Opțiuni de căutare
Home Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • DECLARAȚIE INTRODUCTIVĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 10 decembrie 2020

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

Deși revirimentul activității economice în trimestrul III a fost mai puternic decât s-a anticipat, iar perspectivele introducerii unor vaccinuri sunt încurajatoare, pandemia continuă să genereze riscuri severe la adresa sănătății publice și a economiei zonei euro și a celei mondiale. Recrudescența numărului de cazuri de COVID-19 și măsurile de izolare asociate restrâng semnificativ activitatea economică în zona euro, anticipându-se o contracție a acesteia în trimestrul IV 2020. Deși activitatea din sectorul prelucrător se menține rezilientă, cea din sectorul serviciilor este redusă drastic de creșterea ratelor de infectare și de noile restricții cu privire la interacțiunile sociale și mobilitate. Inflația rămâne la un nivel foarte scăzut, în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. În ansamblu, datele noi și proiecțiile experților noștri sugerează un impact mai pronunțat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și o trenare a inflației pe o perioadă mai prelungită decât s-a estimat anterior.

Având în vedere repercusiunile economice ale recrudescenței pandemiei, Consiliul guvernatorilor și-a recalibrat astăzi instrumentele de politică monetară, după cum se menționează în continuare.

În primul rând, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

În al doilea rând, am decis majorarea pachetului aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) cu 500 de miliarde EUR, până la o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR. Totodată, am extins orizontul stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022. În orice caz, vom efectua achiziții nete până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită.

Scopul acestor achiziții va fi menținerea unor condiții favorabile de finanțare pe parcursul acestei perioade prelungite. Achizițiile vor fi efectuate de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare, care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare. Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului. De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Extinderea achizițiilor efectuate în cadrul PEPP pe un orizont mai îndelungat reflectă repercusiunile prelungite ale pandemiei asupra economiei și inflației. Aceasta permite o prezență continuă pe piață și un sprijin mai durabil din partea stimulului nostru monetar. Menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei va contribui la reducerea incertitudinilor și la susținerea încrederii, încurajând astfel cheltuielile de consum și investițiile corporative și, în ultimă instanță, sprijinind redresarea economică și favorizând compensarea impactului în sensul scăderii al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației.

Am decis, de asemenea, să prelungim reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

În al treilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis o nouă recalibrare a condițiilor aplicabile celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). Mai exact, am decis extinderea cu douăsprezece luni, până în iunie 2022, a perioadei în care se vor aplica condiții net mai favorabile. Vor fi efectuate, de asemenea, trei operațiuni suplimentare în perioada iunie-decembrie 2021. Totodată, am decis să majorăm volumul total al împrumuturilor pe care contrapartidele vor avea dreptul să le contracteze în cadrul OTRTL III, de la 50% la 55% din stocul aferent împrumuturilor eligibile. Pentru a încuraja băncile să mențină nivelul actual al creditării bancare, condițiile de creditare în cadrul OTRTL III recalibrate vor fi disponibile numai pentru băncile care ating un nou obiectiv de performanță în materie de creditare. Extinderea perioadei cu rate scăzute ale dobânzilor asociate pandemiei, adăugarea unui număr mai mare de operațiuni și majorarea volumului împrumuturilor care pot fi acordate vor menține condițiile foarte atractive de finanțare pentru bănci. Aceasta va contribui la asigurarea oferirii în continuare de către acestea a unor condiții favorabile de creditare și a accesării unui volum amplu de lichiditate pentru acordarea de împrumuturi populației și firmelor.

În al patrulea rând, Consiliul guvernatorilor a decis să prelungească până în iunie 2022 durata setului de măsuri de relaxare privind garanțiile, pe care le-a adoptat la 7 și 22 aprilie 2020. Prelungirea acestor măsuri va continua să asigure că băncile pot utiliza pe deplin operațiunile de furnizare de lichiditate ale Eurosistemului, îndeosebi OTRTL recalibrate. Consiliul guvernatorilor va reevalua măsurile de relaxare privind garanțiile anterior lunii iunie 2022, asigurând că nu este afectată participarea contrapartidelor Eurosistemului la OTRTL III.

În al cincilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, să ofere, în anul 2021, patru operațiuni suplimentare de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency longer-term refinancing operations – PELTRO), care vor continua să asigure un mecanism de sprijin eficace destinat furnizării de lichiditate.

În al șaselea rând, achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

În al șaptelea rând, facilitatea repo a Eurosistemului pentru băncile centrale (Eurosystem repo facility for central banks – EUREP) și toate liniile repo și de swap temporare cu bănci centrale din afara zonei euro vor fi extinse până în luna martie 2022.

Nu în ultimul rând, am decis efectuarea în continuare a operațiunilor periodice de creditare sub forma unor licitații cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală, în condițiile în vigoare, atât timp cât va fi necesar.

Comunicate de presă separate conținând mai multe detalii despre măsurile adoptate de Consiliul guvernatorilor vor fi publicate în această după-amiază, la ora 15.30 (ora Europei Centrale).

Măsurile de politică monetară adoptate astăzi vor contribui la menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei, sprijinind astfel fluxul de credite către toate sectoarele economiei, susținând activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În același timp, incertitudinile rămân pronunțate, inclusiv cu privire la dinamica pandemiei și la calendarul introducerii vaccinurilor. Vom continua, de asemenea, să monitorizăm evoluția cursului de schimb în ceea ce privește implicațiile posibile ale acesteia asupra perspectivelor inflației pe termen mediu. Suntem, prin urmare, în continuare pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul nostru în favoarea simetriei.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. După contracția pronunțată înregistrată în semestrul I 2020, PIB real în zona euro a cunoscut o revigorare puternică, majorându-se cu 12,5% față de intervalul precedent în trimestrul III 2020, deși s-a menținut mult sub nivelurile din perioada pre-pandemie. Se anticipează că cel de-al doilea val al pandemiei și intensificarea asociată a măsurilor de izolare consemnată de la jumătatea lunii octombrie vor conduce la o nouă scădere semnificativă a activității economice în trimestrul IV, deși într-o măsură mult mai mică decât în trimestrul II al acestui an.

Evoluțiile economice continuă să fie neuniforme la nivelul sectoarelor, activitatea din sectorul serviciilor fiind mai afectată de noile restricții privind interacțiunile sociale și mobilitatea decât cea din sectorul industrial. Deși măsurile de politică fiscală sprijină populația și firmele, consumatorii rămân precauți, având în vedere pandemia și ramificațiile acesteia asupra ocupării forței de muncă și câștigurilor. De asemenea, bilanțurile mai fragile și incertitudinile legate de perspectivele economice afectează investițiile corporative.

Privind în perspectivă, știrile referitoare la posibila introducere a unor vaccinuri permit o încredere sporită în ipoteza privind o soluționare progresivă a crizei sanitare. Cu toate acestea, va fi nevoie de timp pentru atingerea unei imunizări generalizate, neputând fi excluse noi recrudescențe ale numărului de infectări, care vor reprezenta provocări pentru sănătatea publică și perspectivele economice. Pe termen mediu, redresarea economiei zonei euro ar trebui să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare, de orientarea expansionistă a politicii fiscale și de redresarea cererii, pe fondul ridicării măsurilor de izolare și al reducerii incertitudinilor.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020. Aceste proiecții estimează că ritmul anual de creștere a PIB real se va situa la −7,3% în 2020, 3,9% în 2021, 4,2% în 2022 și 2,1% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2020, perspectivele activității economice au fost revizuite în sens descendent pe termen scurt, dar se consideră că, pe termen mediu, acestea se vor redresa, în linii mari, la nivelul proiectat în scenariul de bază din septembrie.

Pe ansamblu, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice în zona euro rămâne înclinată în sensul unui nivel mai redus al acesteia, dar aceste riscuri au devenit mai puțin pronunțate. Deși știrile referitoare la posibilitatea introducerii unor vaccinuri în viitorul apropiat sunt încurajatoare, se mențin riscuri în sensul scăderii legate de implicațiile pandemiei asupra condițiilor economice și financiare.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a rămas nemodificată la −0,3% în luna noiembrie. Pe baza dinamicii prețurilor petrolului și luând în considerare reducerea temporară a cotei TVA în Germania, este probabil ca inflația totală să se mențină la valori negative până la începutul anului 2021. Ulterior, se anticipează o creștere a acesteia ca urmare a încetării reducerii temporare a TVA în Germania și a efectelor de bază în sens ascendent asupra dinamicii prețurilor produselor energetice. În același timp, se anticipează că presiunile asupra prețurilor din indicele inflației de bază vor rămâne modeste pe seama cererii scăzute, îndeosebi în sectorul turismului și în cele legate de călătorii, precum și a presiunilor salariale reduse și a aprecierii euro. După ce impactul pandemiei se va atenua, redresarea cererii, susținută de politicile fiscale și monetare acomodative, va exercita presiuni în sensul creșterii asupra inflației pe termen mediu. Indicatorii de piață și măsurile calculate pe baza datelor din sondaje ale anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung rămân la niveluri scăzute.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020, care estimează că inflația anuală se va situa la 0,2% în 2020, 1,0% în 2021, 1,1% în 2022 și 1,4% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2020, perspectivele inflației au fost revizuite în sens descendent pentru anii 2020 și 2022.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul anual de creștere a masei monetare în sens larg (M3) a rămas, în linii mari, nemodificat la 10,5% în luna octombrie 2020. Expansiunea monetară puternică a fost sprijinită de achizițiile de active în curs ale Eurosistemului, care au devenit sursa cea mai semnificativă de creație monetară. În contextul unei preferințe încă sporite pentru lichiditate în sectorul deținător de monedă și al costului scăzut de oportunitate aferent deținerii celor mai lichide forme de bani, agregatul monetar în sens restrâns M1 continuă să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg.

Creșterea creditării sectorului privat s-a stabilizat, înregistrând încă ritmuri superioare celor din perioada anterioară pandemiei de COVID-19. Ulterior creșterilor puternice înregistrate în primele luni ale pandemiei, dinamica anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare s-a redus la 6,8% în octombrie, față de 7,1% în septembrie. Această decelerare s-a produs în contextul reducerii necesarului de lichiditate pentru situații de urgență, al nivelului modest al investițiilor și al înăspririi condițiilor de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor, aspect semnalat în sondajul privind creditul bancar în zona euro pentru trimestrul III 2020. Ritmul anual de creștere a împrumuturilor acordate populației s-a situat la 3,1% în octombrie, nivel nemodificat față de luna septembrie.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de instituțiile europene, rămân esențiale pentru a sprijini condițiile de creditare bancară și accesul la finanțare, îndeosebi pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de ramificațiile pandemiei de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, având în vedere contracția pronunțată a economiei zonei euro. Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să fie țintite și să aibă un caracter temporar. În același timp, cererea scăzută din partea firmelor și a populației și riscul sporit al unei redresări întârziate, având în vedere noile măsuri de izolare ca urmare a celui de-al doilea val al pandemiei, necesită continuarea sprijinului din partea politicilor fiscale naționale. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și țări oferă un sprijin financiar important în acest context.

Consiliul guvernatorilor recunoaște rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și subliniază importanța operaționalizării fără întârziere a acestuia. De asemenea, solicită statelor membre să aloce fondurile pentru cheltuieli publice productive, însoțite de politici structurale destinate sporirii productivității. Aceasta ar permite programului „Next Generation EU” să contribuie la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și ar spori reziliența economică și potențialul de creștere a economiilor statelor membre, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru soluționarea deficiențelor structurale și instituționale de lungă durată și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media