Cuvânt înainte

Dificil în multe privințe, anul 2016 a prezentat însă și semne de progres. Deși începutul acestei perioade a fost marcat de incertitudini economice, la sfârșitul anului economia era așezată pe cele mai solide baze de la declanșarea crizei financiare.

Cu toate acestea, pe măsură ce incertitudinile economice s-au diminuat, au sporit incertitudinile politice. Am fost martorii unor evenimente geopolitice care vor contura peisajul politicilor noastre mulți ani de acum înainte. Prezentul Raport anual descrie modul în care BCE a navigat în aceste ape tulburi.

Anul 2016 a debutat pe fondul temerilor privind o nouă încetinire a activității economice la nivel mondial, care s-au reflectat în volatilitatea pronunțată de pe piețele financiare. A existat pericolul ca revenirea inflației la nivelul prevăzut de obiectivul nostru să fie în continuare întârziată și, în contextul unei inflații deja foarte scăzute, riscurile de deflație erau semnificative. La fel ca în anul 2015, Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat hotărârea de a utiliza toate instrumentele de care dispune în cadrul mandatului în vederea îndeplinirii obiectivului său.

Prin urmare, în luna martie, am introdus o serie de măsuri noi destinate extinderii stimulilor monetari, care au inclus reducerea în continuare a ratelor dobânzilor reprezentative, creșterea valorii achizițiilor lunare efectuate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme) de la 60 de miliarde EUR la 80 de miliarde EUR, achiziționarea pentru prima dată de obligațiuni corporative și lansarea de noi operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung.

După cum menționăm în Raport, aceste măsuri s-au dovedit foarte eficace în ceea ce privește relaxarea condițiilor de finanțare, susținerea redresării economice și, în cele din urmă, sprijinirea ajustării graduale a ratelor inflației către niveluri mai apropiate de obiectivul nostru.

Întrucât politica noastră a dat rezultate, în luna decembrie programul de achiziționare de active a fost extins cu nouă luni pentru a sprijini pe o perioadă mai îndelungată condițiile de finanțare și revenirea susținută a inflației către valori apropiate, dar inferioare nivelului de 2%. Totuși, volumul achizițiilor a fost restabilit la nivelul inițial de 60 de miliarde EUR pe lună. Această măsură a reflectat succesul înregistrat de acțiunile noastre în prima parte a anului: creșterea încrederii în economia zonei euro și disiparea riscurilor de deflație.

Pe lângă beneficii, politica monetară are însă și efecte colaterale – de altfel, ca întotdeauna. În anul 2016, aceste efecte s-au aflat frecvent în centrul atenției. Raportul de anul acesta răspunde la unele dintre întrebările și preocupările referitoare la consecințele neintenționate ale acțiunilor noastre.

O astfel de preocupare se referă la efectele distributive ale acțiunilor BCE, îndeosebi din perspectiva inegalităților. Demonstrăm că, pe termen mediu, politica monetară exercită efecte distributive pozitive prin reducerea șomajului, de pe urma cărora gospodăriile mai puțin înstărite au cel mai mult de câștigat. La urma urmei, creșterea ocupării forței de muncă reprezintă unul dintre cei mai puternici vectori ai reducerii inegalităților.

O altă preocupare se referă la profitabilitatea băncilor, a societăților de asigurare și a fondurilor de pensii. Analizăm modul în care instituțiile financiare au fost afectate de contextul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor, precum și reacția acestora. Arătăm că există o relație de dependență între capacitatea de adaptare a băncilor și modelele lor specifice de afaceri.

Raportul tratează și alte provocări cu care s-a confruntat sectorul financiar în 2016. Examinăm în special problema creditelor neperformante, măsurile care trebuie întreprinse pentru soluționarea acesteia, precum și obstacolele existente. De asemenea, într-un articol special privind noile tehnologii și inovarea în sectorul financiar se analizează modul în care acestea ar putea afecta structura și funcționarea sectorului și implicațiile acestora prin prisma autorităților de monitorizare și reglementare.

Nicio analiză a anului 2016 nu ar putea fi completă fără a evoca schimbările care au zguduit sfera politică în acest an, mai ales decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. Raportul evaluează așadar Brexit din perspectiva BCE. Mai presus de toate, subliniem importanța păstrării integrității pieței unice, precum și a uniformității normelor sale și a aplicării acestora.

Incertitudinile politice vor persista, probabil, în anul 2017. Dar rămânem încrezători că redresarea economică, impulsionată de politica noastră monetară, va continua. BCE are un mandat clar pentru acțiunile sale: menținerea stabilității prețurilor. Acesta ne-a ghidat cu succes pe parcursul anului 2016 și o va face în continuare și în anul care vine.

Frankfurt pe Main, aprilie 2017

Mario Draghi

Președinte


Economia zonei euro, politica monetară a BCE și sectorul financiar european în anul 2016

Economia zonei euro

Mediul macroeconomic internațional

În anul 2016, economia zonei euro s-a confruntat cu provocări din partea mediului extern. Atât în economiile dezvoltate, cât și în economiile de piață emergente, creșterea economică a fost modestă conform standardelor istorice, fiind consemnate episoade de incertitudine sporită și valori maxime temporare ale volatilității pe piețele financiare, în special în urma referendumului din luna iunie din Regatul Unit cu privire la calitatea de membru al UE și după alegerile prezidențiale care au avut loc în SUA în luna noiembrie. Inflația globală s-a situat la un nivel scăzut, pe fondul diminuării treptate a impactului exercitat de reducerile anterioare ale prețului petrolului, precum și în condițiile persistenței unui grad ridicat de neutilizare a capacităților de producție.

Creșterea economică globală s-a menținut modestă

Economia mondială a continuat să se redreseze treptat în anul 2016, deși într-un ritm ușor mai lent decât în anul precedent, ca urmare a decelerării consemnate în economiile dezvoltate. Activitatea economică a înregistrat o accelerare de ritm doar în a doua jumătate a anului, în special în economiile de piață emergente. Pe ansamblu, creșterea PIB global s-a menținut sub nivelurile atinse în perioada anterioară crizei (Graficul 1).

Anul 2016 a fost marcat de o serie de evenimente politice semnificative, care au întunecat perspectivele economice globale. În luna iunie 2016, rezultatul referendumului din Regatul Unit a produs incertitudine cu privire la perspectiva economică a țării, dar impactul economic și financiar imediat s-a dovedit a fi temporar și modest. Către finele anului, rezultatul alegerilor din SUA a determinat o schimbare la nivelul așteptărilor cu privire la viitoarele politici ale noii Administrații din SUA, ceea ce a determinat un nou episod de incertitudine sporită în sfera politicilor.

Graficul 1

Principalele evoluţii într-o serie de economii

(variaţii procentuale anuale; date trimestriale; date lunare)

-10% -5% 0% 5% 10% 15% 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Statele Unite Regatul Unit China Japonia zona euro la nivel mondial, exceptând zona euro economii de piață emergente a) Creșterea economică -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 b) Ratele inflației Statele Unite Regatul Unit China Japonia zona euro OCDE

Sursa: Eurostat şi date naţionale.
Notă: Date PIB ajustate sezonier. IAPC pentru zona euro și Regatul Unit; IPC pentru Statele Unite, China și Japonia.

Economiile dezvoltate au continuat să crească, deși într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Condițiile de finanțare în continuare acomodative și evoluțiile favorabile pe piețele muncii au sprijinit activitatea economică. Și în economiile de piață emergente creșterea a fost moderată la nivelul întregului an, perspectivele consemnând o îmbunătățire semnificativă în a doua jumătate a anului. Doi factori au avut o influență deosebită: continuarea decelerării treptate a economiei Chinei și atenuarea progresivă a recesiunilor profunde din principalele economii exportatoare de materii prime. Acestea fiind spuse, creșterea s-a menținut restrânsă din cauza tensiunilor geopolitice, a gradului excesiv de îndatorare, a vulnerabilității la inversările fluxurilor de capital iar, în cazul exportatorilor de materii prime, din cauza ajustărilor lente la scăderea veniturilor.

Dinamica schimburilor comerciale mondiale a fost modestă în 2016, volumul importurilor la nivel mondial crescând în termeni anuali cu numai 1,7%, după o majorare de 2,1% în anul precedent. Există indicii că anumite evoluții structurale care au stimulat anterior schimburile comerciale – precum scăderea costurilor de transport, liberalizarea comerțului, extinderea lanțurilor globale de valoare adăugată și procesul de adâncire financiară – nu vor sprijini schimburile comerciale în aceeași măsură pe termen mediu. În consecință, este improbabil ca schimburile comerciale internaționale să crească mai repede decât activitatea economică globală în viitorul previzibil.

Condițiile de finanțare la nivel global s-au menținut favorabile pe tot parcursul anului. Băncile centrale din principalele economii dezvoltate au menținut o orientare acomodativă a politicii monetare, Bank of England, Banca Japoniei și BCE continuând să aplice politici monetare expansioniste. Rezervele Federale din SUA și‑au reluat procesul de normalizare a politicii monetare, majorând intervalul țintei privind rata dobânzii reprezentative cu 25 puncte de bază în luna decembrie 2016. Piețele financiare s-au dovedit rezistente pe ansamblu, în pofida unor perioade de incertitudine sporită ca urmare a evenimentelor politice. Către finele anului, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung emise de SUA au crescut semnificativ. Deocamdată nu este clar dacă această majorare reflectă o ajustare ascendentă a anticipațiilor privind creșterea economică și inflația sau mai degrabă o majorare bruscă a primelor de maturitate aferente obligațiunilor guvernamentale pe termen lung emise de SUA. Majoritatea piețelor emergente au beneficiat de îmbunătățirea condițiilor de finanțare externă până la alegerile din SUA din luna noiembrie. După aceea însă, creșterea anterioară consemnată de fluxurile de capital către economiile de piață emergente a început un proces invers, spread‑urile aferente obligațiunilor guvernamentale consemnând un avans, iar presiunile asupra valutelor intensificându-se într-o serie de țări.


Gradul foarte ridicat de neutilizare a capacităților de producție a inhibat în continuare inflația globală

În 2016, inflația globală a continuat să fie influențată de prețurile scăzute ale petrolului și de gradul încă foarte ridicat de neutilizare a capacităților de producție (Graficul 2). În țările OCDE, inflația anuală totală a urcat treptat către finele anului, ajungând la 1,1% la nivelul întregului an, comparativ cu 0,6% în 2015. Inflația anuală de bază consemnată de țările OCDE (exclusiv alimente și produse energetice) a crescut ușor la 1,8% (Graficul 1).

Graficul 2

Prețurile materiilor prime

(date zilnice)