exclusiv obiectul supravegherii BCE, și nu al supravegherii comune în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS), conform articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. Contestarea deciziei de către Landeskreditbank a fost respinsă de Tribunal. CJUE a confirmat că BCE are competență exclusivă în supravegherea tuturor instituțiilor de credit în baza articolului 4 din Regulamentul nr. 1024/2013. Autoritățile naționale competente sprijină BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale conferite de către Regulamentul nr. 1024/2013, printr-o implementare descentralizată a unora dintre acele atribuții cu privire la instituțiile de credit mai puțin semnificative, în sensul primului paragraf al articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul menționat.

Curtea de Justiție a anulat parțial hotărârea Tribunalului prin care acționarilor unei instituții de credit li s-a acordat calitate procesuală activă pentru a ataca decizia BCE privind retragerea autorizației bancare a acelei instituții de credit

La data de 5 noiembrie 2019, CJUE a anulat parțial hotărârea Tribunalului prin care acționarilor unei instituții de credit li s-a acordat calitate procesuală activă în fața tribunalelor europene pentru a ataca decizia BCE privind retragerea autorizației bancare a acelei instituții de credit (cauzele conexate C-663/17 P, C-665/17 P și C‑669/17 P, Trasta Komercbanka și alții împotriva BCE). În urma unui apel din partea BCE, CJUE a trebuit să se pronunțe pentru prima oară asupra admisibilității unei acțiuni în anulare introduse de acționarii unei instituții de credit împotriva unei decizii de supraveghere a BCE adresate instituției de credit la care aceștia dețin acțiuni. CJUE s-a pronunțat că decizia nu are legătură directă cu acționarii în sensul celui de-al patrulea paragraf al articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, prin urmare, acțiunea introdusă în numele acestora a fost declarată inadmisibilă. De asemenea, CJUE s-a pronunțat că acțiunea introdusă în numele Trasta Komercbanka de către reprezentanții legali ai fostei conduceri ar trebui considerată admisibilă pentru a respecta dreptul la protecție jurisdicțională efectivă după cum este prevăzut în articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale.


9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul acesteia. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În anul 2019, BCE a adoptat un număr de șase avize cu privire la acte propuse ale Uniunii, precum și 40 de avize referitoare la proiecte legislative naționale în domeniile care sunt de competența sa.

Cazuri clare și importante de nerespectare a obligației de consultare

S-au înregistrat opt cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte de reglementare la nivel național, șapte dintre aceste cazuri fiind considerate clare și importante[65]. BCE nu a fost consultată de către: (i) autoritățile bulgare cu privire la o lege de modificare a legii referitoare la instituțiile de credit în legătură cu competențele de supraveghere ale Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și competențele sale de a impune sancțiuni administrative; (ii) autoritățile italiene cu privire la un decret-lege referitor la aspecte fiscale urgente și alte nevoi urgente; (iii) autoritățile lituaniene cu privire la o lege referitoare la impozitul pe profit pentru participanții pe piețele financiare; (iv) autoritățile portugheze cu privire la o lege de modificare a normelor referitoare la secretul bancar în contextul comisiilor parlamentare de anchetă și de stabilire a divulgării operațiunilor ce implică utilizarea fondurilor publice în instituțiile de credit, precum și cu privire la o lege de reformare și extindere a Sistemului de informații al organizațiilor de stat (SOIS); (v) autoritățile române cu privire la o lege de modificare a Statutului Băncii Naționale a României referitoare la deținerea rezervelor de aur administrate de către Banca Națională a României; și (vi) autoritățile suedeze cu privire la o lege referitoare la obligațiile anumitor instituții de credit și sucursale de a furniza servicii de numerar. Nu a fost identificat niciun caz de nerespectare a obligației de consultare privind proiecte de acte juridice ale Uniunii.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale și ale UE

BCE a adoptat avize cu privire la propunerile UE referitoare la un cadru de guvernanță pentru instrumentul bugetar pentru convergența și competitivitatea zonei euro, la încheierea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, precum și la numirea noului președinte al BCE și a noilor membri ai Comitetului executiv al BCE.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la băncile centrale naționale (BCN), care au inclus: reforme ale structurilor de guvernanță ale Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique, Central Bank of Cyprus, Banca d’Italia, Latvijas Banka și Banco de Portugal; participarea Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) la Mecanismul unic de rezoluție; independența financiară a Central Bank of Cyprus; cerințele privind activitățile de lobby aplicabile Česká národní banka; dreptul de proprietate asupra rezervelor de aur ale Italiei; rolul Banque centrale du Luxembourg în protejarea euro împotriva contrafacerii și verificarea autenticității monedelor euro; monitorizarea serviciilor de plată de către Central Bank of Malta; cerințele privind libertatea de informare aplicabile De Nederlandsche Bank; remunerarea directorilor executivi și a conducerii superioare a Narodowy Bank Polski; cerințele privind auditul aplicabile Banco de Portugal; răspunderea Banka Slovenije pentru măsurile excepționale privind reducerea valorii contabile a activelor bancare; și conferirea unor atribuții noi BCN privind supravegherea furnizorilor de microcredite (Bank of Greece), a agențiilor de informații privind creditele (Central Bank of Malta) și a respectării de către instituțiile de credit a cerințelor referitoare la conversia împrumuturilor în franci elvețieni (Banka Slovenije).

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale în materie de supraveghere prudențială și financiară, care au inclus: stabilirea unei cooperări strânse între BCE și Hrvatska narodna banka în cadrul Mecanismul unic de supraveghere; reforme ale cadrului instituțional de supraveghere bancară și financiară în Austria, Letonia și Portugalia; reforme ale cadrului instituțional de supraveghere macroprudențială în Portugalia și Spania; reforme ale activității de supraveghere a entităților care cumpără și vând facilități de credit (inclusiv credite neperformante) în Cipru, a furnizorilor de microcredite în Grecia și a agențiilor de informații privind creditele în Malta; și schimbul de informații dintre BCE și autoritățile daneze cu privire la combaterea spălării banilor.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la mijloace de plată, care au inclus limitarea plăților în numerar în Grecia, Spania și Țările de Jos, interzicerea bancnotelor cu cupiura de 500 euro în Danemarca, precum și extinderea furnizării de servicii în numerar în Suedia.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la reglementarea bancară și financiară, care au inclus: cadrul juridic pentru obligațiuni garantate în Estonia; o schemă de garantare pentru securitizările împrumuturilor neperformante inițiate de instituțiile de credit în Grecia; protejarea reședințelor principale în Grecia și Irlanda; restricții privind transferurile de credite ipotecare rezidențiale în Irlanda și Polonia; impozite sau taxe speciale aplicabile băncilor și/sau instituțiilor financiare în Lituania, România și Slovacia; instrumente macroprudențiale pentru creditele garantate cu ipoteci asupra unor bunuri imobile locative în Luxembourg; cerințe aplicabile politicilor de remunerare ale întreprinderilor financiare în Țările de Jos; indicele de referință al ratei dobânzii pentru contractele de credit pentru consumatori în România; și conversia împrumuturilor în franci elvețieni în Slovenia. De asemenea, BCE a emis avize referitoare la impactul proiectelor legislative naționale în domeniul securității cibernetice asupra infrastructurilor piețelor și instituțiilor de credit în Cipru și Spania.


9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către băncile centrale naționale (BCN) din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Interdicțiile prevăzute în articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2019 confirmă faptul că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

Acest exercițiu a relevat că majoritatea BCN au aplicat, în anul 2019, politici de remunerare a depozitelor sectorului public pe deplin conforme cu plafoanele de remunerare. Totuși, câteva BCN trebuie să garanteze că rata dobânzii la depozitele sectorului public nu depășește plafonul de remunerare.

În urma preocupărilor exprimate în precedentele ediții ale Raportului anual începând cu anul 2014, BCE a continuat să monitorizeze programele lansate de Magyar Nemzeti Bank în anii 2014 și 2015. Magyar Nemzeti Bank a continuat, în anul 2019, să acționeze în vederea reducerii preocupărilor exprimate de către BCE cu privire la nivelul său de implicare în Pallas Athéné Public Thinking Programme. Acest caz însă nu ar trebui considerat drept precedent. BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în luna noiembrie 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Pe parcursul anului 2019, reducerea volumului activelor aferente Irish Bank Resolution Corporation (IBRC) de către Banc Ceannais na hEireann/Central Bank of Ireland prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă reprezintă un pas semnificativ în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active. Continuarea vânzărilor într-un ritm corespunzător ar diminua și mai mult preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.


10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În anul 2019, BCE a menținut dialogul strâns cu diverse instituții europene, printre care Parlamentul European, acesta fiind forul principal în fața căruia banca centrală răspunde pentru deciziile sale. La nivelul forurilor internaționale, BCE a participat în mod constructiv la discuțiile din cadrul G20 referitoare la perspectivele economiei mondiale, iar în relația cu Fondul Monetar Internațional (FMI), BCE a contribuit în mod activ la prezentarea perspectivei europene asupra problematicii sistemului monetar-financiar internațional și asupra analizelor FMI privind politicile sale implementate în baza cadrului de supraveghere și creditare. BCE continuă să coopereze cu băncile centrale din afara UE de pe întregul mapamond și să le ofere asistență.


10.1 Obligația BCE de asumare a responsabilității față de public

Asumarea responsabilității este contraponderea necesară a independenței

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordă BCE un mandat clar referitor la menținerea stabilității prețurilor în zona euro și prevede independența acesteia în ceea ce privește utilizarea instrumentelor relevante în acest scop. Mandatul și independența BCE au fost consacrate în tratat printr-un proces democratic. În virtutea independenței sale, BCE are capacitatea de a-și îndeplini atribuțiile fără a ține seama de presiuni politice și de considerente pe termen scurt care ar putea să o deturneze de la îndeplinirea mandatului său. Totodată, asumarea responsabilității reprezintă contraponderea necesară a independenței: pentru a asigura legitimitatea deciziilor sale, BCE are obligația de a le explica publicului și reprezentanților aleși ai acestuia. Asumarea responsabilității este completată de controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, independența și, respectiv, asumarea responsabilității asigură că BCE poate acționa și chiar acționează în conformitate cu mandatul său. Într-un context în care independența băncii centrale a revenit în atenție, în anul 2019, membrii Comitetului executiv al BCE au ținut o serie de discursuri pe tema legăturii dintre independență și asumarea responsabilității[66].

BCE răspunde în fața Parlamentului European prin canale multiple

Parlamentul European este forul principal în fața căruia răspunde BCE. În anul 2019, președintele BCE a participat la trei audieri periodice ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) din cadrul Parlamentului European, între care a fost prima de acest fel pentru Christine Lagarde (a se vedea Figura 3 de mai jos)[67]. În ianuarie 2019, președintele Mario Draghi a participat, de asemenea, la dezbaterea plenară a Parlamentului privind Raportul anual 2017 al BCE, în urma căreia Parlamentul European a publicat o rezoluție. BCE a transmis feedback cu privire la această rezoluție. În anul 2019, 28 de scrisori conținând întrebări adresate de deputați ai Parlamentului European au fost trimise către BCE, iar răspunsurile la acestea au fost publicate pe website-ul BCE, oferind posibilitatea clarificării poziției BCE în legătură cu o serie largă de aspecte. BCE răspunde în fața Parlamentului European și a Consiliului UE pentru activitățile sale în materie de supraveghere bancară[68]. Totodată, Curtea de Conturi Europeană (CCE) și BCE au încheiat un Memorandum de înțelegere care instituie mecanisme practice de schimb de informații între cele două instituții referitoare la activitatea de audit privind atribuțiile de supraveghere ale BCE.

Figura 3

Numărul de întrebări adresate președintelui BCE în cadrul audierilor periodice organizate de ECON, pe teme

Sursa: Calculele experților BCE.

În anul 2019, susținerea pentru moneda euro a atins un nivel maxim istoric

În 2019, anul aniversării a 20 de ani de la lansarea monedei euro, sondajele Eurobarometru au arătat că susținerea pentru moneda unică în rândul cetățenilor zonei euro a atins un nou nivel maxim istoric, peste 75% dintre respondenți declarându-se în favoarea acesteia. Tendința menționată este încurajatoare pentru BCE, care va continua să își consolideze dialogul cu cetățenii și cu reprezentanții acestora.


10.2 Relații internaționale

G20

În anul 2019, discuțiile din cadrul grupului G20 sub președinția Japoniei au fost centrate pe perspectivele economiei globale și pe măsurile de politică ce pot fi folosite pentru contracararea unei încetiniri sincronizate într-un context marcat de incertitudini geopolitice, conflicte comerciale și de reducerea spațiului de manevră al politicilor macroeconomice. În cadrul tuturor ședințelor G20 au fost abordate tensiunile comerciale, însă discuțiile s-au soldat cu progrese limitate. Deși liderii și‑au împărtășit preocupările privind riscurile la adresa economiei mondiale, aceștia au avut opinii divergente asupra unui număr de subiecte, inclusiv asupra necesității unor acțiuni suplimentare în domeniul modificărilor climatice. G20 și-a continuat eforturile de sprijinire a unei creșteri robuste, sustenabile, incluzive și echilibrate în vederea îmbunătățirii perspectivelor economice pe termen mediu. Grupul a recunoscut progresul realizat în ceea ce privește agenda reformelor în domeniul reglementării financiare, dar a identificat și provocările care trebuie abordate în continuare, inclusiv riscurile din partea segmentului în creștere al intermedierii financiare nebancare. G20 a stimulat progrese considerabile în domeniul cooperării fiscale internaționale, cu scopul de a finaliza un acord până la sfârșitul anului 2020.

De asemenea, G20 și-a continuat activitatea pe marginea raportului Grupului experților eminenți pentru guvernanța financiară globală din G20 (G20 Eminent Persons Group on Global Financial Governance – EPG) intitulat „Making the Global Financial System Work for All”, punând accent în 2019 pe aspectele legate de dezvoltare. Activitatea continuă sub actuala președinție a G20. Printre propunerile făcute de EPG, cele referitoare la îmbunătățirea rezilienței financiare la nivel global prezintă un interes deosebit pentru BCE.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să își asume un rol activ în discuțiile referitoare la sistemul monetar‑financiar internațional desfășurate la FMI și în alte foruri, promovând perspectiva băncilor centrale prin exprimarea unor poziții europene comune. Resursele Fondului au constituit un subiect important de dezbatere în 2019. BCE sprijină un nivel adecvat de finanțare al FMI, acesta fiind o componentă esențială a plasei de siguranță financiară globală. În octombrie 2019, membrii FMI au aprobat un pachet de măsuri referitoare la resursele și reforma de guvernanță a Fondului, iar ca parte a acestui pachet, membrii și-au exprimat sprijinul pentru menținerea nivelului actual de finanțare prin dublarea Noilor acorduri de împrumut și printr-o nouă rundă temporară de împrumuturi bilaterale ulterioară anului 2020. Pachetul de măsuri trebuie implementat în cursul anului 2020 pentru evitarea scăderii resurselor FMI. Consiliul Executiv al FMI a propus Consiliului Guvernatorilor o rezoluție care să concluzioneze cea de a cincisprezecea revizuire generală a cotelor de participare fără o mărire a acestora și care a fost adoptată în februarie 2020. Cea de a șaisprezecea revizuire generală a cotelor de participare, care se va încheia până la jumătatea lunii decembrie 2023, va reanaliza gradul de adecvare a cotelor și va continua procesul de reformă a guvernanței FMI.

FMI a continuat să facă o serie de revizuiri semnificative ale politicilor prevăzute de cadrul său de monitorizare și creditare. În primul rând, a finalizat ultima evaluare a condiționalităților și a elaborării programelor susținute de Fond, pentru care Comitetul de relații internaționale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) a pregătit un raport care a contribuit la coagularea poziției europene pe acest subiect. Evaluarea a recomandat stabilirea unor condiționalități în cadrul programelor care să fie mai realiste, mai ponderate și graduale, pe baza unei analize mai aprofundate a sustenabilității datoriei, și care să asigure în același timp un grad ridicat de asumare la nivel național și o recunoaștere a circumstanțelor specifice fiecărei țări. În cel de al doilea rând, s-a înregistrat un progres privind revizuirea cadrului sustenabilității datoriei pentru țările cu acces semnificativ la piețele financiare internaționale. În cel de al treilea rând, FMI a demarat și evaluarea cuprinzătoare, realizată o dată la cinci ani, a activității de monitorizare (comprehensive surveillance review), precum și revizuirea Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

Cooperarea internațională la nivelul băncilor centrale

BCE a continuat să coopereze cu băncile centrale din afara UE, din întreaga lume. Acest fapt reflectă interesul global privind opiniile, cadrele analitice și procesele de lucru ale BCE. Discuțiile între experți, printre care s-au numărat și decidenți de politică, au acoperit atât principalele atribuții ale BCE, cât și aspecte tehnice și de guvernanță. Relațiile cu bănci centrale importante din Africa, Asia și America Latină au continuat să se dezvolte pe baza Memorandumurilor de înțelegere bilaterale în vigoare, iar cooperarea cu organizațiile regionale și cu FMI a continuat conform aranjamentelor existente. Totodată, un dialog la nivel înalt al Eurosistemului cu bănci centrale din America Latină pe teme de politici s-a desfășurat în Columbia în luna noiembrie.

BCE a continuat să contribuie la procesul de extindere a UE ca instituție a acesteia prin discuții tematice cu bănci centrale din țările aflate în regiunea Balcanilor de Vest care acționează în perspectiva aderării la UE. O serie de seminare regionale servește drept platformă principală acestui scop, iar unde este posibil, se organizează discuții în strânsă colaborare cu bănci centrale naționale din cadrul UE. În plus, un program finanțat de UE a fost lansat în luna martie 2019 spre beneficiul acestor bănci centrale. Acesta vizează consolidarea capacităților instituționale ale băncilor centrale din regiunea Balcanilor de Vest, în vederea integrării acestora în cadrul SEBC.

Caseta 11
Implicații ale Brexitului

Deși nu a participat la negocieri, BCE a urmărit îndeaproape evoluțiile legate de Brexit și a evaluat riscurile la adresa economiei și sistemului financiar din zona euro în cazul tuturor scenariilor posibile. BCE a acționat în vederea asigurării pregătirii sale operaționale înainte de data inițială prevăzută pentru finalizarea procesului specificat în cadrul articolului 50, respectiv 29 martie 2019, și înaintea datelor limită ale multiplelor prelungiri ale acestui proces (12 aprilie 2019, 31 octombrie 2019 și 31 ianuarie 2020). În urma retragerii ordonate a Regatului Unit din Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020, BCE s-a axat pe monitorizarea negocierilor referitoare la viitoarea relație dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, și pe evaluarea consecințelor Brexitului asupra sectorului financiar din UE, mai ales pe necesitatea finalizării uniunii piețelor de capital.

Analiza din edițiile din mai și noiembrie 2019 ale Financial Stability Review al BCE a prezentat riscurile generate de un posibil scenariu al unui Brexit fără acord, precum și măsura în care sectorul privat era pregătit pentru un asemenea eveniment.

În domeniul supravegherii bancare, BCE și autoritățile naționale de supraveghere au continuat să comunice așteptările în materie de supraveghere privind aspecte aferente Brexitului, au evaluat stadiul de pregătire operațională a băncilor în cazul unui scenariu fără acord, au finalizat majoritatea procedurilor de autorizare aferente Brexitului și au monitorizat implementarea planurilor băncilor legate de Brexit (a se vedea Raportul anual 2019 al BCE privind activitățile de supraveghere).

În luna martie 2019, Bank of England a decis să ofere credite în euro băncilor din Regatul Unit prin operațiuni săptămânale, bazându-se pe linia permanentă de swap cu BCE. În comunicatul de presă pe această temă, Eurosistemul și-a declarat disponibilitatea de a oferi credite în lire sterline băncilor din zona euro, în caz de necesitate. Până în prezent, aceste operațiuni de creditare în lire sterline nu au fost activate de către BCE. În decursul audierii sale în cadrul Parlamentului European din luna septembrie 2019, președintele BCE Mario Draghi a subliniat cooperarea permanentă dintre BCE și Bank of England, cu scopul pregătirii pentru orice eveniment neprevăzut, inclusiv un Brexit fără acord.

La data-limită a acestui raport, un acord de retragere fusese ratificat de ambele părți, conducând la inițierea unei perioade de tranziție.


11 Consolidarea comunicării

„BCE trebuie să-i asculte și să-i înțeleagă pe cetățeni. Deoarece o monedă este, la urma urmei, un bun public ce aparține cetățenilor.” – Președinta Christine Lagarde

Comunicarea este o componentă de bază a setului de instrumente de politică al BCE. Furnizarea de informații experților în domeniul pieței financiare cu privire la orientarea actuală a politicii sale și la cursul anticipat al deciziilor viitoare a dus la consolidarea eficacității politicilor BCE. Există o gamă largă de dovezi ale succesului comunicării BCE cu piețele financiare și cu experții. Noua frontieră a comunicării băncilor centrale o reprezintă relația cu publicul larg. Băncile centrale, inclusiv BCE, trebuie să fie mai bine înțelese de către cei pe care îi deservesc în ultimă instanță. Acest aspect este esențial pentru reclădirea încrederii populației în BCE, în special în contextul monitorizării sporite din partea publicului și al dezbaterilor controversate privind deciziile de politică monetară ale băncii centrale.

Odată cu schimbarea conducerii BCE în anul 2019, comunicarea instituției cu alte categorii de public decât grupul obișnuit de experți și specialiști ai pieței financiare s‑a reintensificat. BCE a investit în îmbunătățirea permanentă a activităților sale de comunicare, cu scopul de a se face mai bine înțeleasă și de a explica de ce acțiunile sale sunt importante pentru cetățeni și pentru viețile acestora. Totodată, banca centrală a continuat să își consolideze eforturile de a se adresa unor grupuri sociale care nu au constituit, în mod obișnuit, ținta comunicărilor BCE, cum ar fi tinerii sau organizațiile societății civile, și a început să acorde mai multă atenție preocupărilor cetățenilor. Privind în perspectivă, există un mare potențial de a conecta BCE la temele de mare interes pentru populație, cum ar fi inegalitatea, monedele digitale sau schimbările climatice, precum și de a oferi răspunsuri mai clare cu privire la modalitățile prin care BCE își poate aduce contribuția, în limitele mandatului său, în aceste domenii. Comunicarea va reprezenta, de asemenea, o componentă esențială a evaluării strategiei de politică monetară a BCE.


11.1 Inovarea în domeniul activităților de comunicare ale BCE

Pentru a relaționa cu un public mai larg și mai tânăr, BCE face uz de forme inovatoare de comunicare.

De exemplu, la începutul anului 2019, în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 20 de ani de la lansarea monedei euro, BCE a inițiat o campanie prin intermediul cunoscutei aplicații QuizClash. Concursul #EUROat20 a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare și de înțelegere a misiunii BCE, în special în rândul tinerilor. Peste 1,6 milioane de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au participat la test, răspunzând la întrebări și aflând, prin interacțiune sub formă de joc, aspecte legate de moneda euro și de BCE.

Concursul #EUROat20 pe aplicația QuizClash

Explicarea relevanței BCE publicului larg prin conectarea activității acesteia la subiecte de interes pentru populație, folosind mesaje simple și accesibile

În pofida succesului important din perspectiva popularității sale, campania a evidențiat, totodată, anumite idei preconcepute și lacune de cunoaștere în legătură cu structura instituțională și misiunea BCE. Prin urmare, BCE trebuie să acopere aceste lacune prin conectarea activității sale la subiecte de interes pentru populație, folosind mesaje simple și accesibile. În septembrie 2019 a fost lansată o nouă serie de clipuri video cu durata de un minut, intitulată „BCE explică”, în cadrul căreia membri ai personalului BCE explică, într-un limbaj simplu și accesibil, subiecte specifice, cum ar fi criptoactivele sau asumarea responsabilității, și prezintă motivele pentru care munca lor este importantă pentru cetățeni. Seria este disponibilă pe contul de Instagram al BCE, care este, în sine, o inovație menită să crească gradul de cunoaștere a BCE de către categorii mai largi de public și care aniversează în 2019 un an de la creare.

În septembrie 2019, BCE a lansat, de asemenea, Podcastul BCE, având o frecvență lunară. Ținând seama de creșterea rapidă a popularității podcasturilor, aceasta reprezintă o oportunitate pentru BCE de a intra în legătură cu noi categorii de public, prin participarea la discuții aprofundate pe marginea unor aspecte-cheie relevante pentru BCE, abordate însă pe un ton mai informal.

În cursul anului 2019, BCE a depus eforturi în cadrul activităților sale de comunicare de a aborda subiecte și tendințe care nu intră în sfera de bază a politicii monetare, dar care sunt importante pentru BCE și pentru populația din zona euro. De exemplu, în luna mai, BCE a publicat o pagină web privind schimbările climatice. Pagina web conține informații cu privire la acțiunile BCE de combatere a schimbărilor climatice, enumerând inițiativele interne, precum și publicațiile relevante (a se vedea, de asemenea, Caseta 3).

Obiectivul BCE de a comunica cu publicul nespecializat prevede, totodată, o intensificare a utilizării limbilor naționale în vederea creării unei legături mai strânse cu cetățenii din zona euro. Pentru a putea realiza aceasta într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, BCE a adoptat o tehnologie de învățare automatizată pentru a sprijini procesele de traducere internă.

Pe Twitter și LinkedIn, conturile Christinei Lagarde au generat o creștere mai mult decât dublă a numărului de followeri ai BCE, acesta depășind 2,5 milioane

Odată cu instalarea Christinei Lagarde în funcția de președinte al BCE în noiembrie 2019, amprenta digitală a băncii centrale și publicul său din sfera digitală s-au extins semnificativ. De exemplu, pe Twitter și LinkedIn, unde BCE era deja prezentă ca instituție, conturile personale ale Christinei Lagarde au generat o creștere mai mult decât dublă a numărului de followeri ai BCE, acesta depășind 2,5 milioane. Totodată, prezența dnei Lagarde pe platforma chinezească Weibo a mai adus încă 5,8 milioane de followeri. Aceste conturi au rolul de a amplifica pe scară largă eforturile pe care BCE le depune pentru a se face înțeleasă.


11.2 Analiza datelor în scopul creșterii impactului activităților de comunicare ale BCE

Datele și analiza acestora sunt esențiale pentru o proiectare bazată pe dovezi empirice a activităților de comunicare ale BCE

Pentru a se asigura eficacitatea activităților de comunicare ale BCE și a se obține astfel impactul dorit, este esențial să se înțeleagă care sunt categoriile de public‑țintă, ce anume le suscită interesul și care sunt canalele cele mai utile pentru a stabili o relaționare adecvată cu acestea. Totodată, este necesară o analiză mai aprofundată a întregului proces de comunicare, și anume o analiză a evenimentelor ce au loc între transmiterea și primirea comunicărilor băncii centrale, a dinamicii și mecanismelor de feedback conexe, precum și a rolului intermediarilor, între care mass-media sau piețele financiare. Nu în ultimul rând, prin intermediul unei analize specializate a datelor, BCE poate obține informații temeinice despre performanța acțiunilor sale de comunicare, aflând dacă mesajele pe care le transmite „își ating ținta” și generează într-adevăr o schimbare la nivelul atitudinilor și o încredere sporită.

În anul 2019, BCE și-a intensificat activitățile interne de cercetare și analiză a datelor și și-a extins colaborările externe în domeniul cercetării.

Un studiu realizat de BCE arată că tinerii au cunoștințe superficiale despre BCE și manifestă un interes scăzut față de aspectele economice și financiare

Pentru a obține informații referitoare la modul în care publicul larg, în special tinerii, receptează activitățile sale de comunicare, BCE a lansat un studiu bazat pe un grup tematic la care au participat persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din șase țări ale zonei euro. Pe lângă evaluarea gradului de conștientizare în rândul tinerilor, a cunoștințelor și a percepției acestora cu privire la BCE, cercetarea a urmărit, totodată, să identifice teme de interes din sfera economică, financiară și socială, precum și moduri predilecte de comunicare. Concluziile sugerează că tinerii nu au doar cunoștințe foarte superficiale despre BCE, ci și un interes scăzut față de aspectele economice și financiare. Aceștia consideră că probleme precum schimbările climatice și responsabilitatea socială au o importanță mai mare. Studiul a relevat, de asemenea, că majoritatea tinerilor preferă să comunice cu BCE prin intermediul platformelor de comunicare socială, care – împreună cu rețelele sociale proprii (prin transmiterea informațiilor de la unul la altul) – reprezintă principalele lor surse de informare.

Prezentarea „pe mai multe paliere” a principalelor mesaje ale publicațiilor BCE, destinată captării unui interes mai larg, a avut succes

În cadrul evaluării propriilor activități de comunicare, BCE a testat și a analizat, totodată, maniera optimă de prezentare a informațiilor sale pe platformele digitale. De exemplu, s-a adoptat o abordare „pe mai multe paliere” a publicațiilor sale, ce presupune completarea publicării principalelor rapoarte ale BCE cu pagini de întâmpinare pe website-ul BCE și campanii pe platformele de comunicare socială, sporind astfel accesibilitatea concluziilor transmise, prin creșterea vizibilității acestora și a ușurinței de a fi absorbite. Rezultatele analizelor oferă dovezi empirice ale succesului acestei abordări, în sensul că determină un număr mai mare de persoane să acceseze publicația în sine și, odată accesată, să acorde cu 50% mai mult timp lecturării acesteia. Astfel de informații constituie fundamentul ajustării, pe viitor, a activităților de comunicare.

Noua pagină de întâmpinare a Financial Stability Review al BCE

Interacțiune fructuoasă cu mediul academic în vederea promovării cercetării interdisciplinare pe tema comunicării băncilor centrale

Prin extinderea și intensificarea eforturilor sale de cercetare în domeniul comunicării băncilor centrale, BCE a inițiat și co-prezidează o Rețea de cercetare și politici în domeniul comunicării băncilor centrale, instituită în cadrul Centrului de Cercetare a Politicilor Economice (a se vedea și Secțiunea 8.1). În octombrie 2019, BCE a găzduit pe parcursul a două zile un seminar al rețelei, în cadrul căruia s-au reunit specialiști în comunicare din BCE și din alte bănci centrale, analiști ai piețelor financiare, jurnaliști și reprezentanți ai mediului academic din diverse discipline, între care economie, psihologie și sociologie. Discuțiile s-au concentrat asupra riscurilor și oportunităților asociate comunicării cu publicul larg, asupra limitelor transparenței băncilor centrale, precum și asupra rolului în schimbare al mass-media în calitate de intermediar al comunicării băncilor centrale. În acest context, în octombrie 2019, BCE a fost prima – și până la acest moment singura – bancă centrală care a pus la dispoziție un set de date organizat, simplu de utilizat și actualizat periodic, care cuprinde toate discursurile factorilor săi de decizie. Prin punerea la dispoziție a acestui set de date, BCE intenționează să stimuleze și să faciliteze noi cercetări privind comunicările sale, de exemplu prin analiză de text.


12 Organizare și bună guvernanță

BCE este o instituție a UE cu rol esențial în cadrul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere, având peste 3 500 de angajați ce provin din întreaga Europă. BCE se angajează să-și inspire, să-și implice și să-și dezvolte angajații, iar în 2019 și-a continuat eforturile de încurajare a diversității și incluziunii ca principali determinanți ai îmbunătățirii performanței organizatorice. Totodată, BCE și-a consolidat mai departe angajamentul de a respecta cele mai înalte standarde de integritate și guvernanță. Intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 a Codului unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE a reprezentat un moment de referință în acest sens. Nu în ultimul rând, în 2019, BCE a sărbătorit cu mândrie aniversarea a 20 de ani de la lansarea monedei euro, moneda a 340 de milioane de europeni (a se vedea Caseta 12).


12.1 Stimularea excelenței prin leadership, incluziune și dezvoltarea angajaților

Încurajarea diversității în cadrul echipelor și a unui comportament favorabil incluziunii este esențială pentru asigurarea capacității BCE de a genera cele mai bune rezultate posibile pentru proprii angajați și pentru UE. Din acest motiv, diversitatea, respectul, o cultură etică și starea de bine a personalului reprezintă obiective strategice pentru BCE.

Diversitatea și incluziunea sunt principali determinanți ai îmbunătățirii performanței organizatorice

În 2019, BCE și-a continuat eforturile de încurajare a diversității și incluziunii ca principali determinanți ai îmbunătățirii performanței organizatorice. BCE dispune de o serie de rețele consacrate ale diversității, care colaborează frecvent cu Resursele umane și care urmăresc să servească nevoilor tuturor aspectelor diversității. În 2019 a fost înființată o nouă rețea, denumită DiversAbility, rețeaua profesională a BCE dedicată persoanelor cu deficiențe legate de probleme cronice de sănătate, precum și acelora care le oferă sprijin.

La nivelul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), BCE continuă să coopereze cu băncile centrale naționale și cu autoritățile naționale de supraveghere pentru a asigura cele mai bune practici în materie de diversitate și incluziune, un exemplu în acest sens fiind cea de-a patra reuniune anuală a Rețelei de Diversitate SEBC/MUS, găzduită de Bundesbank la Eltville am Rhein în septembrie 2019. Totodată, în mai 2019, BCE a participat la o reuniune la nivel înalt privind diversitatea de gen, alături de directorii de resurse umane din băncile centrale din G7, precum și de colegi de la nivelul SEBC/MUS și din cadrul Fondului Monetar Internațional.

În 2019, în programul cuprinzător de activități de incluziune al BCE s-au regăsit pentru prima dată participarea la Parada Pride din Frankfurt dedicată Zilei Christopher Street și organizarea de evenimente cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități, a Zilei coming out-ului și a Zilei internaționale a comemorării victimelor Holocaustului. Printre evenimentele de referință obișnuite din calendarul BCE s-au numărat cele dedicate Zilei internaționale a femeii și Zilei internaționale împotriva homofobiei, bifobiei, interfobiei și transfobiei (International Day against Homophobia, Biphobia, Interphobia and Transphobia – IDAHOBIT).

BCE depune în continuare eforturi în direcția asigurării unui mediu de lucru caracterizat printr-un echilibru mai bun între genuri. În 2019, BCE a făcut obiectul unei evaluări independente în acest domeniu, iar în luna februarie a obținut un nivel ASSESS (nivelul 1) în cadrul certificării EDGE (Dividende economice pentru egalitatea de gen), prin care i se recunoaște angajamentul față de promovarea egalității de gen la locul de muncă.

Pentru îmbunătățirea echilibrului între genuri, Comitetul executiv al BCE a stabilit obiectivele pentru sfârșitul anului 2019. La finele anului, 30,3% din posturile de conducere erau deținute de femei, comparativ cu un obiectiv de 35%. Pentru posturile de conducere de nivel superior, ponderea a fost de 30,8% față de un obiectiv de 28% (Tabelul 2). Pe ansamblu, ponderea angajatelor BCE la toate nivelurile a fost de 45,3%. Caseta 10 din Capitolul 8 prezintă informații privind echilibrul între genuri în progresul profesional în cadrul BCE.

Tabelul 2

Obiectivele privind diversitatea de gen și ponderea angajatelor în cadrul BCE

Sursa: BCE.
Notă: Ponderea angajatelor este calculată pe baza personalului cu contracte permanente și pe perioadă determinată. Date disponibile la 1 ianuarie 2020.

Pentru a atrage talente diverse, în 2019 BCE și-a reconceput anunțurile privind posturile vacante, astfel încât acestea să fie mai favorabile incluziunii, încurajând în mod explicit candidatura indiferent de dizabilitate, gen, identitate de gen, orientare sexuală, origine etnică, religie, vârstă sau alte caracteristici. De asemenea, BCE a continuat să vină în întâmpinarea candidaților prin intermediul unor platforme de recrutare favorabile incluziunii, inclusiv prin participarea la Sticks & Stones, cel mai mare târg de locuri de muncă din Europa dedicat persoanelor LGBT+, și la conferința European Women in Tech (Femei europene în domeniul tehnologiei).

BCE își respectă angajamentul de a asigura creșterea și dezvoltarea personalului său, oferind în mod constant o gamă largă de oportunități de învățare și dezvoltare pentru a-l sprijini în confruntarea cu provocările unei lumi aflate în continuă schimbare. În ultimul an, BCE a desfășurat activități în cadrul SEBC/MUS pentru crearea unei strategii coerente la nivelul sistemului, dedicate învățării și dezvoltării, cu ajutorul căreia să-și sprijine talentele din întregul sistem în vederea generării de rezultate pentru Europa. Strategia se bazează pe inițiativele locale de învățare accesibile colegilor din întregul SEBC și MUS și urmărește să încurajeze o cultură a învățării care să coreleze asimilarea de cunoștințe și dezvoltarea profesională cu productivitatea, crearea de competențe și eficiența în desfășurarea activității.

Liderii au un rol esențial în creșterea performanței atât la nivel individual, cât și în cadrul echipelor, spre beneficiul organizației. În acest sens, BCE a derulat cu succes în ultimii ani un program modular de cultivare a calităților de lider (Leadership Growth Programme), încheiat în noiembrie 2019. Programul s-a concretizat în participarea a peste 600 de lideri de la toate nivelurile, inclusiv șefi de echipe fără atribuții de conducere, în scopul consolidării comportamentelor de leadership și, prin urmare, al creșterii performanței organizaționale și al construirii unor echipe puternice în jurul unei viziuni, al unui scop și al unei aspirații comune, pentru o BCE mai puternică.

În 2019, BCE a realizat o evaluare fundamentală a modalităților în care sprijină dezvoltarea profesională a angajaților săi, rezultatul fiind implementarea unui nou cadru general pentru progresul profesional. Cadrul include metode noi de promovare a personalului și modificări ale proceselor și politicilor care facilitează și stimulează mobilitatea (de exemplu, rotația funcțiilor în interiorul băncii sau acumularea de experiență în afara acesteia) ca oportunitate de dezvoltare. Aceste modificări plasează BCE pe o poziție de angajator preferat (employer of choice), menținând, totodată, personalul implicat și sprijinind dezvoltarea angajaților ce formează structura BCE.


12.2 Continuarea consolidării standardelor de integritate și guvernanță

Agendele lunare și declarațiile de interese ale tuturor funcționarilor de nivel înalt sunt publicate pe website-ul BCE

Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2019, a Codului unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE („Codul unic”), BCE și-a reconfirmat angajamentul față de cele mai înalte standarde de integritate și guvernanță. Pe lângă introducerea de norme specifice privind activitățile ulterioare încetării raporturilor de muncă, tranzacțiile financiare private și relațiile cu grupurile de interese, Codul unic îi obligă, de asemenea, pe toți membrii organismelor BCE de nivel înalt să își facă publice agendele lunare (începând din ianuarie 2019) și să transmită anual Comitetului de etică declarațiile lor de interese semnate, pentru a fi analizate și ulterior publicate pe website-ul BCE.

Totodată, Comitetul de etică[69] oferă membrilor organismelor BCE de nivel înalt consiliere cu privire la orice alte aspecte de etică profesională, în special pe probleme legate de activitățile ulterioare încetării raporturilor de muncă și de activitățile profesionale remunerate ale membrilor familiei[70]. Dat fiind că aspectele referitoare la buna conduită și buna guvernanță au crescut în importanță, BCE a introdus pentru toți membrii organismelor sale de nivel înalt, care își încep sau își termină mandatul, ședințe specifice de început și de final de mandat cu responsabilul de conformitate și guvernanță din BCE, pentru a discuta pe marginea obligațiilor care decurg din Codul unic.

În 2019, cooperarea dintre băncile centrale din zona euro și autoritățile naționale de supraveghere, facilitată de Grupul operativ al ofițerilor de etică și conformitate (ECTF) a continuat să se intensifice. ECTF a devenit un centru de schimb de informații și un forum care sprijină implementarea coerentă a Codului unic la nivelul Eurosistemului și al supravegherii bancare europene. Pentru a genera oportunități suplimentare de învățare reciprocă, ECTF a organizat sesiuni tematice cu omologi externi, între care Biroul de etică al ONU, Biroul Ombudsmanului European și Curtea de Conturi Europeană, aceasta din urmă prezentând un raport privind cadrele etice ale instituțiilor UE auditate.

În privința membrilor personalului, verificarea anuală a conformității tranzacțiilor lor financiare private s-a bazat în 2019 pe un eșantion aleatoriu de 10% din totalul angajaților, inclusiv membrii organismelor BCE de nivel înalt. Totodată, BCE a dat curs recomandării primite din partea auditorului său extern și a efectuat în 2019 o verificare ad-hoc a conformității, ce s-a axat pe un grup specific de angajați.

În conformitate cu mandatul său, Comitetul de audit al BCE a continuat să asiste Consiliul guvernatorilor în exercitarea atribuțiilor și îndeplinirea responsabilităților care îi revin cu privire la integritatea informațiilor financiare; monitorizarea controalelor interne; conformitatea cu legile, reglementările și codurile de conduită aplicabile; și îndeplinirea funcțiilor de audit. În 2019, Comitetul de audit s-a concentrat cu precădere asupra riscurilor cibernetice, a adecvării cadrului de gestionare a riscurilor financiare din Eurosistem, precum și asupra stimulării unei abordări proactive în procesul de monitorizare a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor auditului.

Călăuziți de principiile transparenței și asumării responsabilității, membrii organismelor BCE de nivel înalt comunică și interacționează periodic cu publicul larg, precum și cu cel specializat din sectoarele public și privat, cu mediul academic, cu grupurile de interese și cu asociațiile reprezentative. Aceste dialoguri și dezbateri se desfășoară într-un cadru public bine stabilit care garantează un nivel ridicat de transparență și bună guvernanță.

În anul 2019, BCE a răspuns la 113 solicitări de acces public din partea cetățenilor UE și a permis accesul la peste 200 de documente (dintre care unele erau publicate parțial).

Totodată, ca parte a angajamentului său permanent față de principiile transparenței și bunei guvernanțe, BCE a hotărât, în 2019, să introducă o nouă politică prin care documentele Comitetului guvernatorilor și ale Institutului Monetar European, datate anterior înființării BCE, în iunie 1998, să fie declarate documente istorice, facilitându‑se astfel publicului larg accesul la acestea.

Caseta 12
Moneda euro la 20 de ani de la lansare

La 1 ianuarie 2019, moneda noastră comună, euro, a fost sărbătorită cu ocazia aniversării a 20 de ani de la lansare. Cu 20 de ani în urmă, la 1 ianuarie 1999, 11 țări din Uniunea Europeană (UE) au adoptat un regim de curs de schimb fix și o politică monetară comună, a cărei conducere a fost încredințată BCE. Inițial, euro a fost o monedă electronică, utilizată pe piețele financiare și pentru efectuarea de plăți fără numerar. Trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2002, au intrat în circulație bancnotele și monedele euro. Astăzi, euro este moneda a 19 țări din UE și a peste 340 de milioane de europeni. Fiind a doua monedă ca importanță la nivel global, după dolarul american, euro face parte din viața noastră cotidiană și reprezintă simbolul cel mai tangibil al proiectului european. Susținerea pentru moneda unică în rândul cetățenilor din zona euro se află la un nivel maxim istoric, 76% dintre respondenții sondajului Eurobarometru considerând că euro este benefic pentru UE (Sondaj Eurobarometru, noiembrie 2019).

20 de ani de monedă comună

Statele membre ale UE care au adoptat moneda euro la 1 ianuarie 1999, alături de cele care au aderat ulterior, au parcurs împreună un drum lung. Ultimii 20 de ani au fost excepționali pentru zona euro. Prima decadă ar putea fi privită drept apogeul unei faze de expansiune de 30 de ani a ciclului financiar global. În schimb, în al doilea deceniu au avut loc cele mai grave crize economice și financiare de după anii 1930, întâi o criză financiară globală, urmată de o criză a datoriilor suverane.

Proiectul european ce include Uniunea Economică și Monetară (UEM) este un proces care evoluează în timp. La o privire mai atentă asupra structurilor economice din cei 20 de ani de existență a monedei euro, se poate afirma că cele două crize, cea financiară globală și cea a datoriilor suverane, au arătat reziliența structurilor economice ale zonei euro. Statele din zona euro au depus eforturi semnificative pentru combaterea crizei și pentru consolidarea acestei reziliențe. Criza a reprezentat totodată un catalizator al eforturilor de consolidare a UEM. Astfel, instituirea supravegherii bancare europene a fost o realizare majoră. Cu toate acestea, UEM este încă nefinalizată. Sunt necesare noi progrese pentru optimizarea avantajelor monedei comune spre beneficiul tuturor europenilor.

BCE a sărbătorit #EUROat20

Aniversarea a 20 de ani de la lansarea monedei euro a constituit un moment de referință pentru BCE, aceasta sărbătorind-o cu mai multe ocazii. Prin evenimente care au inclus spectacole de artă și muzică (în cadrul Zilelor culturale europene ale BCE, dedicate în 2019 culturii și identității comune a Europei), campanii pe platformele de comunicare socială – a se vedea concursul ECB-QuizClash – și conferințe la nivel înalt privind activitatea băncilor centrale, în special Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra în perioada 17-19 iunie 2019, aniversarea a 20 de ani de la lansarea monedei euro a constituit o bună oportunitate de conectare cu cetățenii europeni.

De remarcat că tema Forumului BCE de la Sintra, menționat anterior, a fost „20 de ani de Uniune Economică și Monetară europeană”. Tema a inclus evoluția UEM până în prezent și factorii determinanți pentru continuarea succesului acesteia. Participanții au discutat despre progresul diferit al convergenței economice, despre rolul politicilor fiscale comparativ cu cel al politicii monetare în stabilizarea macroeconomică în cadrul uniunii monetare incomplete, precum și despre unii determinanți importanți ai creșterii economice viitoare din zona euro (de exemplu, factorii demografici). Temele principale sunt ilustrate mai jos.

20 de ani de Uniune Economică și Monetară europeană - o reprezentare grafică preluată din cadrul Forumului BCE privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra.

Sursa: BCE.


Conturile anuale

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/annual-accounts/html/ecb.annualaccounts2019~9eecd4e8df.ro.html


Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2019

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/balance/html/ecb.eurosystembalancesheet2019~fed8c5244a.ro.html


Secțiunea statistică

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.ar_annex2019_statistical_section~bf923b8ecc.en.pdf

© Banca Centrală Europeană, 2020

Adresa poștală 60640 Frankfurt am Main, Germany

Telefon +49 69 1344 0

Website www.ecb.europa.eu

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu indicarea sursei.

Termenul-limită pentru datele incluse în acest raport a fost 10 martie 2020.

Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați Glosarul BCE (disponibil numai în limba engleză).

HTML ISBN 978-92-899-4103-7, ISSN 2443-4930, doi:10.2866/834561, QB-BS-20-001-RO-Q


[1]Pentru mai multe informații referitoare la incertitudinile privind schimburile comerciale, a se vedea „Tracking global economic uncertainty: implications for global investment and trade”, Buletin economic, ediția 1/2020, BCE.
[2]Perspectivele de la finele anului 2019 nu anticipau niciun impact sau risc în sensul scăderii ca urmare a epidemiei de coronavirus, în condițiile în care aceste informații nu se cunoșteau la acel moment.
[3]Pentru o imagine de ansamblu asupra interacțiunii dintre sectorul prelucrător și cel al serviciilor, consultați caseta intitulată „Developments in the services sector and its relationship with manufacturing”, Buletin economic, ediția 7/2019, BCE.
[4]De exemplu, investițiile în produse de proprietate intelectuală în Irlanda au produs o distorsiune la nivelul creșterii investițiilor din zona euro în trimestrele II și III 2019.
[5]A se vedea „A revised consumer confidence indicator”, Comisia Europeană, 21 decembrie 2018.
[6]Pentru detalii privind modul în care acești indicatori sunt calculați, a se vedea „Indicators of labour market conditions in the euro area”, Buletin economic, ediția 8/2019, BCE.
[7]Pentru detalii suplimentare privind evoluția ofertei de forță de muncă, a se vedea articolul intitulat „Labour supply and employment growth”, Buletin economic, ediția 1/2018, BCE.
[8]Pentru mai multe detalii privind relația dintre ocuparea forței de muncă și productivitate în timpul prezentei expansiuni a ocupării forței de muncă, a se vedea caseta intitulată „Employment growth and GDP in the euro area”, Buletin economic, ediția 2/2019, BCE, și caseta intitulată „How does the current employment expansion in the euro area compare with historical patterns?”, Buletin economic, ediția 6/2019, BCE.
[9]A se vedea, de exemplu, Charbonneau, K., Evans, A., Sarker, S. și Suchanek, L., „Digitalization and Inflation: A Review of the Literature”, Staff Analytical Note 2017-20, Banca Canadei, noiembrie 2017.
[10]A se vedea, de exemplu, Masuch, K., Anderton, R., Setzer, R. și Benalal, N. (editori), „Structural policies in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 210, BCE, iunie 2018.
[11]Pentru mai multe detalii privind implementarea RST, a se vedea caseta intitulată „Country-specific recommendations for economic policies under the 2019 European Semester”, Buletin economic, ediția 5/2019, BCE.
[12]Orientarea politicii fiscale reflectă direcția și magnitudinea stimulilor din partea politicilor fiscale asupra economiei, dincolo de reacția automată a finanțelor publice la ciclul economic. Este măsurată ca variație a ponderii soldului primar ajustat ciclic, excluzând asistența din fonduri publice acordată sectorului financiar. Pentru mai multe informații privind conceptul orientării politicii fiscale în zona euro, a se vedea articolul intitulat „The euro area fiscal stance”, Buletin economic, ediția 4/2016, BCE.
[14]În 2018, inflația totală medie a fost revizuită în sens ascendent de către Eurostat, de la 1,7% la 1,8%, ulterior termenului limită pentru datele incluse în Raportul anual din 2018. Revizuirea a survenit punerii în aplicare de către Eurostat a modificărilor metodologice ale indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC). Aceste modificări au inclus, totodată, o revizuire în sens ascendent a ratei medii a inflației măsurate prin prețurile serviciilor, de la 1,3% la 1,5% în 2018, și o revizuire în sens descendent a ratei medii a inflației măsurate prin prețurile produselor industriale non-energetice, de la 0,4% la 0,3% în același an. Totuși, aceste modificări nu au avut decât un impact minor asupra ratei medii a inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente, care s-a menținut nemodificată la 1,0% în 2018. Spre deosebire de aceste efecte mai degrabă modeste, impactul asupra ratelor lunare și anuale ale inflației aferente anului 2015 a fost unul deosebit de puternic. În 2015, inflația totală medie și inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente au fost revizuite în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale și, respectiv, 0,3 puncte procentuale. A se vedea articolul intitulat „A new method for the package holiday price index in Germany and its impact on HICP inflation rates”, Buletin economic, ediția 2/2019, BCE, precum și Monthly Report, Deutsche Bundesbank, martie 2019, pp. 8-9.
[15]Modificările statistice aduse măsurilor privind prețurile pachetelor de servicii de vacanță în Germania au avut un impact temporar în sensul scăderii inflației măsurate prin prețurile serviciilor din zona euro; a se vedea Monthly Report, Deutsche Bundesbank, august 2019, pp. 57-59.
[16]A se vedea Bobeica, E. și Sokol, A., „Drivers of underlying inflation in the euro area over time: a Phillips curve perspective”, Buletin economic, ediția 4/2019, BCE. Această analiză se concentrează pe o descompunere a inflației în cadrul eșantionului. Pentru o analiză recentă a rezultatelor prognozării cu acest tip de model, precum și a puterii predictive pe care o au diferite tipuri de variabile pentru inflație, a se vedea Moretti, L., Onorante, L. și Zakipour Saber, S., „Phillips curves in the euro area”, Working Paper Series, nr. 2295, BCE, iulie 2019.
[17]A se vedea Ciccarelli, M. și Osbat, C. (eds.), „Low inflation in the euro area: Causes and consequences”, Occasional Paper Series, nr. 181, BCE, ianuarie 2017.
[18]Măsurile anticipațiilor din Graficul A sunt anticipațiile privind inflația atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, bazate pe sondaje, prezentate de Sondajul BCE în rândul specialiștilor în prognoză și de Consensus Economics.
[19]Influențele externe ar putea, desigur, să nu fie limitate la ceea ce este surprins de prețurile importurilor și ale produselor energetice. Pentru o analiză a mecanismelor suplimentare, a se vedea Lane, P., „Globalisation and monetary policy”, discurs susținut la Universitatea din California la 30 septembrie 2019.
[20]Jarociński, M. și Lenza, M., „An Inflation-Predicting Measure of the Output Gap in the Euro Area”, Journal of Money, Credit and Banking, vol. 50(6), 2018, pp. 1189-1224.
[21]Dinamica remunerării pe salariat a fost frânată de reducerea contribuțiilor la asigurările sociale ale angajatorilor în Franța, ca urmare a unei modificări legislative (înlocuirea deducerii fiscale CICE cu o reducere permanentă a contribuțiilor la asigurările sociale ale angajatorilor).
[22]A se vedea caseta intitulată „How do profits shape domestic price pressures in the euro area?”,
Buletin economic, ediția 6/2019, BCE.
[23]Eurosistemul are drept obiectiv o alocare neutră față de piață a activelor, achiziționând titluri cu toate scadențele eligibile în toate jurisdicțiile într-o manieră care să reflecte structura pieței obligațiunilor suverane din zona euro.
[24]BCE publică sumele lunare privind răscumpărările anticipate în cadrul APP pe un orizont mobil de 12 luni.
[25]Pentru informații privind operațiunile de împrumut de titluri în cadrul CBPP3 și ABSPP, a se vedea „General APP securities lending framework” pe website-ul BCE. Trebuie remarcat faptul că titlurile achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare, al CBPP și al CBPP2 sunt, de asemenea, disponibile pentru a fi împrumutate de către Eurosistem.
[26]BCE publică, cu frecvență lunară, soldul mediu lunar agregat al titlurilor date cu împrumut de Eurosistem în cadrul PSPP și valoarea medie lunară agregată a garanțiilor în numerar constituite în cadrul aceluiași program.
[28]A se vedea și pagina dedicată „Asset purchase programmes”, disponibilă pe website-ul BCE.
[29]Titlurile garantate cu active trebuie să fi obținut cel puțin două evaluări ale creditului efectuate de o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI).
[30]A se vedea articolul 138 alineatul 3(b) din Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).
[31]La data de 12 septembrie 2019, Consiliul guvernatorilor a decis să extindă posibilitatea efectuării de achiziții de active cu randamente inferioare ratei dobânzii la facilitatea de depozit, în măsura în care vor fi necesare, pentru toate componentele APP. Pentru detalii suplimentare, a se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB provides additional details on purchases of assets with yields below the deposit facility rate”, BCE, 12 septembrie 2019.
[32]Limita aferentă emitentului se referă la ponderea maximă din soldul titlurilor emitentului pe care le poate deține Eurosistemul.
[33]A se vedea tema specială intitulată „Climate change and financial stability”, Financial Stability Review, BCE, mai 2019.
[34]A se vedea Carney, M., „Breaking the Tragedy of the Horizon – climate change and financial stability”, discurs ținut la Lloyd’s of London, 29 septembrie 2015.
[35]A se vedea Cœuré, B., „Monetary policy and climate change”, discurs ținut cu ocazia conferinței „Scaling up Green Finance: The Role of Central Banks”, organizată de către Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System), Deutsche Bundesbank și Consiliul pentru politici economice, Berlin, 8 noiembrie 2018.
[36]A se vedea edițiile din mai 2019 și noiembrie 2019 ale publicației BCE Financial Stability Review.
[37]A se vedea de Guindos, L., „Implications of the transition to a low-carbon economy for the euro area financial system”, discurs ținut la conferința Grupului european al băncilor de economii și de retail „Creating sustainable financial structures by putting citizens first”, Bruxelles, 21 noiembrie 2019.
[39]Pentru mai multe informații privind activitățile de supraveghere ale BCE asociate modificărilor climatice, a se vedea caseta intitulată „Finanțarea ecologică” din Raportul anual 2019 al BCE privind activitățile de supraveghere.
[40]Noul regulament al UE, care prezintă tratamentul expunerilor neperformante din cadrul pilonului 1, este Regulamentul (UE) 2019/630 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante (JO L 111, 25.4.2019, p. 4). Acesta a intrat în vigoare la 26 aprilie 2019.
[41]Pentru mai multe detalii, a se vedea Capitolul 4.
[42]Mecanismul comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, care va fi asigurat de Mecanismul european de stabilitate, este o plasă de siguranță menită să garanteze că Fondul unic de rezoluție dispune de suficiente resurse pentru a sprijini măsurile de rezoluție necesare.
[43]A se vedea și Avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 cu privire la revizuiri ale cadrului Uniunii de gestionare a crizelor (CON/2017/47).
[44]Continuarea armonizării și standardizării, pe baza cadrului unic de reglementare care constituie un cadru de reglementare armonizat, este esențială pentru realizarea unei uniuni autentice a piețelor de capital.
[45]A se vedea „Reforming major interest rate benchmarks – Progress report”, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, 18 decembrie 2019.
[46]În conformitate cu articolul 141 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu articolele 17, 21.2, 43.1 și 46.1 din Statutul SEBC, precum și cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din data de 18 februarie 2002.
[47]În conformitate cu articolul 122 alineatul (2) și articolul 132 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC, precum și cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din data de 11 mai 2010.
[48]Conform articolelor 17 și 21 din Statutul SEBC (coroborate cu articolul 3 alineatul (5) din Acordul-cadru privind EFSF).
[49]Conform articolelor 17 și 21 din Statutul SEBC (coroborate cu articolul 5.12.1 din Termenii generali ai ESM pentru Acordurile privind mecanismul de asistență financiară).
[50]În contextul acordului privind facilitatea de împrumut încheiat de statele membre a căror monedă este euro (cu excepția Greciei și a Germaniei) și Kreditanstalt für Wiederaufbau (acționând în interes public, fiind supus instrucțiunilor și beneficiind de garanția Republicii Federale Germania), în calitate de creditori, cu Republica Elenă, în calitate de debitor, și Bank of Greece, în calitate de agent al debitorului, și în conformitate cu articolele 17 și 21.2 din Statutul SEBC și cu articolul 2 din Decizia BCE/2010/4 din 10 mai 2010.
[51]Intervențiile efectuate la limitele intervalului în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II) sunt acele intervenții care au loc atunci când cursul de schimb al unei monede față de euro atinge limitele marjei sale de fluctuație prestabilite (marja în care monedelor participante la MCS II li se permite să fluctueze fața de euro). În principiu, aceste intervenții sunt automate și nelimitate.
[52]De exemplu, a se vedea „Boosting Europe”, Federația Bancară Europeană, 2019.
[53]Aici se referă, în principal, la seturile de date aferente obligațiilor de raportare ale societăților care acceptă depozite, prevăzute în regulamentele statistice ale BCE privind bilanțurile și ratele dobânzii ale instituțiilor financiare monetare, în modulul sectorial din Regulamentul privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare și în Regulamentul AnaCredit privind datele cu caracter granular referitoare la credite și la riscul de credit.
[54]A se vedea „Dataset and indicators to monitor the crypto-assets phenomenon”, prezentare a experților BCE; un articol al experților BCE pe acest subiect va fi, de asemenea, prezentat în viitorul raport al Grupului de lucru privind datele FinTech al Comitetului Irving Fisher pentru statisticile băncilor centrale (IFC), 2020 S1.
[55]A se vedea Grupul operativ pentru criptoactive din cadrul BCE, „Crypto-Assets: Implications for financial stability, monetary policy, and payments and market infrastructures”, Occasional Paper Series, Nr. 223, BCE, mai 2019, și articolul intitulat „Understanding the crypto-asset phenomenon, its risks and measurement issues”, Buletin economic, ediția 5/2019, BCE.
[56]A se vedea „2018 IFC Annual Report”, Comitetul Irving Fisher pentru statisticile băncilor centrale, Banca Reglementelor Internaționale, martie 2019.
[57]A se vedea „Characterisation of the euro area fintech scene”, Financial Integration and Structure in the Euro Area, BCE, martie 2020.
[58]€STR este publicată pe website-ul BCE, respectiv pe platforma de difuzare a informațiilor privind piața (Market Information Dissemination), și în Baza de date statistice (Statistical Data Warehouse), cea dintâi reprezentând principalul canal de publicare.
[59]Cerințele de raportare aferente RSPM, precum și o listă cuprinzând agenții raportori actuali sunt disponibile pe website-ul BCE. Colectarea periodică de date pentru raportările statistice referitoare la piața monetară a fost inițiată la data de 1 iulie 2016.
[60]Pentru detalii suplimentare, a se vedea „G20 Data Gaps Initiative (DGI-2): The Fourth Progress Report – Countdown to 2021”, Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Fondul Monetar Internațional, 2019.
[61]A se vedea Cozzi, G. et al., „Macroprudential policy measures: real economy impact and interaction with monetary policy”, Working Paper Series, nr. 2376, BCE, februarie 2020, și Albertazzi, U. et al., „Monetary policy and bank stability: the analytical toolbox reviewed”, Working Paper Series, nr. 2377, BCE, februarie 2020.
[62]Cavalleri, M. C., Eliet, A., McAdam, P., Petroulakis, F., Soares, A. și Vansteenkiste, I., „Concentration, market power and dynamism in the euro area”, Working Paper Series, nr. 2253, BCE, martie 2019.
[63]Hospido, L., Laeven, L. și Lamo, A., „The gender promotion gap: evidence from central banking”, Working Paper Series, Nr. 2265, BCE, aprilie 2019.
[64]Mai precis, analiza include Direcțiile Generale Economie, Politică macroprudențială și stabilitate financiară, Relații internaționale și europene, Infrastructura pieței și plăți, Operațiuni de piață, Politică monetară, Cercetare, Statistică și Direcția Gestionarea riscurilor.
[65]Cazurile de nerespectare a obligației de consultare includ situații în care (i) o autoritate națională nu a solicitat avizul BCE asupra prevederilor unor proiecte legislative din sfera de competență a Băncii Centrale Europene sau (ii) deși BCE a fost consultată în mod formal, autoritatea națională respectivă nu a alocat Băncii Centrale Europene o perioadă suficientă de timp pentru a analiza proiectele legislative și a emite un aviz anterior adoptării legislației în cauză.
[66]De exemplu, Yves Mersch a reflectat asupra principiilor necesității, proporționalității și probității în corelație cu independența băncilor centrale în cadrul conferinței „The ECB and its Watchers XX” organizate la Frankfurt în luna martie. El a prezentat, de asemenea, perspectiva BCE asupra tendințelor internaționale privind independența băncilor centrale în cadrul unei mese rotunde care a avut loc la Frankfurt în luna noiembrie.
[67]Pentru mai multe informații privind implicațiile Brexitului, care a reprezentat unul dintre aspectele discutate în cadrul audierilor, a se vedea Caseta 11 de mai jos.
[68]Informații mai detaliate se regăsesc în Raportul anual 2019 al BCE privind activitățile de supraveghere.
[69]În vara anului 2019, dl Patrick Honohan i-a succedat dlui Jean-Claude Trichet în funcția de președinte al Comitetului de etică.
[70]A se vedea Decizia (UE) 2015/433 a Băncii Centrale Europene din 17 decembrie 2014 privind instituirea unui Comitet de etică și regulamentul de procedură al acestuia (BCE/2014/59).