CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 30 aprilie 2026

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Deși informațiile noi au fost, în linii mari, în concordanță cu evaluarea noastră anterioară privind perspectivele inflației, riscurile în sensul creșterii la adresa inflației și cele în sensul scăderii la adresa creșterii economice s-au intensificat. Ne angajăm să definim politica monetară astfel încât să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Războiul din Orientul Mijlociu a condus la o majorare accentuată a prețurilor produselor energetice, alimentând inflația și răsfrângându-se asupra sentimentului economic. Implicațiile războiului asupra inflației pe termen mediu și asupra activității economice vor depinde de intensitatea și durata șocului prețurilor produselor energetice și de amploarea efectelor sale indirecte și de runda a doua. Cu cât războiul durează mai mult și cu cât este mai îndelungată perioada în care prețurile produselor energetice rămân ridicate, cu atât mai puternic este impactul probabil asupra inflației globale și asupra economiei.

Ne aflăm în continuare într-o poziție favorabilă pentru a face față incertitudinilor actuale. Zona euro a intrat în această perioadă marcată de creșterea vertiginoasă a prețurilor produselor energetice cu un nivel al inflației care se situa în jurul țintei noastre de 2%, iar economia a manifestat reziliență în ultimele trimestre. Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung rămân ferm ancorate, deși cele pe orizonturile de timp mai scurte au consemnat o creștere semnificativă.

Vom monitoriza atent situația și vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro prezenta un dinamism relativ în momentul în care au început să se manifeste turbulențele actuale. Potrivit estimării preliminare a Eurostat, PIB real a consemnat o creștere de 0,1% în trimestrul I 2026. Cererea internă rămâne principalul motor al creșterii economice, sprijinită de o piață rezilientă a forței de muncă. Cu toate acestea, perspectivele economice sunt deosebit de incerte și vor depinde de durata războiului din Orientul Mijlociu și de amploarea efectelor acestuia asupra piețelor produselor energetice și ale altor materii prime, precum și asupra lanțurilor globale de aprovizionare.

Potrivit informațiilor noi, conflictul frânează activitatea economică. Sondajele indică încetinirea creșterii economice, iar încrederea consumatorilor și a firmelor în evoluțiile viitoare s-a diminuat de la începutul războiului. Termenele de livrare mai lungi și majorarea prețurilor factorilor de producție sugerează că lanțurile de aprovizionare încep să fie afectate de tensiuni.

Privind în perspectivă, se anticipează că nivelul ridicat al costurilor cu produsele energetice va continua să afecteze veniturile reale, sporind reticența populației și a firmelor față de consum și investiții. Deși șomajul s-a menținut în apropierea nivelurilor minime istorice, la 6,2%, în luna martie, cererea de forță de muncă s-a temperat în continuare. În același timp, gospodăriile populației beneficiază încă de o poziție financiară solidă, iar investițiile ar trebui să fie în continuare sprijinite de majorarea cheltuielilor publice pentru apărare și infrastructură și de creșterea investițiilor firmelor în tehnologii digitale noi. Acest punct de pornire favorabil atenuează într-o oarecare măsură repercusiunile războiului.

Consiliul guvernatorilor evidențiază necesitatea stringentă de a consolida economia zonei euro, menținând totodată soliditatea finanțelor publice. Măsurile de politică fiscală adoptate drept răspuns la șocul prețurilor produselor energetice ar trebui să fie temporare, țintite și calibrate. Reformele destinate impulsionării potențialului de creștere al zonei euro și accelerării tranziției energetice în vederea reducerii dependenței de combustibili fosili sunt mai importante ca oricând. Finalizarea uniunii economiilor și investițiilor este fundamentală pentru finanțarea inovării, pentru sprijinirea tranziției ecologice și a celei digitale și pentru ameliorarea productivității. Moneda euro digitală și moneda interbancară tokenizată a băncii centrale vor spori autonomia strategică, competitivitatea și integrarea financiară a Europei și vor impulsiona inovarea în sectorul plăților. Este, prin urmare, esențială adoptarea rapidă a Regulamentului privind instituirea monedei euro digitale. Simplificarea și armonizarea normelor la nivelul pieței unice a UE vor permite firmelor europene să se dezvolte într-un ritm mai alert.

Inflația

Inflația s-a accelerat la 3,0% în luna aprilie, față de 2,6% în martie și 1,9% în februarie. Majorarea a fost determinată de saltul prețurilor produselor energetice cauzat de războiul din Orientul Mijlociu. Dinamica prețurilor produselor energetice s-a intensificat la 10,9% în luna aprilie, față de 5,1% în martie. Componenta „alimente” a inflației a urcat ușor la 2,5% în aprilie. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a redus la 2,2%, față de 2,3% în luna martie, reflectând scăderea consemnată de componenta „servicii”, care a coborât la 3,0%, față de 3,2% în martie. Dinamica prețurilor bunurilor s-a accelerat la 0,8%, față de 0,5% în martie.

Indicatorii inflației de bază au consemnat variații nesemnificative în ultimele luni. Pentru moment, indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii indică în continuare temperarea costurilor cu forța de muncă pe parcursul anului 2026. În același timp, sondajele sugerează o majorare a altor componente ale costurilor și a anticipațiilor privind prețurile de vânzare. Anticipațiile privind inflația au consemnat o creștere semnificativă pe orizonturile de timp mai scurte. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei pe termen mediu.

Majorarea prețurilor produselor energetice va menține inflația la un nivel net peste 2% pe termen scurt. În condițiile în care perioada marcată de prețuri ridicate ale produselor energetice se prelungește, impactul probabil asupra inflației globale prin intermediul efectelor indirecte și de runda a doua se intensifică. Prin urmare, vom monitoriza atent amploarea și persistența saltului consemnat de prețurile produselor energetice, precum și modul în care acesta se transmite la nivelul procesului de stabilire a prețurilor și a salariilor, al anticipațiilor privind inflația și al dinamicii economice pe ansamblu.

Evaluarea riscurilor

Riscurile la adresa perspectivelor creșterii economice sunt în sensul scăderii. Războiul din Orientul Mijlociu rămâne un risc în sensul scăderii la adresa economiei zonei euro, complementar contextului volatil al politicilor pe plan global. Perturbarea prelungită a ofertei de produse energetice ar putea determina creșterea prețurilor produselor energetice în continuare și pe o perioadă mai lungă decât se anticipează în prezent. Acești factori ar eroda veniturile și ar determina firmele și populația să manifeste o mai mare reticență față de investiții și cheltuieli. Frânarea creșterii economice s-ar intensifica în eventualitatea în care închiderea unor rute importante de transport maritim ar genera deficite acute ale factorilor de producție esențiali, care ar constrânge firmele din zona euro să își limiteze producția. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare mondiale ar putea inhiba în continuare cererea. Fricțiuni suplimentare la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar fi de natură să exacerbeze perturbările la nivelul lanțurilor de aprovizionare, să reducă exporturile și să tempereze consumul și investițiile. Alte tensiuni geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, creșterea economică ar putea înregistra niveluri mai ridicate în eventualitatea în care economia s-ar dovedi mai adaptabilă la perturbările cauzate de războiul din Orientul Mijlociu sau în cazul în care conflictul ar fi soluționat mai rapid decât se estimează în prezent. În plus, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, reformele destinate creșterii productivității și adoptarea de tehnologii noi de către firmele din zona euro pot antrena o expansiune economică peste așteptări. Noi acorduri comerciale și o integrare mai profundă a pieței unice ar putea, de asemenea, impulsiona creșterea economică peste așteptările actuale.

Riscurile la adresa perspectivelor inflației sunt în sensul creșterii. Dacă prețurile produselor energetice s-ar majora mai mult și pe o perioadă mai îndelungată decât se anticipează în prezent, inflația în zona euro s-ar accelera în continuare. Această intensificare s-ar putea consolida și ar putea deveni mai persistentă dacă prețurile mai ridicate ale produselor energetice s-ar propaga la nivelul altor prețuri și al câștigurilor salariale într-o măsură mai mare decât cea estimată, dacă anticipațiile privind inflația pe termen mai lung ar înregistra, drept răspuns, o creștere sau dacă lanțurile globale de aprovizionare ar consemna perturbări mai generalizate. Tensiunile comerciale actuale ar putea antrena, de asemenea, o mai mare fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare, reducând oferta de materii prime esențiale și accentuând constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia zonei euro. În schimb, inflația s-ar diminua mai mult în eventualitatea în care efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu s-ar dovedi de mai scurtă durată decât se anticipează în prezent sau dacă efectele indirecte și de runda a doua s-ar dovedi mai puțin pronunțate. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea și, implicit, ar reduce și inflația.

Condițiile financiare și monetare

Războiul din Orientul Mijlociu a generat o volatilitate semnificativă pe piețele financiare internaționale. Condițiile financiare generale rămân mai restrictive comparativ cu perioada anterioară războiului.

Costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a majorat la 3,9% în martie, față de 3,5% în februarie. Ratele dobânzilor active practicate de bănci la împrumuturile acordate firmelor, pe baza datelor înregistrate înainte de război, s-au redus ușor la 3,5% în luna februarie, în timp ce ratele dobânzilor la creditele ipotecare s-au menținut la 3,4%.

Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor s-a intensificat la 3,2% în martie, față de 3,0% în februarie, în timp ce dinamica emisiunilor de obligațiuni corporative a coborât la 3,9%, față de 4,5% în februarie. Potrivit celui mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor au devenit mai restrictive în trimestrul I 2026. Această evoluție s-a datorat în principal temerilor crescânde ale băncilor cu privire la riscurile economice cu care se confruntă clienții lor. Cererea de împrumuturi pentru firme s-a redus ușor în trimestrul I, mai ales în cazul creditelor pentru investiții fixe.

Creditul ipotecar a înregistrat o creștere de 3,0% în luna martie, față de 3,1% în februarie, pe fondul unei ușoare înăspriri a standardelor de creditare și al cererii nemodificate.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ne angajăm să definim politica monetară astfel încât să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră sustenabilă a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.