Prezentare generală

Deși dinamica PIB real a fost peste așteptări în trimestrul I 2019, indicatorii recenți relevă o creștere mai modestă în trimestrul II și o intensificare moderată până la sfârșitul anului 2019. Indicatorii de încredere economică au continuat să se deterioreze la nivelul tuturor țărilor din zona euro în ultimele luni, îndeosebi în sectoarele expuse la schimburi comerciale internaționale. Această evoluție reflectă volumul în continuare scăzut al schimburilor comerciale internaționale într-un context caracterizat de incertitudini globale persistente (cum ar fi amenințările unei escaladări a protecționismului și posibilitatea unui Brexit dezordonat). Acești factori afectează numărul de comenzi pentru export și anticipațiile privind producția în sectorul prelucrător și este probabil ca aceștia să limiteze în continuare activitatea economică în zona euro pe termen scurt. Totodată, încrederea în sectoarele serviciilor și construcțiilor orientate către piața internă a fost mai rezilientă în ultimele luni, iar situația pe piața forței de muncă a continuat să se îmbunătățească. În ansamblu, factorii fundamentali interni care ar trebui să sprijine expansiunea zonei euro, respectiv orientarea foarte acomodativă a politicii monetare, creșterile salariale și o ușoară relaxare fiscală, se mențin, în linii mari. În plus, se preconizează că cererea externă se va redresa treptat pe parcursul anului 2019 și va avea o contribuție mai puternică până la finele orizontului de proiecție. Pe ansamblu, dinamica PIB real este proiectată să se reducă de la 1,8% în anul 2018 la 1,2% în 2019, urmând să se intensifice la 1,4% în 2020 și 2021. Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2019, creșterea PIB real pentru anul 2019 a fost revizuită în sens ușor ascendent, în condițiile în care efectele în sensul creșterii ale rezultatelor peste așteptări din trimestrul I 2019 anulează complet revizuirile în sens descendent ale creșterii în trimestrele următoare, în principal ca urmare a evoluțiilor nefavorabile mai persistente ale schimburilor comerciale internaționale. Aceasta implică un efect de report mai slab în anul 2020. În plus, proiecțiile pe termen mediu au fost revizuite marginal în sens descendent.

Se anticipează o moderare a inflației IAPC în 2019 și o redresare a acesteia ulterior, până la 1,6% în 2021. Dinamica prețurilor produselor energetice va continua să se reducă pe termen scurt, pe seama unor efecte de bază în sensul scăderii și a ipotezelor referitoare la o ușoară diminuare a prețurilor petrolului, și se va stabiliza ulterior. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente va crește treptat, sprijinită de expansiunea economică preconizată. Totodată, majorările anterioare ale costurilor cu forța de muncă se vor reflecta în prețuri, iar marjele de profit se vor redresa. Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2019, inflația IAPC a fost revizuită marginal în sens ascendent pentru 2019, ca urmare a majorării prețurilor petrolului, și marginal în sens descendent pentru 2020, pe seama unei traiectorii descrescătoare mai abrupte a ipotezelor referitoare la prețurile petrolului. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este revizuită în sens ușor descendent pe termen scurt, reflectând rezultatele mai modeste^[1].

1 Economia reală

PIB real în zona euro și-a reluat creșterea în trimestrul I 2019, reflectând parțial o serie de factori pozitivi temporari (Graficul 1). Avansul consemnat de dinamica PIB real, de la 0,2% în trimestrul IV 2018 la 0,4% în trimestrul I 2019, s-a datorat, în parte, unor factori specifici care au impulsionat temporar creșterea economică. Unele țări au beneficiat de un salt al cererii externe ca urmare a cererii deosebit de robuste de importuri din partea Regatului Unit, în perspectiva datei stabilite inițial pentru Brexit. În plus, în Germania, consumul privat a consemnat o revigorare puternică pe fondul creșterii pronunțate a numărului înmatriculărilor de autoturisme, după perturbările care au afectat producția auto în semestrul II 2018. Consumul privat a fost, de asemenea, sprijinit de măsurile fiscale care au intrat în vigoare în trimestrul I și al căror impact maxim se preconizează că va fi înregistrat în același trimestru. Sectorul construcțiilor a beneficiat, de asemenea, de condițiile meteorologice blânde din unele țări. În Italia, creșterea mai puternică a reflectat o relativă redresare a activității în sectorul prelucrător, după scăderea pronunțată consemnată la sfârșitul anului 2018 ca urmare a incertitudinilor legate de politici.

Indicatorii arată un recul al creșterii pe termen scurt, după o expansiune relativ puternică în primul trimestru. Indicatorul de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) calculat de Comisia Europeană a continuat să se reducă, pe ansamblu, în ultimele luni, scăderea sa fiind generalizată la nivelul țărilor din zona euro, acesta apropiindu-se de nivelul său mediu pe termen mai lung. Această reducere a reflectat cu precădere deteriorarea în continuare a încrederii în sectorul prelucrător, generată de o evaluare mai negativă a numărului actual de comenzi și de așteptările mai puțin optimiste privind producția. Aceasta pare să reflecte evoluția în continuare nefavorabilă a schimburilor comerciale internaționale, precum și impactul incertitudinilor, îndeosebi al celor legate de disputele comerciale globale și de Brexit. În schimb, încrederea în sectoarele serviciilor și construcțiilor orientate mai mult către piața internă s-a menținut, în linii mari, nemodificată în ultimele luni, iar cea a consumatorilor a rămas, de asemenea, relativ rezilientă. Evoluțiile recente ale indicelui aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții confirmă această divergență între sectoare, datele referitoare la sectorul prelucrător situându-se în continuare mult sub pragul de creștere zero egal cu 50, în timp ce indicii referitori la sectorul serviciilor și la cel al construcțiilor au fost mult superiori acestui nivel. În ansamblu, cei mai recenți indicatori sugerează o încetinire a creșterii în trimestrul II 2019, mai ales în Germania și Italia, reflectând parțial dispariția avansurilor temporare din primul trimestru.

Pe termen mediu, proiecția de bază prevede o disipare graduală a influențelor nefavorabile pe plan internațional, care va permite o redinamizare a factorilor fundamentali ce sprijină expansiunea zonei euro (Tabelul 1). Proiecția de bază relevă o ieșire ordonată a Regatului Unit din UE și o normalizare progresivă a nivelului actual al incertitudinilor privind viitorul schimburilor comerciale internaționale, în special în condițiile în care nu vor mai exista alte măsuri protecționiste în afara celor deja anunțate. Disiparea acestor influențe negative va face loc unei serii de factori fundamentali favorabili. Se previzionează că orientarea politicii monetare a BCE va rămâne foarte acomodativă și va continua să se propage la nivelul economiei. Creditarea sectorului privat nefinanciar ar trebui să se intensifice moderat către finele orizontului de proiecție, fiind impulsionată de ratele scăzute ale dobânzilor și de condițiile favorabile de creditare bancară atât pentru gospodăriile populației, cât și pentru societățile nefinanciare. Restrângerea necesității de reducere a gradului de îndatorare la nivelul tuturor sectoarelor va contribui, de asemenea, la dinamismul cheltuielilor private. Expansiunea consumului privat și a investițiilor în obiective rezidențiale ar trebui să beneficieze, de asemenea, de dinamizarea câștigurilor salariale și de creșterea avuției nete, precum și de reducerea șomajului. Se anticipează că exporturile zonei euro vor beneficia de redresarea proiectată a cererii externe. Nu în ultimul rând, se previzionează că orientarea politicii fiscale va fi ușor expansionistă pe parcursul întregului orizont de proiecție (Secțiunea 3).

Cu toate acestea, disiparea efectelor unor factori favorabili ar conduce la o încetinire a creșterii economice către finele orizontului de proiecție. Ipotezele tehnice implică faptul că ratele nominale ale dobânzilor vor rămâne scăzute, dar se vor majora moderat pe parcursul orizontului de proiecție. Se anticipează o scădere considerabilă a investițiilor corporative în cadrul orizontului de proiecție, reflectând o perioadă prelungită cu un nivel scăzut al încrederii sectorului corporativ și expirarea unor stimulente fiscale. De asemenea, se preconizează o încetinire a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă pe termen mediu, reflectând deficitele tot mai constrângătoare la nivelul ofertei de forță de muncă în unele țări, precum și majorarea costurilor salariale.

Se anticipează că dinamica veniturilor disponibile reale se va intensifica în 2019, urmând să se reducă în 2020 și 2021. Avansul din 2019 reflectă o creștere a dinamicii veniturilor disponibile nominale și o scădere a inflației măsurate prin prețurile de consum. Se previzionează că atât moderarea dinamicii veniturilor nominale, cât și intensificarea graduală a inflației vor reduce creșterea veniturilor reale în 2020 și 2021. Conform proiecțiilor, contribuția câștigurilor salariale brute la dinamica veniturilor disponibile nominale va înregistra o ușoară scădere în anii 2019 și 2020 (ca urmare a impactului încetinirii ritmului de creștere a ocupării forței de muncă) și se va menține, în linii mari, nemodificată în 2021. Alte venituri personale sunt proiectate să înregistreze o creștere moderată pe parcursul orizontului de proiecție, în linii mari, în concordanță cu profiturile (calculate pe baza excedentului brut de exploatare). Potrivit anticipațiilor, contribuția transferurilor fiscale nete va deveni pozitivă în anul 2019, pentru prima dată după 2010, reflectând un mix de reduceri ale impozitelor directe și creșteri ale transferurilor către gospodăriile populației; se estimează că aceasta va deveni, în linii mari, neutră în anii 2020 și 2021, în contextul unor transferuri mai scăzute către gospodăriile populației și al majorării progresive a veniturilor din impozite directe.

Conform proiecțiilor, consumul privat va fi solid în cadrul orizontului de proiecție. Se estimează că acesta s-a accelerat în trimestrul I 2019, fiind sprijinit de dinamica robustă a veniturilor disponibile reale. Privind în perspectivă, nivelurile încă relativ favorabile ale încrederii consumatorilor, ameliorările anticipate ale condițiilor pe piața forței de muncă și creșterea salariilor reale pe salariat sugerează o dinamică puternică a consumului în următoarele trimestre, amplificată de efectul pozitiv al relaxării fiscale din unele țări. Ulterior, se previzionează că încetinirea treptată preconizată a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă și transferurile fiscale mai neutre vor afecta consumul privat.

Expansiunea consumului privat ar trebui să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare și de creșterea avuției nete. Conform proiecțiilor, ratele dobânzilor nominale la creditele bancare vor înregistra o creștere moderată în cadrul orizontului de proiecție, dar se vor menține la niveluri scăzute. Se anticipează că impactul acestei creșteri asupra plăților brute de dobânzi va fi limitat, date fiind scadența îndelungată a datoriei gospodăriilor populației și ponderea relativ scăzută a datoriei cu dobândă variabilă a acestora. Astfel, plățile brute de dobânzi ar trebui să se mențină la niveluri scăzute și, prin urmare, să sprijine în continuare consumul privat. Totodată, se așteaptă o creștere modestă a veniturilor brute din dobânzi, în principal ca urmare a acumulării în continuare de active purtătoare de dobândă. În plus, avuția netă este proiectată să se majoreze în continuare, impulsionată de menținerea câștigurilor robuste din reevaluarea patrimoniului imobiliar. Alături de progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea gradului de îndatorare, creșterea avuției nete ar trebui, de asemenea, să sprijine consumul.

Expansiunea investițiilor în obiective rezidențiale este preconizată să continue, deși într-un ritm mai moderat. Reziliența încrederii în sectorul construcțiilor și creșterea numărului de autorizații de construcție sugerează majorarea în continuare a investițiilor în obiective rezidențiale în următoarele trimestre. Cu toate acestea, se anticipează o reducere a ritmului acestei expansiuni. Această temperare este sugerată de sondaje recente, care indică o scădere a ponderii gospodăriilor populației care intenționează să înceapă lucrări de renovare a locuinței pe parcursul anului următor. Moderarea poate fi rezultatul unor constrângeri tot mai accentuate la nivelul capacităților de producție în sectorul construcțiilor și al tendințelor demografice nefavorabile din unele țări.

Se anticipează că investițiile corporative se vor majora pe parcursul orizontului de proiecție, deși într-un ritm relativ modest. Se estimează că investițiile corporative au consemnat o încetinire în trimestrul I 2019 și se așteaptă ca acestea să se mențină destul de modeste pe parcursul anului, reflectând impactul volumului relativ scăzut al schimburilor comerciale internaționale și preocupările persistente legate de politicile comerciale mondiale, un Brexit fără acord și o „aterizare forțată” a economiei Chinei. Cu toate acestea, în general, se anticipează că o serie de fundamente favorabile vor sprijini în continuare investițiile corporative în zona euro. În primul rând, gradul de utilizare a capacităților de producție se menține la niveluri superioare mediei pe termen lung, iar un număr mai mare decât de obicei de firme de prelucrare raportează lipsa de echipamente ca factor de limitare a producției. În al doilea rând, potrivit anticipațiilor, condițiile de finanțare vor rămâne favorabile pe parcursul orizontului de proiecție. În al treilea rând, se anticipează creșterea profiturilor, care alimentează volumul considerabil de active lichide pe care firmele l-au acumulat în ultimii ani. Nu în ultimul rând, companiile și-ar putea spori investițiile pentru a compensa constrângerile generate de deficitul de forță de muncă.

Potrivit proiecțiilor, exporturile în afara zonei euro vor crește într-un ritm scăzut pe parcursul anului 2019, urmând să se redreseze până la finele orizontului de proiecție, în linii mari, în concordanță cu cererea externă. După ritmurile scăzute de creștere și pierderile înregistrate la nivelul cotelor de piață în primele trei trimestre ale anului 2018, exporturile în afara zonei euro au consemnat un avans neanticipat în trimestrul IV 2018 și au depășit cererea externă. Întrucât robustețea exporturilor din trimestrul IV 2018 a reflectat, într-o oarecare măsură, factori idiosincratici, iar indicatorii pe termen scurt rămân modești, se proiectează o reducere a exporturilor în afara zonei euro și scăderea acestora sub ritmul cererii externe în semestrul I 2019, pe fondul unui context internațional nefavorabil și al persistenței incertitudinilor pe plan internațional. Ulterior, pe termen mediu, se previzionează că exporturile în afara zonei euro se vor redresa și vor crește, în linii mari, în concordanță cu cererea externă. Deși unele creșteri ale competitivității prin preț ar sprijini majorări mai semnificative ale cotelor de piață ale exporturilor, acestea sunt anulate de efectele incertitudinilor privind schimburile comerciale, în condițiile în care structura exporturilor în afara zonei euro este orientată către produse legate de investiții, deosebit de susceptibile la efectele nefavorabile ale unor incertitudini asociate politicii comerciale. Între timp, se anticipează că dinamica importurilor din afara zonei euro se va tempera pe termen scurt, reflectând evoluția exporturilor în sine și, în același timp, investițiile scăzute și dinamica activității economice în unele țări din zona euro. Într-o perspectivă mai îndelungată, se anticipează că importurile din afara zonei euro vor crește, în linii mari, în concordanță cu cererea totală (cererea internă plus exporturi). În ansamblu, conform proiecțiilor, contribuția schimburilor comerciale nete la creșterea PIB real va deveni negativă până la sfârșitul anului 2019 și, ulterior, neutră începând cu anul 2020.

Creșterea ocupării forței de muncă este proiectată să fie scăzută pe termen scurt, parțial pe seama unor factori temporari, dar și către finele orizontului de proiecție, pe fondul manifestării unor constrângeri la nivelul ofertei de forță de muncă. Se anticipează o scădere a dinamicii ocupării forței de muncă în anul 2019, urmată de un avans din nou modest al acesteia în 2020. Declinul ritmului de creștere a acestei variabile preconizat a se înregistra pe parcursul anului 2019 se referă cu precădere la un răspuns întârziat la trenarea activității economice în unele țări. În 2020, se așteaptă o ușoară intensificare a gradului de ocupare a forței de muncă, sprijinită de o activitate economică mai robustă. În 2021, dinamica ocupării forței de muncă este proiectată să se reducă din nou, pe fondul anticipațiilor privind limitarea în continuare a acesteia de către oferta de forță de muncă, estimându-se totodată că cererea de forță de muncă se va tempera în concordanță cu încetinirea activității economice.

Creșterea forței de muncă este estimată a se atenua pe parcursul orizontului de proiecție. Se anticipează creșterea în continuare a forței de muncă, reflectând imigrația netă prognozată de lucrători, integrarea preconizată a refugiaților și majorări continue ale ratelor de participare pe piața forței de muncă. Totuși, acești factori se disipează pe parcursul orizontului de proiecție, estimându-se, prin urmare, o amplificare a impactului nefavorabil al îmbătrânirii populației asupra creșterii forței de muncă, întrucât numărul vârstnicilor care părăsesc câmpul muncii este superior celui al tinerilor care intră pe piața forței de muncă.

Se anticipează că rata șomajului va scădea la 7,3% în anul 2021. În trimestrul I 2019, rata șomajului s-a redus la 7,8%, cel mai scăzut nivel consemnat din trimestrul III 2008. Privind în perspectivă, rata șomajului este proiectată să rămână, în linii mari, nemodificată la nivelul actual în cursul anului 2019 și să scadă ulterior. Se prognozează că numărul șomerilor se va diminua cu aproximativ 0,8 milioane, ajungând la 12,9 milioane până la sfârșitul orizontului de proiecție, deși se va menține la un nivel încă relativ superior nivelului minim atins înainte de criză (12,2 milioane). Deși se estimează că scăderea în consecință a ratei șomajului se va produce, în linii mari, la nivelul tuturor țărilor, se așteaptă în continuare ca ratele șomajului să prezinte diferențe substanțiale de la o țară la alta.

Productivitatea muncii este proiectată să se redreseze în cadrul orizontului de proiecție. După dinamica puternică înregistrată în anul 2017, productivitatea muncii pe lucrător a consemnat o decelerare în 2018, reflectând temperarea neanticipată a activității economice. O creștere moderată a dinamicii productivității în termeni trimestriali se așteaptă către finele anului 2019, pe măsură ce activitatea economică se redresează. Pe termen mediu, creșterea productivității muncii ar trebui să se mențină ușor inferioară mediei înregistrate în perioada pre-criză (1,0%^[4]).

Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2019, creșterea PIB real a fost revizuită în sens ascendent pentru anul 2019 și în sens descendent pentru anii 2020 și 2021. În 2019, evoluția peste așteptări a creșterii din trimestrul I anulează complet revizuirile în sens descendent pentru restul anului. Acestea din urmă se datorează: (a) corecțiilor unor factori temporari care au stimulat creșterea în trimestrul I, (b) deteriorării încrederii și revizuirilor în sens descendent ale cererii externe, care au reflectat, în mare parte, incertitudinile pe o perioadă mai prelungită privind politicile la nivel mondial (de exemplu, Brexit și disputele comerciale) și (c) incertitudinilor persistente privind politicile în Italia. Aceste revizuiri în sens descendent la adresa perspectivelor pe termen scurt implică un efect de report mai slab în anul 2020. Perspectivele pe termen mediu au fost revizuite numai marginal în sens descendent.

2 Prețuri și costuri

Conform proiecțiilor, rata inflației IAPC se va situa, în medie, la 1,3% în anul 2019, urmând a se intensifica la 1,6% în 2021 (Graficul 2). Reducerea inflației totale în anul 2019 este justificată, în principal, de o scădere semnificativă a componentei „produse energetice” a inflației IAPC, pe fondul unor efecte de bază în sensul scăderii și al diminuării ușoare a prețurilor în euro ale țițeiului. În anii 2020 și 2021, se așteaptă ca prețurile produselor energetice, componentă a inflației IAPC, să crească într-un ritm modest, reflectând parțial traiectoria ușor descendentă a cotațiilor futures ale petrolului. După înregistrarea unui declin pe termen scurt, reflectând temperarea ritmului de creștere a materiilor prime alimentare, componenta „alimente” a inflației IAPC este preconizată a fluctua în jurul unor ritmuri de 2%. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente va urma o traiectorie ascendentă graduală de la sfârșitul anului 2019, ajungând la 1,6% în 2021. Se estimează că majorarea inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente va fi susținută de redresarea economică într-un ritm mai treptat, dar continuu. În plus, înăsprirea condițiilor pe piețele forței de muncă va sprijini în continuare majorarea câștigurilor salariale, în timp ce profiturile unitare se așteaptă să se redreseze, pe fondul redinamizării activității economice și al propagării majorărilor anterioare ale costurilor cu forța de muncă la nivelul prețurilor. Prin urmare, presiunile din surse interne asupra costurilor ar trebui să se intensifice. Potrivit proiecțiilor, creșterea prețurilor materiilor prime non-energetice va sprijini, de asemenea, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente.

Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a remunerării pe salariat se va majora de la 2,2% în anul 2018 la 2,5% în anul 2021, pe fondul înăspririi în continuare a condițiilor pe piețele forței de muncă. În același timp, după saltul înregistrat în 2018 în contextul încetinirii ciclice a productivității și al unor factori conjuncturali care au afectat remunerarea pe salariat, se estimează o relativă moderare a dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul consolidării dinamicii productivității, aceasta situându-se însă la niveluri mai ridicate decât cele consemnate în ultimii ani. Principalul determinant al dinamicii câștigurilor salariale este creșterea previzionată a gradului de tensionare a pieței forței de muncă în unele părți ale zonei euro. Dincolo de dinamica ciclică, se poate aștepta ca accelerarea inflației totale pe parcursul ultimilor doi ani să contribuie, de asemenea, la avansul creșterii salariale nominale în țările din zona euro în care procesele de stabilire a salariilor includ elemente retrospective. Unele țări au introdus, de asemenea, majorări ale salariilor minime care s-ar putea propaga la nivelul distribuției salariilor.

Se preconizează o evoluție mai favorabilă a marjelor de profit pe parcursul orizontului de proiecție comparativ cu anul 2018. Marjele de profit s-au diminuat în ultimele trimestre pe seama unei creșteri considerabile a costurilor unitare cu forța de muncă și a majorărilor anterioare ale prețurilor petrolului, care au afectat raportul de schimb. Acești factori în sensul scăderii ar trebui să se atenueze pe fondul redinamizării activității economice și al ameliorării anticipate a raportului de schimb (Caseta 3).

Se estimează că presiunile din surse externe asupra prețurilor vor scădea în 2019, urmând să crească moderat pentru restul orizontului de proiecție. Ritmul anual de creștere a deflatorului importurilor este preconizat a consemna o decelerare în 2019, comparativ cu 2018, urmând să se intensifice ușor ulterior. Acest profil se bazează în mare măsură pe variațiile prețurilor petrolului, care au determinat creșterea prețurilor importurilor în 2018 și le vor inhiba în 2019. În același timp, se estimează că majorarea prețurilor materiilor prime exclusiv petrolul și intensificarea presiunilor asupra inflației de bază pe plan mondial ar trebui să aibă o relativă contribuție, deși mai moderată, la dinamica prețurilor importurilor.

Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2019, inflația IAPC este revizuită în sens ascendent pentru anul 2019 și în sens descendent pentru 2020. Aceste revizuiri se explică, în mare parte, prin revizuirea în sens semnificativ ascendent a componentei „produse energetice” pentru anul 2019, ca urmare a creșterii mai puternice a prețurilor petrolului, și în sens descendent pentru anul 2020, pe seama unei traiectorii descrescătoare mai abrupte a cotațiilor futures ale petrolului. În plus, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este revizuită marginal în sens descendent pe termen scurt, reflectând cu precădere rezultate mai modeste.

3 Perspectivele fiscale

Orientarea politicii fiscale la nivel agregat în zona euro este evaluată ca fiind ușor expansionistă pe parcursul întregului orizont de proiecție. Orientarea politicii fiscale este măsurată ca variație a soldului primar ajustat ciclic după excluderea asistenței din fonduri publice acordate sectorului financiar. După ce a fost neutră în anul 2018, orientarea politicii fiscale este proiectată să devină ușor expansionistă în 2019, mai ales pe seama unor reduceri ale impozitelor directe, precum și a majorării cheltuielilor publice în unele țări. În anul 2020, principalele contribuții la relaxarea suplimentară anticipată a orientării politicii fiscale derivă din noi reduceri ale impozitelor directe și ale contribuțiilor la asigurările sociale și din transferurile mai mari. În 2021, o ușoară relaxare în continuare a acesteia este legată, în principal, de creșterea cheltuielilor și de reduceri ale impozitelor directe în unele țări.

Conform proiecțiilor, soldul bugetar al zonei euro va consemna o deteriorare în 2019 și va rămâne, în linii mari, nemodificat în anii următori, în timp ce ponderea datoriei în PIB se menține pe o traiectorie descendentă. Adâncirea deficitului bugetar se datorează unei deteriorări a soldului primar ajustat ciclic, ca urmare a orientării expansioniste anticipate a politicii fiscale. Aceasta este parțial compensată de un declin marginal al cheltuielilor cu dobânzile, determinat de înlocuirea datoriei vechi, la costuri ridicate, cu o datorie nouă, la rate ale dobânzilor mai scăzute. Traiectoria descendentă a ponderii datoriei publice în PIB este sprijinită de un diferențial tot mai favorabil între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB și de persistența unor solduri primare pozitive, care se reduc, totuși, în timp.

Perspectivele deficitului bugetar în zona euro s-au ameliorat marginal comparativ cu proiecțiile din martie 2019. Deficitele bugetare ușor mai scăzute reflectă o orientare a politicii fiscale ceva mai puțin expansionistă decât în proiecțiile din luna martie 2019, fără a modifica însă imaginea de ansamblu a orientării ușor expansioniste a politicii fiscale. Proiecția privind ponderea datoriei rămâne, în linii mari, nemodificată, pe fondul unor revizuiri doar marginale ale deficitului.