Prezenta sinteză a reacțiilor oferă răspunsuri la aspectele evidențiate și solicitările formulate de Parlamentul European în rezoluția sa din 10 februarie 2026 referitoare la Raportul anual 2024 al BCE.^[1] Aceasta este publicată cu ocazia prezentării Raportului anual 2025 al BCE în fața Parlamentului European. Sinteza explică politicile BCE care au legătură cu apelurile adresate acestei instituții în rezoluție și este structurată pe teme.^[2] BCE a publicat aceste sinteze ale reacțiilor din anul 2016, în urma unei sugestii din partea Parlamentului European.

1 Politica monetară

1.1 Comunicarea în materie de politică monetară

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să se străduiască să îmbunătățească instrumentele care măresc transparența, cum ar fi indicii de referință, informațiile privind ipotezele bazate pe modele și evaluările evoluției inflației realizate de Consiliul guvernatorilor. [punctul 5]

BCE își optimizează în mod continuu comunicarea cu privire la deciziile sale de politică monetară și o adaptează la diverse categorii de public și la evoluția domeniului comunicării. Importanța comunicării eficace a fost subliniată din nou în evaluarea strategiei din anul 2025. Există mai multe canale principale pentru explicarea evaluărilor și deciziilor BCE cu privire la politica monetară. Acestea includ conferința de presă în cadrul căreia președinta clarifică cele mai recente decizii de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor, declarația de politică monetară, dările de seamă privind ședințele Consiliului guvernatorilor, articolele care prezintă proiecțiile experților, Buletinul economic și Raportul anual al BCE. În ceea ce privește modelele utilizate în procesul de elaborare a deciziilor de politică monetară, sunt disponibile pe website-ul BCE informații referitoare la structura lor și datele utilizate.^[3] În plus, printre inițiativele recente în materie de comunicare se numără Blogul BCE, Podcastul BCE și canalul YouTube Espresso Economics, care vizează să se adreseze unui public mai larg, cu ajutorul unor exemple ușor de înțeles și al unui limbaj clar. Aceste canale oferă informații privind activitatea BCE, cu niveluri de detaliere diferite și pentru categorii de public diverse. Publicațiile sunt completate de seturi extinse de date, care sunt puse la dispoziție pe website-ul BCE, de exemplu seturi de date privind achizițiile și deținerile de active.

1.2 Evaluarea privind inflația ridicată

În rezoluția sa, Parlamentul European se declară îngrijorat de inflația ridicată din anii de după pandemia de COVID-19, inflație provocată de șocurile de la nivelul ofertei. Acesta constată că în această perioadă ar fi fost justificată o revenire rapidă la stabilitatea prețurilor prin decizii ale BCE și invită BCE să analizeze temeinic în raportul său anual cauzele acestei inflații ridicate și să prezinte un set de recomandări de politică cu ajutorul cărora să se tragă concluziile corecte din viitoarele crize inflaționiste. [punctul 9]

BCE a efectuat o analiză amănunțită a cauzelor episodului marcat de rate ridicate ale inflației din perioada 2022-2023 și a desprins din acesta învățămintele necesare cu privire la politica monetară, ca parte a evaluării strategiei sale din 2025. Evaluarea a inclus atât implicațiile episodului asupra politicii monetare, cât și învățămintele desprinse în urma perioadei prelungite cu niveluri ale inflației inferioare țintei care a precedat acest episod, pentru a contribui la viitoarea strategie de politică monetară a BCE. Episodul marcat de rate ridicate ale inflației a reflectat o serie de șocuri cauzate de perturbările generate de pandemie la nivelul lanțurilor de aprovizionare, de invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia și de criza energetică ce a urmat acesteia, precum și de redeschiderea economiei după pandemie. Drept răspuns, începând cu luna iulie 2022 BCE a majorat ratele dobânzilor cu 450 puncte de bază, încetând totodată achizițiile nete de active și, ulterior, sistând reinvestirea titlurilor ajunse la scadență în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Concluziile relevante ale evaluării strategiei se referă la necesitatea unor măsuri de politică monetară adecvat de ferme sau persistente ca răspuns la deviațiile ample și susținute ale inflației de la țintă, care includ atât deviațiile în sensul creșterii, cât și pe cele în sensul scăderii, pentru a evita dezancorarea anticipațiilor privind inflația și perpetuarea deviațiilor inflației de la nivelul țintei. De asemenea, evaluarea a conchis că alegerea, configurarea și punerea în aplicare a instrumentelor de politică monetară ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite un răspuns agil la variațiile contextului inflației. În plus, la adoptarea deciziilor de politică monetară, Consiliul guvernatorilor va lua în considerare nu numai cea mai probabilă traiectorie a inflației și a activității economice, ci și riscurile și incertitudinile asociate, inclusiv prin utilizarea corespunzătoare a unor scenarii și analize ale senzitivității. BCE a publicat materiale suplimentare care analizează cauzele, dinamica și efectele acestei perioade marcate de niveluri ale inflației superioare țintei.^[4] Printre alte instrumente, analiza contrafactuală a arătat că o înăsprire mai rapidă și mai agresivă ar fi avut numai un impact limitat asupra tiparului inflației, cu consecințe semnificative asupra activității economice.^[5] Având în vedere că analizele amănunțite sunt puse la dispoziția publicului și întrucât scopul Raportului anual al BCE este de a informa cu privire la activitățile desfășurate de BCE într-un an dat, Raportul anual al BCE din 2025 nu ar fi reprezentat un canal adecvat pentru acest material.

1.3 Ținta inflației stabilită de BCE și strategia de politică monetară a BCE

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să aprecieze dacă obiectivul său simetric este adecvat luând în considerare și factori calitativi. Parlamentul European ia cunoștință de evaluarea strategiei de politică monetară pentru 2025 și încurajează BCE să facă periodic astfel de evaluări. [punctul 13]

BCE a adoptat, în anul 2021, o țintă simetrică a inflației de 2% pe termen mediu, care și-a îndeplinit bine scopul în ultimii ani. Evaluarea strategiei din 2025 a reconfirmat angajamentul față de ținta simetrică a inflației de 2%. Claritatea cu privire la țintă a fost esențială atât pentru reancorarea anticipațiilor privind inflația la ieșirea din perioada cu niveluri scăzute ale inflației, cât și pentru menținerea ancorării solide a anticipațiilor privind inflația la nivelul țintei în timpul saltului consemnat de inflație. Ținta cantitativă clară are diferite avantaje. De pildă, consumatorii și firmele care au cunoștință de ținta simetrică a inflației de 2% acordă mai multă credibilitate îndeplinirii de către BCE a obiectivului său privind stabilitatea prețurilor și își aliniază în mai mare măsură așteptările privind inflația la ținta inflației, aspect demonstrat, de exemplu, de Ehrmann, Georgarakos și Kenny (2023).^[6] La evaluarea răspunsului adecvat din partea politicii monetare la o deviație a inflației de la țintă, Consiliul guvernatorilor ține cont de originea, amploarea și persistența deviației. BCE intenționează să evalueze periodic adecvarea strategiei sale de politică monetară, următoarea evaluare fiind prevăzută pentru anul 2030.

1.4 Bilanțul și achizițiile de active ale BCE

Rezoluția Parlamentului European subliniază că programele de achiziționare ale BCE sunt instrumente neconvenționale de politică monetară care au efecte secundare. Rezoluția constată îndeosebi că programele de achiziționare a activelor pot denatura semnalele referitoare la prețuri și observă că BCE a început să își reducă doar foarte treptat bilanțul. Rezoluția susține BCE în demersul de a-și reduce în continuare rolul direct în achiziționarea de titluri de valoare și încurajează BCE să renunțe treptat la programele sale de achiziționare de titluri de stat. [punctul 14]

Programele de achiziționare de active au fost introduse pentru a îndeplini obiectivul principal al BCE privind stabilitatea prețurilor în contextul unei perioade prelungite cu niveluri ale inflației inferioare țintei și rate ale dobânzilor de politică monetară situate în apropierea limitei inferioare. Aceste programe au fost introduse ca parte a setului de instrumente neconvenționale ale BCE cu scopul de a proteja transmisia politicii monetare și de a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% atunci când ratele convenționale de politică monetară s-au apropiat de limita minimă efectivă. Achizițiile de active au fost, de asemenea, esențiale pentru stabilizarea piețelor financiare în perioadele caracterizate de tensiuni. Sistarea reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență are drept rezultat o reducere treptată și previzibilă a deținerilor de obligațiuni în cadrul programelor de achiziționare, menită să protejeze buna funcționare a piețelor.^[7]

Bilanțul contabil al Eurosistemului continuă să se reducă într-un ritm măsurat și previzibil, după cum reiese din Graficul 1. Reinvestirile au fost sistate în cadrul APP la sfârșitul lunii iunie 2023, iar în cadrul PEPP la finalul anului 2024. În consecință, 2025 a marcat primul an de la demararea programelor în care Eurosistemul nu a efectuat niciun fel de achiziții de active în scopuri de politică monetară. Reducerea portofoliilor aferente APP și PEPP a fost absorbită de piață fără probleme. Într-adevăr, pe măsură ce Eurosistemul și-a redus treptat deținerile de titluri, alți investitori, inclusiv gospodăriile populației, băncile, fondurile de pensii și societățile de asigurare, și-au majorat deținerile. Analiza strategică a BCE pentru 2025 a reiterat că principalul instrument de politică monetară al BCE este setul său de rate ale dobânzilor de politică monetară. De asemenea, a confirmat și capacitatea Consiliul guvernatorilor de a utiliza și alte instrumente, după caz, pentru a influența orientarea politicii monetare atunci când ratele dobânzilor de politică monetară se apropie de limita minimă sau pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare. BCE monitorizează periodic efectele secundare și implicațiile instrumentelor sale de politică monetară asupra funcționării pieței și realizează, de asemenea, evaluări ale proporționalității atunci când introduce sau ajustează instrumente de politică monetară suplimentare.

Graficul 1

Evoluția activelor aferente politicii monetare a Eurosistemului

(miliarde EUR)

1.5 Transmisia politicii monetare

În rezoluția sa, Parlamentul European regretă că de la criza financiară din 2008 schemele de creditare pe termen scurt ale BCE au înlocuit în mare măsură piața de finanțare interbancară privată și invită BCE să nu plătească băncilor rate ale depozitelor care depășesc ratele pieței, deoarece acest lucru se opune principiului unei economii cu o piață deschisă și cu concurență liberă, și să elimine orice obstacol care îngreunează redresarea piețelor interbancare negarantate pe termen scurt. [punctul 15]

Activitatea pe piața monetară se intensifică, pe fondul diminuării surplusului de lichiditate, în timp ce nivelul împrumuturilor acordate de băncile centrale se menține scăzut. Atât volumul, cât și scadența operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-au diminuat între 2022 și 2025, după ce se majoraseră ulterior crizelor care au afectat zona euro, când Eurosistemul a introdus operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL). Acestea au oferit băncilor condiții favorabile și au furnizat stimulente pentru creditarea economiei reale, sprijinind transmisia orientării acomodative a politicii monetare pe durata crizelor. Odată cu diminuarea surplusului de lichiditate datorată reducerii treptate a portofoliilor APP și PEPP, precum și utilizării limitate a operațiunilor standard de refinanțare, activitatea pe piața monetară s-a intensificat din nou.^[8]

Transmisia fără sincope a politicii monetare se bazează pe orientarea eficace de către BCE a ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară. Remunerarea depozitelor pe care băncile le dețin la Eurosistem reprezintă un punct de ancorare pentru ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară, permițând direcționarea acestora în concordanță cu orientarea politicii monetare. În condițiile unui surplus de lichiditate, se anticipează că ratele dobânzilor pe piața monetară se vor menține în apropierea ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BCE. Piețele monetare sunt, de asemenea, afectate de factori structurali care nu au legătură cu politica monetară. Pe piața negarantată, ratele pe termen scurt pot scădea sub rata dobânzii la facilitatea de depozit, deoarece instituțiile nebancare și băncile din afara zonei euro care nu au acces la facilitatea de depozit a BCE sunt, de asemenea, participanți activi la piață.^[9] Pe de altă parte, marja dintre ratele dobânzilor pe termen scurt negarantate și rata dobânzii la facilitatea de depozit s-a diminuat lent, dar constant, pe fondul reducerii surplusului de lichiditate. Se estimează că surplusul de lichiditate se va restrânge în continuare. În ceea ce privește ratele dobânzilor pe piață pe termen scurt garantate, nivelul acestora se situează actualmente, în medie, la nivelul ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

1.6 Neutralitatea pieței, funcționarea pieței și alocarea eficientă a resurselor

Rezoluția Parlamentului European constată că noțiunea de neutralitate a pieței este legată de principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este liberă”. Aceasta invită BCE, respectându-i independența, să remedieze disfuncționalitățile pieței și să asigure alocarea eficientă a resurselor pe termen lung, rămânând totodată cât se poate de apolitică și respectând neutralitatea pieței, și subliniază că astfel de decizii nu trebuie luate în detrimentul îndeplinirii mandatului BCE. [punctul 23]

BCE se angajează să respecte principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor”, enunțat la articolul 127 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Piețele financiare eficiente și funcționale sunt esențiale pentru a asigura alocarea optimă a resurselor în cadrul unei economii de piață. Funcționarea fără sincope a piețelor financiare, îndeosebi a piețelor monetare și a celor ale obligațiunilor, este fundamentală pentru transmisia ordonată a măsurilor de politică monetară la nivelul întregii economii. Respectarea principiului unei economii de piață deschise nu presupune o interdicție privind influențarea proceselor pieței, ci, mai degrabă, stabilește un cadru în limitele căruia BCE poate interveni de o manieră proporțională și în conformitate cu mandatul său.

Neutralitatea pieței contribuie la asigurarea faptului că acțiunile BCE se aliniază la principiul unei economii de piață deschise. BCE se angajează să evite perturbările nejustificate ale funcționării pieței sau ale concurenței. Neutralitatea pieței a reprezentat piatra de temelie a elaborării programelor de achiziționare de active ale BCE. Mai exact, neutralitatea pieței menită să protejeze mecanismele de stabilire a prețurilor prin evitarea unor distorsiuni semnificative de-a lungul curbei randamentelor, precum și a unor perturbări ale lichidității pe piață sau ale disponibilității garanțiilor rezultate din achizițiile BCE. Instituția se poate abate, în mod justificat, de la neutralitatea pieței atunci când este necesar pentru a-și îndeplini obiectivele sau pentru a gestiona riscuri, cu condiția ca aceste acțiuni să se alinieze la alte principii prevăzute în Tratat și să respecte principiul proporționalității. BCE dispune de cadre de control al riscurilor pentru a-și proteja bilanțul împotriva riscurilor financiare rezultate din achizițiile definitive de active, efectuate în scopul îndeplinirii obiectivului său de politică monetară. Aceste cadre includ evaluări ale creditului și proceduri de verificare prealabilă care ar putea conduce, sub rezerva respectării principiului proporționalității, la limitarea sau suspendarea achizițiilor unor titluri de valoare, ceea ce ar putea determina o posibilă abatere de la neutralitatea pieței. Astfel de cadre subliniază abordarea prudentă a BCE cu privire la îndeplinirea obiectivului său de politică monetară privind stabilitatea prețurilor, diminuând, prin aceasta, riscurile și respectând principiile enunțate în Tratat.

În foaia de parcurs a BCE pentru 2021 privind schimbările climatice, Consiliul guvernatorilor și-a anunțat decizia de a orienta, prin reinvestiri, deținerile de obligațiuni corporative către emitenții cu o performanță climatică mai bună. Această ajustare a fost pusă în aplicare începând cu luna octombrie 2022. Scopul acesteia a fost de a contracara tendința de favorizare a companiilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon în cadrul portofoliului, de a reduce riscurile financiare legate de schimbările climatice în bilanțul Eurosistemului și de a integra în politica monetară a BCE obiectivul secundar al acestei instituții privind sprijinirea politicilor economice generale ale UE, în cazul de față acestea fiind obiectivele climatice generale. Aceste măsuri legate de schimbările climatice au condus la o diminuare semnificativă a intensității emisiilor de carbon aferente fluxurilor de achiziții de obligațiuni corporative. Eurosistemul a sistat reinvestirile de titluri din sectorul corporativ în cadrul programului de achiziționare de active la sfârșitul lunii iunie 2023, iar pe cele din cadrul PEPP la finalul anului 2024.

2 Stabilitatea financiară și infrastructura de piață

2.1 Monitorizarea criptoactivelor

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să întărească monitorizarea criptoactivelor, cum ar fi criptomonedele stabile. [punctul 29]

BCE monitorizează atent riscurile la adresa stabilității financiare reprezentate de criptoactive, îndeosebi de monedele digitale stabile (stablecoins), precum și impactul acestora asupra transmisiei politicii monetare și a funcționării fără sincope a sistemelor de plăți. Activitatea analitică și supravegherea în acest domeniu sunt extinse în mod continuu pentru a reflecta evoluțiile de pe piață și de la nivelul cadrului de reglementare. De exemplu, în cursul anului 2025 și la începutul anului 2026, BCE a publicat mai multe articole despre modul în care criptoactivele și monedele digitale stabile (stablecoins) ar putea afecta stabilitatea financiară sau politica monetară.^[10] BCE a colaborat, de asemenea, cu autoritățile naționale competente în vederea extinderii capacităților analitice și de monitorizare și a contribuit la lucrările conexe ale Comitetului european pentru risc sistemic cu privire la criptoactive, inclusiv cu privire la monedele digitale stabile (stablecoins).^[11] Având în vedere natura globală și acoperirea transfrontalieră a criptoactivelor, BCE continuă să contribuie la activitățile legate de criptoactive și tokenizare în cadrul forurilor internaționale, de exemplu prin participarea sa la Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supravegherea bancară, Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață, Comitetul pentru sistemul financiar mondial și Comitetul pentru piețe. Aceste activități includ monitorizarea și evaluarea riscurilor generate de criptoactive și furnizorii de servicii asociate acestora, inclusiv a riscurilor care decurg din legăturile furnizorilor cu sectorul financiar, a implicațiilor generale asupra sistemului financiar, precum și a punerii în aplicare și a elaborării în continuare de standarde internaționale pentru contracararea riscurilor aferente. BCE și-a extins, de asemenea, monitorizarea evoluțiilor de pe piețele de tokenizare în general, dincolo de criptoactive și de monedele digitale stabile (stablecoins), pentru a include și depozitele tokenizate sau obligațiunile tokenizate.^[12] Acest demers s-a înscris cu precădere în cadrul activității desfășurate în cadrul inițiativei Appia a BCE în vederea conceperii, alături de părțile interesate din sectorul public și din cel privat, a unui sistem financiar european tokenizat integrat, inovator și competitiv.^[13] BCE este pregătită să furnizeze Comisiei Europene și colegiuitorilor mai multe informații și contribuții din analizele și monitorizarea sa internă, după caz, astfel cum a procedat în 2025.^[14]

2.2 Reziliența operațională și monitorizarea serviciilor TARGET^[15]

În rezoluția sa, Parlamentul European se declară îngrijorat de indisponibilitatea temporară a sistemelor de decontare pe bază brută în timp real T2 și T2S ale BCE în februarie 2025 și invită BCE să monitorizeze îndeaproape și să asigure buna funcționare a sistemelor de decontare. [punctul 32]

Eurosistemul are în vedere trei abordări complementare pentru promovarea siguranței și eficienței infrastructurilor pieței financiare. Acestea sunt: (i) deținerea și operarea infrastructurilor pieței financiare („funcția de operare”); (ii) derularea activităților de monitorizare („funcția de monitorizare”); și (iii) acționarea în calitate de catalizator („funcția de catalizator”). Serviciile TARGET reprezintă servicii de infrastructură a pieței financiare dezvoltate și operate de Eurosistem, care asigură fluxul liber de numerar, titluri de valoare și garanții la nivelul întregii Europe. În acest context, funcția de monitorizare a Eurosistemului, care este separată de funcția de operare la nivel organizațional, efectuează evaluări periodice pentru a valida conformitatea serviciilor TARGET cu principiile de monitorizare și dispozițiile juridice aplicabile. În cazul în care sunt identificate situații de neconformitate, aceasta emite recomandări în materie de monitorizare pentru a determina modificări. În acest rol, funcția de monitorizare interacționează periodic cu funcția de operare a Eurosistemului destinată serviciilor TARGET pentru a solicita informațiile necesare formulării punctului său de vedere independent.

Funcția de operare a Eurosistemului destinată serviciilor TARGET a răspuns la incidentul major din luna februarie 2025 care a afectat T2 și T2S prin efectuarea unei evaluări cuprinzătoare în urma incidentului. Aceasta a acoperit cauzele profunde, impactul operațional și măsurile de remediere. Constatările au fost centralizate într-un raport post-mortem publicat pe website-ul BCE în luna noiembrie 2025 și transmis Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European. Punerea în aplicare a constatărilor evaluării se află într-o etapă avansată: măsurile pentru care factorul timp este esențial au fost deja finalizate, iar cele rămase sunt puse în aplicare în conformitate cu planul de acțiune agreat, în scopul consolidării în continuare a rezilienței operaționale și a mecanismelor de gestionare a crizelor. În sens mai larg, serviciile TARGET operează într-un cadru robust de gestionare a riscurilor și de reziliență cibernetică, care cuprinde mecanisme de asigurare a continuității activității, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor, alături de dispozitive de redundanță, monitorizare continuă și testări periodice.

În plus, funcția de monitorizare a Eurosistemului destinată serviciilor TARGET a efectuat o evaluare detaliată din perspectiva monitorizării cu privire la acest incident major. Au fost emise recomandări în legătură cu identificarea cauzelor profunde, eficiența procedurii de recuperare, activitățile de testare și soluțiile de urgență. Funcția de operare aferentă serviciilor TARGET se află în curs de a trata aceste recomandări cu prioritate ridicată. Nu în ultimul rând, ca răspuns la evoluția amenințărilor, Eurosistemul și-a actualizat Strategia privind reziliența cibernetică prin alinierea cadrului TIBER-EU^[16] la cerințele Actului legislativ privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA)^[17], ajutând astfel autoritățile să pună în aplicare și să efectueze teste de penetrare bazate pe amenințări pentru a verifica modul în care operatorii își protejează sistemele împotriva atacurilor cibernetice.

3 Guvernanța și comunicarea BCE

3.1 Guvernanța instituțională

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să promoveze un dialog intern deschis și constructiv. De asemenea, cere să se îmbunătățească mai departe cadrele de reprezentare a personalului și cadrul intern de avertizare în interes public al BCE. [punctul 37]

BCE dispune de un cadru cuprinzător de reprezentare a personalului, care promovează dialogul semnificativ și colaborarea cu reprezentanții personalului. Cadrul de reprezentare a personalului BCE oferă reprezentanților personalului posibilități multiple de a contribui (de exemplu, printr-un proces de consultare), de a interacționa și colabora (de exemplu, în cadrul ședințelor periodice cu toate nivelurile de personal executiv și de conducere al BCE), precum și de a comunica (de exemplu, prin scrisori de inițiativă, e-mailuri și intranetul BCE) pentru a-și exprima opiniile și a reprezenta punctele de vedere ale personalului. Aceste puncte de vedere sunt luate în considerare de către organele de decizie ale BCE, asigurându-se că personalul BCE poate contribui la deciziile privind politicile de angajare și aspectele relevante pentru acesta.

În conformitate cu planurile evidențiate în răspunsul BCE la rezoluția Parlamentului European din anul anterior, în 2025 BCE a efectuat o evaluare cuprinzătoare a normelor sale privind raportarea, investigarea și monitorizarea disciplinară. Evaluarea s-a bazat pe experiența dobândită începând din 2020, atunci când cadrul a fost revizuit considerabil. În luna decembrie 2025, Comitetul executiv al BCE a adoptat un cadru modernizat, care a introdus mai multe îmbunătățiri, inclusiv la nivelul cadrului privind avertizarea de integritate. Normele revizuite oferă clarificări referitoare la canalele de raportare și optimizează în mod semnificativ investigațiile cu privire la cazurile de abatere, care de acum înainte vor fi gestionate de o singură unitate specializată. În plus, acum se pune un accent mai mare pe susținerea personalului implicat în asemenea procese, inclusiv prin consiliere, precum și printr-o protecție proactivă mai puternică în cazul identificării unui risc de represalii. Totodată, sub rezerva unor condiții specifice, cadrul revizuit consolidează mecanismele de protecție pentru personalul care raportează în mod public abateri care aduc atingere interesului general.

3.2 Interacțiunea cu parlamentele naționale

Rezoluția Parlamentului European invită Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) să continue și să își consolideze dialogul cu parlamentele naționale, ceea ce, în opinia sa, ar întări legitimitatea și politicile SEBC. [punctul 39]

Deși parlamentele naționale interacționează în principal cu băncile centrale naționale din Eurosistem respective, și BCE poate interacționa ad-hoc direct cu acestea, dacă este cazul. Sfera și modalitățile interacțiunilor dintre băncile centrale naționale și parlamente diferă de la un stat membru la altul. Dispozițiile constituționale, cele statutare și arhitectura instituțională mai largă specifice fiecărui stat membru influențează cum, când și sub ce formă interacționează băncile centrale naționale cu parlamentele naționale. Cu toate că BCE răspunde în primul rând în fața Parlamentului European, aceasta poate primi, ocazional, delegații din partea parlamentelor naționale pentru a discuta aspecte care prezintă relevanță pentru zona euro în ansamblu. Aceste schimburi au loc la solicitarea parlamentului național respectiv și vizează asigurarea unui nivel echilibrat de interacțiune cu parlamentele tuturor țărilor din zona euro. Statele membre ale căror bănci centrale naționale fac parte din SEBC, dar nu și din Eurosistem, au o conduită autonomă a politicii monetare, iar BCE nu interacționează, în general, cu parlamentele lor naționale în ceea ce privește politica sa monetară.