CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 19 martie 2026

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Războiul din Orientul Mijlociu a sporit considerabil gradul de incertitudine a perspectivelor, generând riscuri în sensul creșterii la adresa inflației și riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Acesta va avea un impact semnificativ asupra inflației pe termen scurt prin intermediul prețurilor mai ridicate ale produselor energetice. Implicațiile sale pe termen mediu vor depinde atât de intensitatea și de durata conflictului, cât și de modul în care prețurile produselor energetice afectează prețurile de consum și economia.

Ne aflăm într-o poziție favorabilă pentru a face față acestor incertitudini. Inflația s-a situat în jurul țintei noastre de 2%, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung sunt ancorate solid, iar economia a manifestat reziliență în ultimele trimestre. Informațiile noi din perioada următoare ne vor permite să evaluăm modul în care războiul va afecta perspectivele inflației și riscurile asociate acestora. Monitorizăm atent situația, iar abordarea noastră bazată pe date ne va permite să stabilim măsurile de politică monetară în consecință.

Noile proiecții ale experților BCE includ, în mod excepțional, informațiile disponibile până la 11 martie, o dată-limită mai tardivă decât de obicei. În scenariul de bază, se estimează că inflația totală se va situa, în medie, la 2,6% în 2026, la 2,0% în 2027 și la 2,1% în 2028. Inflația a fost revizuită în sens ascendent comparativ cu proiecțiile din luna decembrie, mai ales pentru anul 2026, dat fiind că prețurile produselor energetice se vor majora ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu. Conform proiecțiilor experților, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,3% în 2026, de 2,2% în 2027 și de 2,1% în 2028. Aceste valori sunt, de asemenea, superioare celor prevăzute în proiecțiile din luna decembrie, în principal ca urmare a transmiterii prețurilor mai ridicate ale produselor energetice la nivelul inflației exclusiv produse energetice și alimente. Experții anticipează o creștere economică medie de 0,9% în 2026, de 1,3% în 2027 și de 1,4% în 2028. Aceasta implică o revizuire în sens descendent, mai ales pentru anul 2026, reflectând efectele la nivel mondial ale războiului asupra piețelor materiilor prime, asupra veniturilor reale și asupra încrederii. În același timp, nivelul scăzut al șomajului, soliditatea bilanțurilor în sectorul privat și cheltuielile publice pentru apărare și infrastructură ar trebui să sprijine în continuare creșterea economică.

În concordanță cu angajamentul asumat în strategia noastră de politică monetară de a integra riscurile și incertitudinile în procesul nostru decizional, experții au evaluat, de asemenea, în cadrul unor scenarii ilustrative alternative modul în care războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta creșterea economică și inflația. Aceste scenarii vor fi publicate împreună cu proiecțiile experților pe website-ul nostru. Analiza scenariilor sugerează că o perturbare prelungită a ofertei de petrol și gaze naturale ar avea drept rezultat niveluri mai ridicate ale inflației și niveluri mai scăzute ale creșterii economice decât în scenariul de bază. Implicațiile asupra inflației pe termen mediu depind în mod fundamental de amploarea efectelor indirecte și de runda a doua ale unui șoc energetic mai puternic și mai persistent.

Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia a consemnat o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, determinată de cererea internă mai robustă. Gospodăriile populației și-au majorat cheltuielile pe fondul creșterii veniturilor reale, iar șomajul s-a menținut în apropierea nivelului minim istoric. Activitatea în sectorul construcțiilor și al renovării locuințelor a consemnat o intensificare, iar firmele și-au majorat investițiile, mai ales în domenii precum cercetare-dezvoltare, programe informatice și baze de date. Creșterea economică nu a mai fost frânată de exporturile nete, cum s-a întâmplat în cele două trimestre anterioare, fiind sprijinită cu precădere de servicii.

Potrivit experților, consumul privat continuă să reprezinte principalul motor al creșterii economice pe termen mediu. Și investițiile ar trebui să consemneze în continuare o majorare, în condițiile în care autoritățile guvernamentale sporesc cheltuielile pentru apărare și infrastructură, iar firmele investesc tot mai mult în tehnologii digitale noi. Contextul extern rămâne dificil, inclusiv pe seama volatilității politicilor comerciale mondiale.

Războiul din Orientul Mijlociu perturbă piețele materiilor prime și afectează veniturile reale și încrederea. Această evoluție a condus la o revizuire în sens descendent a consumului și investițiilor în proiecțiile de bază ale experților, mai ales pentru anul 2026. Impactul ar fi chiar mai pronunțat în scenariile alternative, care iau în calcul un șoc energetic mai sever și mai prelungit.

Consiliul guvernatorilor evidențiază necesitatea stringentă de a consolida economia zonei euro, menținând totodată soliditatea finanțelor publice. Răspunsurile din partea politicii fiscale la șocul prețurilor produselor energetice ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate. Criza energetică actuală subliniază nevoia imperioasă de a reduce în continuare dependența de combustibili fosili. Finalizarea uniunii economiilor și investițiilor este fundamentală pentru finanțarea inovării și pentru sprijinirea tranziției ecologice și a celei digitale. Moneda euro digitală și moneda interbancară tokenizată a băncii centrale vor spori autonomia strategică, competitivitatea și integrarea financiară a Europei și vor impulsiona inovarea în sectorul plăților. Este, prin urmare, esențială adoptarea rapidă a Regulamentului privind instituirea monedei euro digitale. Simplificarea și armonizarea normelor la nivelul pieței unice a UE vor permite firmelor europene să se dezvolte într-un ritm mai alert.

Inflația

Inflația s-a accelerat la 1,9% în luna februarie, față de 1,7% în ianuarie. Prețurile produselor energetice au fost cu 3,1% mai scăzute decât cele consemnate cu un an în urmă, după reducerea cu 4,0% din luna ianuarie. Dinamica prețurilor alimentelor s-a diminuat marginal la 2,5%. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a majorat la 2,4% în februarie, față de 2,2% în ianuarie. Creșterea a reflectat intensificarea dinamicii prețurilor bunurilor la 0,7%, față de 0,4%, și a dinamicii prețurilor serviciilor la 3,4%, față de 3,2%.

Indicatorii inflației de bază au consemnat variații nesemnificative în ultimele luni și se mențin în concordanță cu ținta noastră de 2% pe termen mediu. Profiturile companiilor s-au redresat în continuare în trimestrul IV 2025, în timp ce costurile unitare cu forța de muncă s-au majorat într-un ritm similar celui consemnat în trimestrul anterior. Creșterea remunerării pe salariat a încetinit la 3,7%, față de 4,0% în trimestrul III 2025. Dinamica salariilor negociate și indicatorii anticipativi, precum indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii, sugerează temperarea în continuare a costurilor cu forța de muncă pe parcursul anului 2026, ceea ce ar trebui să sprijine revenirea inflației la nivelul țintei.

Majorarea prețurilor produselor energetice cauzată de război va determina creșterea inflației peste nivelul de 2% pe termen scurt. Dacă persistă, nivelul mai ridicat al prețurilor produselor energetice poate conduce la o intensificare generalizată a inflației prin intermediul efectelor indirecte și de runda a doua, situație care necesită o monitorizare atentă. Anticipațiile privind inflația pe piețele financiare au consemnat o creștere semnificativă pe orizonturile de timp mai scurte. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice înclină în sensul scăderii, îndeosebi pe termen scurt. Războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un risc în sensul scăderii la adresa economiei zonei euro, accentuând volatilitatea politicilor globale. Prelungirea războiului ar putea determina creșterea în continuare și pe o perioadă mai lungă decât se anticipează în prezent a prețurilor produselor energetice și ar putea afecta, de asemenea, încrederea. Acești factori ar eroda veniturile și ar determina firmele și populația să manifeste o mai mare reticență față de investiții și cheltuieli. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare mondiale ar putea inhiba în continuare cererea. Fricțiuni suplimentare la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, ar putea reduce exporturile și ar putea modera consumul și investițiile. Alte tensiuni geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, creșterea economică ar putea înregistra niveluri mai ridicate în eventualitatea în care repercusiunile economice ale războiului din Orientul Mijlociu s-ar dovedi de mai scurtă durată decât se estimează în prezent. În plus, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, reformele destinate creșterii productivității și adoptarea de tehnologii noi de către firmele din zona euro pot antrena o expansiune economică peste așteptări. Noi acorduri comerciale și o integrare mai profundă a pieței unice ar putea, de asemenea, impulsiona creșterea economică peste așteptările actuale.

Balanța riscurilor la adresa perspectivelor inflației înclină în sensul creșterii, îndeosebi pe termen scurt. Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea conduce la un salt mai pronunțat și de mai lungă durată decât se estimează în prezent al prețurilor produselor energetice, accelerând în continuare inflația în zona euro. Această intensificare s-ar putea consolida și ar putea deveni mai persistentă dacă anticipațiile privind inflația și dinamica salarială ar consemna, drept răspuns, o creștere, dacă majorarea prețurilor produselor energetice s-ar transmite la nivelul componentelor non-energetice ale inflației într-o măsură mai mare decât se estimează în scenariul de bază sau dacă războiul ar determina perturbări generalizate ale lanțurilor globale de aprovizionare. Tensiunile comerciale actuale ar putea antrena, de asemenea, o mai mare fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare, ar putea limita oferta de materii prime esențiale și ar putea accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia zonei euro. În schimb, inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care repercusiunile economice ale războiului din Orientul Mijlociu s-ar dovedi de mai scurtă durată sau dacă efectele indirecte și de runda a doua s-ar dovedi mai puțin pronunțate decât se estimează în prezent. Inflația ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care tarifele vamale ar diminua cererea pentru exporturile zonei euro mai mult decât s-a anticipat și dacă țările cu capacitate excedentară și-ar majora în continuare exporturile către zona euro. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea și, implicit, ar reduce și inflația.

Condițiile financiare și monetare

Războiul din Orientul Mijlociu a avut un impact pronunțat asupra piețelor financiare internaționale. Condițiile financiare generale au devenit mai restrictive ulterior ultimei noastre ședințe. Piețele de capital au marcat o scădere accentuată, iar ratele dobânzilor pe piață în zona euro, îndeosebi cele pe termen scurt, s-au majorat considerabil.

În luna ianuarie, atât ratele dobânzilor active practicate de bănci la creditele acordate firmelor, cât și costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-au menținut la 3,6%, în timp ce rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi a urcat ușor la 3,4%. Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor a fost de 2,8% în luna ianuarie, față de 3,0% în decembrie. Totuși, această evoluție a fost compensată de intensificarea emisiunilor de obligațiuni corporative, dinamica anuală majorându-se la 4,0%, față de 3,5% în decembrie. Creditul ipotecar a înregistrat o creștere de 3,0%, nivel nemodificat față de luna decembrie.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră sustenabilă a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.