Sinteză

Economia zonei euro se dovedește a fi rezilientă, în pofida contextului internațional dificil. PIB real a consemnat un avans de 0,3% în trimestrul III 2025, nivel superior celui estimat în proiecțiile din luna septembrie, ca urmare a evoluțiilor volatile din prima jumătate a anului, reflectând efectele devansării activității economice pe fondul tarifelor comerciale mai ridicate impuse de SUA și al incertitudinilor asociate, precum și impactul fluctuațiilor puternice ale datelor referitoare la Irlanda. Cererea internă ar trebui să rămână principalul motor al creșterii economice în zona euro, susținută de majorarea salariilor reale și a gradului de ocupare a forței de muncă, în contextul unor piețe reziliente ale forței de muncă, cu niveluri minime istorice ale ratei șomajului. Potrivit anticipațiilor, cheltuielile bugetare suplimentare pentru infrastructură și apărare anunțate în acest an, mai ales în Germania, alături de ameliorarea condițiilor de finanțare, determinată de reducerile ratelor dobânzilor de politică monetară începând cu luna iunie 2024, ar trebui să susțină, de asemenea, economia internă. Pe plan extern, deși persistă dificultăți de competitivitate, inclusiv de natură structurală, se estimează o accelerare a exporturilor în anul viitor. Această îmbunătățire este atribuită revigorării cererii externe pe fondul diminuării incertitudinilor asociate politicilor comerciale, în pofida manifestării progresive a impactului exercitat de majorarea tarifelor vamale. Se anticipează că ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 1,4% în 2025, de 1,2% în 2026, de 1,4% în 2027 și de 1,4% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2025, creșterea PIB a fost revizuită în sens ascendent pe parcursul întregului orizont de proiecție, reflectând datele peste așteptări, reducerea incertitudinilor asociate politicilor comerciale, consolidarea cererii externe și scăderea prețurilor materiilor prime energetice.^[1]

Conform proiecțiilor, inflația se va reduce de la 2,1% în 2025 la 1,9% în 2026 și, ulterior, la 1,8% în 2027, urmând să atingă ținta BCE de 2% pe termen mediu în 2028. Scăderea anticipată a inflației totale (măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum – IAPC) la începutul anului 2026 reflectă un efect de bază în sensul scăderii generat de prețurile produselor energetice, în timp ce componentele non-energetice ale inflației ar trebui să consemneze în continuare o diminuare pe parcursul anului 2026. Contribuția dinamicii prețurilor produselor energetice la inflația totală ar trebui să rămână modestă până la sfârșitul anului 2027, după care va înregistra o creștere semnificativă în 2028, ca urmare a implementării anticipate a Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (Emissions Trading System 2 – ETS2), cu un impact în sensul creșterii de 0,2 puncte procentuale asupra inflației totale. Se previzionează că inflația IAPC exclusiv produse energetice se va reduce de la 2,5% în 2025 la 2,2% în 2026 și la 2,0% în 2027 și 2028. Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor alimentelor se va diminua considerabil, pe fondul disipării efectelor majorărilor anterioare ale prețurilor materiilor prime alimentare la nivel mondial și ale condițiilor meteorologice nefavorabile din perioada verii, estimându-se o stabilizare a acesteia la ritmuri ușor peste 2% începând cu ultimele luni ale anului 2026. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX) se va modera de la 2,4% în 2025 la 2,0% în 2028, în condițiile în care dinamica prețurilor serviciilor se reduce pe fondul atenuării presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă, iar aprecierea anterioară a euro se transmite în lanțul de stabilire a prețurilor, determinând scăderea inflației măsurate prin prețurile bunurilor. Dinamica salarială ar trebui să se tempereze în continuare până în 2026, după care se va stabiliza la circa 3%, fiind susținută de o piață rezilientă a forței de muncă și de un avans al productivității ușor sub 1%. Se anticipează o diminuare a ritmului de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă, deși se consideră că impactul asupra inflației va fi parțial compensat de redresarea treptată a marjelor de profit pe parcursul orizontului de proiecție. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2025, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale pentru 2026, reflectând datele recente peste așteptări privind inflația IAPC și dinamica salarială, aceasta din urmă conducând la o revizuire semnificativă în sens ascendent a perspectivelor privind câștigurile salariale. Proiecția pentru inflația IAPC a fost revizuită în sens ușor descendent pentru anul 2027 ca urmare a unei contribuții estimate mai scăzute din partea componentei „produse energetice”, întrucât se așteaptă în prezent ca implementarea ETS2 să fie amânată din 2027 în 2028, deși se consideră că această contribuție va fi parțial compensată de o dinamică mai alertă a prețurilor serviciilor.