Ce trebuie să facă o țară pentru a se alătura zonei euro?
În primul rând, aceasta trebuie să fie un stat membru al UE – adoptarea monedei euro reprezintă o etapă importantă a apartenenței la UE.
Introdus la 1 ianuarie 1999, euro a înlocuit monedele naționale în 20 dintre cele 27 de state membre ale UE. Moneda unică reprezintă mijlocul legal de plată pentru aproximativ 350 de milioane de cetățeni din UE, care, atunci când lucrează sau călătoresc peste granițe, pot conta pe stabilitatea prețurilor. Șase dintre celelalte șapte state membre ale UE – Danemarca este exclusă în baza unui acord special – s-au angajat, prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să adopte euro, ceea ce presupune că trebuie să depună eforturi pentru a îndeplini criteriile de convergență prevăzute în Tratat. Care sunt aceste criterii?
În primul rând, Tratatul impune statelor membre să atingă un grad înalt de convergență economică durabilă înainte ca acestea să se poată alătura zonei euro. Aceasta înseamnă că economiile lor trebuie să poată ține pasul cu cele care folosesc deja moneda euro. Convergența economică este măsurată din perspectiva progreselor înregistrate în următoarele domenii:
- evoluțiile prețurilor, respectiv inflația;
- soldurile bugetare și datoria publică;
- cursurile de schimb;
- ratele dobânzilor pe termen lung.
În plus, sunt luați în considerare și alți factori relevanți pentru integrarea și convergența economică, de exemplu soliditatea cadrului instituțional al țării.
De asemenea, convergența trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă că îndeplinirea criteriilor de convergență economică la un anumit moment nu este suficientă – aceste criterii trebuie îndeplinite permanent. Acest lucru este foarte important pentru țările care au aceeași monedă. Acestea trebuie să se asigure că economiile lor sunt reziliente, astfel încât uniunea monetară să poată funcționa armonios și toți membrii să poată culege roadele stabilității monetare.
De asemenea, există cerințe legale – de exemplu, legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatele, în special cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.
Criteriile de convergență economică în detaliu
Evoluțiile prețurilor
Evoluțiile prețurilor se referă la modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor în timp, cu alte cuvinte, la inflație. Pentru funcționarea economiei și pentru bunăstarea economică este important ca prețurile să nu crească prea repede, ci să fie mai degrabă stabile, modificându-se doar treptat în timp. În cazul în care prețurile se mențin stabile, aceasta înseamnă că valoarea banilor este conservată, iar dumneavoastră vă păstrați puterea de cumpărare. În sens mai larg, moneda își poate îndeplini funcțiile de bază, printre care se numără cea de mijloc de schimb stabil și cea de mijloc de tezaurizare.
Se consideră că o țară îndeplinește criteriul stabilității prețurilor dacă, pe parcursul unei perioade de observație de un an, inflația medie a acesteia nu depășește cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflației a celor trei state membre ale UE care au înregistrat cele mai bune rezultate.
Evoluțiile soldurilor bugetare și ale datoriei publice
În temeiul dispozițiilor din Tratat, poziția financiară generală a unui stat membru este considerată sustenabilă pe baza a două criterii:
cheltuielile unui guvern nu depășesc prea mult veniturile acestuia (mai precis, deficitul bugetar anual al acestuia nu ar trebui să depășească 3% din produsul intern brut);
datoria publică generală nu depășește 60% din produsul intern brut.
Aceste criterii urmăresc să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și faptul că guvernul este capabil să își gestioneze datoria. Totuși, Tratatul oferă o anumită flexibilitate cu privire la cele două criterii, iar evaluarea finală este efectuată de Consiliul Ecofin, respectiv reuniunea miniștrilor finanțelor din statele membre ale UE.
Evoluțiile cursului de schimb
O țară trebuie să mențină un curs de schimb stabil al monedei sale. Acest lucru este important pentru a permite firmelor și cetățenilor să planifice în perspectivă, având încredere că prețurile exporturilor și importurilor vor rămâne stabile.
Stabilitatea cursului de schimb este determinată prin evaluarea măsurii în care cursul de schimb al monedei țării respective s-a menținut în limitele benzii de fluctuație prevăzute de mecanismul cursului de schimb (MCS II) cel puțin în perioada de doi ani precedentă, fără tensiuni severe și, în special, fără a înregistra o devalorizare față de euro.
Evoluțiile ratelor dobânzilor pe termen lung
Rata dobânzii pe termen lung a unei țări nu ar trebui să o depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale, în perioada de observație de un an anterioară evaluării, pe cea a celor trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. Rata dobânzii se măsoară pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri de valoare comparabile. Acest criteriu este important pentru a demonstra durabilitatea și sustenabilitatea convergenței unei țări.
Cine evaluează dacă un stat membru al UE este pregătit să adopte euro?
Cel puțin la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru al UE care încă nu a adoptat euro, BCE și Comisia Europeană prezintă Consiliului Uniunii Europene un raport privind progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în direcția îndeplinirii criteriilor de convergență stabilite în Tratatul de la Maastricht. Aceste rapoarte se numesc rapoarte de convergență.
Pe lângă elaborarea acestor rapoarte, atât BCE, cât și Comisia monitorizează periodic progresul pe parcursul anului.
Decizia finală privind adoptarea euro ca monedă a unei țări este luată de Consiliul Uniunii Europene. Reprezentanții tuturor țărilor din UE iau o decizie pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, după consultarea Parlamentului European.