Opțiuni de căutare
Home Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de

De ce este importantă stabilitatea prețurilor?

8 mai 2017 (ultima actualizare: 30 aprilie 2021)

Menținerea stabilității prețurilor reprezintă cea mai bună modalitate prin care băncile centrale pot contribui la ameliorarea bunăstării fiecărui cetățean

Misiunea principală a BCE este menținerea stabilității prețurilor. Aceasta reprezintă cea mai bună modalitate prin care băncile centrale pot contribui la ameliorarea bunăstării fiecărui cetățean.

Prin „prețuri stabile” înțelegem că prețurile nu ar trebui să înregistreze creșteri semnificative (inflație) și că ar trebui, de asemenea, evitate perioadele caracterizate de scăderi continue ale prețurilor (deflație). Perioadele îndelungate cu inflație sau deflație excesivă au efecte negative asupra economiei. În schimb, prețurile stabile contribuie la asigurarea creșterii economice, a siguranței locurilor de muncă și a încrederii în faptul că banii pe care îi ai în buzunar vor avea și mâine aproximativ aceeași valoare pe care o au azi.

Ce este în neregulă cu inflația ridicată?

Inflația ridicată poate conduce la o spirală a creșterii prețurilor. Aceasta îți limitează puterea de cumpărare, ceea ce înseamnă că vei putea cumpăra mai puțin cu banii pe care îi ai.

Dacă prețurile unui număr mare de articole pe care le achiziționezi cresc, puterea ta de cumpărare scade. Cu alte cuvinte, cu banii pe care îi ai – din venituri și economii – nu mai poți cumpăra la fel de multe lucruri ca înainte. Aceasta poate conduce la o spirală a creșterii prețurilor.

Motivul ar fi acela că, în situația în care totul se scumpește, s-ar putea să îi ceri angajatorului o mărire de salariu. Este posibil ca angajatorul să reacționeze printr-o creștere a prețurilor companiei pentru a finanța majorările salariale solicitate de personal. Dacă acest fenomen afectează un număr mare de companii, numeroase articole se vor scumpi și mai mult și, astfel, spirala continuă.

Pentru tine și pentru firme, planificarea economiilor și a investițiilor devine mai dificilă. Cetățenii își pot pierde încrederea în monedă, întrucât aceasta se devalorizează rapid. Acestea sunt doar câteva exemple de efecte secundare negative ale unor rate ridicate ale inflației.

De ce sunt problematice perioadele extinse în care se înregistrează deflație?

Perioadele extinse în care se înregistrează deflație pot conduce la o spirală a scăderii prețurilor. Aceasta poate afecta firmele, cetățenii și cheltuielile publice.

În calitate de consumator, ar putea să ți se pară că reducerea prețurilor sună bine, dar o scădere continuă și generalizată a prețurilor la nivelul economiei, care nu se datorează unor îmbunătățiri aduse procesului de producție, reprezintă o problemă, întrucât poate conduce la o spirală a scăderii prețurilor.

De exemplu, dacă ai pus ochii pe o canapea nouă, probabil că nu o vei cumpăra imediat știind că prețul acesteia va scădea dacă mai aștepți puțin. Dacă toată lumea procedează la fel, firmele încep să aibă de suferit, deoarece nu își pot vinde produsele. Acestea ar putea fi nevoite să reducă sau să înghețe salariile sau chiar să diminueze efectivele de personal odată cu scăderea cererii, ceea ce va conduce la o creștere a șomajului.

Consecințele negative ale deflației sunt resimțite de toată lumea

Economia va începe să consemneze o pierdere de ritm, întrucât consumatorii și firmele își reduc cheltuielile și investițiile. De asemenea, ar putea deveni mai dificilă rambursarea eventualelor datorii pe care le ai, precum creditul ipotecar, care nu se vor diminua, în pofida scăderii veniturilor tale.

Același lucru este valabil pentru finanțele publice. Veniturile din impozite se comprimă, pe fondul diminuării veniturilor și cheltuielilor, dar datoria publică trebuie să fie, totuși, plătită. În consecință, ar putea fi necesară reducerea cheltuielilor publice cu infrastructura și sănătatea, de exemplu. Consecințele negative ale deflației sunt, prin urmare, resimțite de toată lumea.

Cuantificarea stabilității prețurilor

Obiectivul principal al BCE, astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este stabilitatea prețurilor, pentru care BCE a formulat o definiție cantitativă. Aceasta vizează asigurarea unor niveluri ale ratei anuale a inflației „inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu”, măsurate cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Poți evalua performanțele BCE în raport cu acest criteriu, care asigură transparența acțiunilor sale și îți facilitează planurile pentru viitor, întrucât știi la ce variații ale prețurilor te poți aștepta în zona euro, în medie, pe parcursul timpului.

Obiectivul BCE privind stabilitatea prețurilor acoperă zona euro în ansamblu. Perspectiva adoptată este una pe termen mediu și ia în considerare rata inflației înregistrată de-a lungul timpului, fără a se axa pe nivelurile maxime și cele minime pe termen scurt, întrucât acestea se compensează în timp și nu pot fi controlate de politica monetară.

De ce niveluri inferioare, dar apropiate de 2%?

De ce vizează BCE niveluri ale inflației inferioare, dar apropiate de 2%, și nu de 0% sau 1%, pe termen mediu? Există mai multe motive.

Marja de măsurare

Pentru a ține cont de faptul că cifrele referitoare la inflație pot fi ușor supraestimate.

Marja de siguranță

Pentru a avea o marjă de siguranță împotriva riscurilor potențiale de deflație.

Diferențele între țări

Pentru a lăsa o marjă pentru diferențele între ratele inflației înregistrate la nivelul țărilor din zona euro.

O analiză mai aprofundată:

Marja de măsurare

Cifrele referitoare la inflație (înregistrate de IAPC) pot fi ușor supraestimate datorită modului în care este măsurată inflația. Un exemplu îl constituie majorarea prețului unui articol inclus în coșul de bunuri utilizat pentru calcularea creșterilor indicelui ca urmare a ameliorării calității produsului, de exemplu un automobil dotat cu o tehnologie de siguranță superioară unui model mai vechi. În cazul în care, la calcularea inflației, nu se ține cont în totalitate de faptul că variația de preț se datorează îmbunătățirii produsului, aceasta va conduce la un nivel mai ridicat al inflației decât este cazul.

Marja de siguranță

Un nivel al inflației inferior, dar apropiat de 2% oferă o marjă de siguranță împotriva riscurilor potențiale de deflație. În eventualitatea unei deflații, instrumentele uzuale de politică monetară (modificările ratelor dobânzilor reprezentative) își vor atinge limitele. La un moment dat, nu mai are sens ca o bancă centrală să reducă și mai mult ratele. În plus, chiar și inflația controlată tinde să fluctueze, în timp, în jurul unei valori medii. Așadar, prin incorporarea unei marje peste zero, banca centrală va trebui să recurgă cu o frecvență mai redusă la măsuri neconvenționale, precum relaxarea cantitativă sau operațiunile de refinanțare pe termen mai lung.

Diferențele între țările din zona euro

BCE menține stabilitatea prețurilor pentru zona euro în ansamblu. Țintirea unor niveluri ale inflației inferioare, dar apropiate de 2% lasă o marjă pentru diferențele între ratele inflației înregistrate la nivelul țărilor din zona euro, care, în mod ideal, ar trebui să se anuleze în timp. Un obiectiv peste zero contribuie la prevenirea impunerii unor rate ale inflației excesiv de scăzute sau chiar negative în unele țări sau regiuni pentru a contrabalansa ratele mai ridicate ale inflației din alte țări.