Declarație introductivă

Mario Draghi, președintele BCE,
Frankfurt pe Main, 22 ianuarie 2015

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu vicepreședintele, bun venit la conferința noastră de presă. Permiteți-mi să vă urez tuturor un An Nou fericit. Aș dori, de asemenea, să profit de această ocazie pentru a ura bun venit Lituaniei, cea de-a nouăsprezecea țară care adoptă euro ca monedă oficială. În consecință, dl Vasiliauskas, președintele Consiliului de administrație al Lietuvos bankas, a devenit membru al Consiliului guvernatorilor la data de 1 ianuarie 2015. Aderarea Lituaniei la zona euro la data de 1 ianuarie 2015 a condus la implementarea unui sistem conform căruia guvernatorii băncilor centrale naționale (BCN) dispun pe rând de drepturi de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor. Detalii referitoare la acest sistem de rotație sunt disponibile pe website-ul BCE. Vă vom prezenta acum rezultatele ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele Comisiei, dl Dombrovskis.

Pe baza analizelor economice și monetare periodice, am efectuat o reevaluare aprofundată a perspectivelor privind evoluția prețurilor și a stimulului monetar obținut. Drept urmare, Consiliul guvernatorilor a adoptat deciziile următoare.

În primul rând, a decis lansarea unui program extins de achiziționare de active, care va include programele existente de achiziționare de titluri garantate cu active și de obligațiuni garantate. În cadrul acestui program extins, achizițiile lunare cumulate de titluri emise de sectorul public și de cel privat se vor ridica la 60 de miliarde EUR. Se intenţionează efectuarea acestora până la sfârșitul lunii septembrie 2016 şi, în orice caz, până când vom constata o ajustare susţinută a traiectoriei inflaţiei care să fie în concordanţă cu obiectivul de a menține rate ale inflației inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. În luna martie 2015, Eurosistemul va începe să achiziționeze de pe piața secundară titluri în euro cu risc redus ( investment grade) emise de administrații guvernamentale și agenții din zona euro și de instituții europene. Achizițiile de titluri emise de administrații guvernamentale și agenții din zona euro se vor efectua pe baza cotelor BCN din Eurosistem în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. Unele criterii suplimentare de eligibilitate vor fi aplicate în cazul țărilor care fac obiectul unui program de ajustare al UE/FMI.

În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis să modifice modalitatea de stabilire a prețurilor pentru cele șase operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) planificate a se desfășura în continuare. Prin urmare, rata dobânzii aplicabilă OTRTL viitoare va fi egală cu rata operațiunilor principale de refinanțare (OPR) ale Eurosistemului valabilă la data efectuării fiecărei OTRTL, eliminându-se astfel spread-ul de 10 puncte de bază față de rata OPR care a fost aplicată primelor două OTRTL.

În al treilea rând, în conformitate cu semnalele noastre privind orientarea viitoare a politicii monetare, am decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate.

Referitor la achiziţiile suplimentare de active, Consiliul guvernatorilor deţine controlul asupra tuturor elementelor de concepţie ale programului, iar BCE va coordona achiziţiile, menţinând astfel unicitatea politicii monetare a Eurosistemului. Acesta din urmă va recurge la implementare descentralizată pentru a-şi mobiliza resursele. Cu privire la repartizarea pierderilor ipotetice, Consiliul guvernatorilor a decis că achiziţionările de titluri ale instituţiilor europene (care vor reprezenta 12% din achiziţiile suplimentare de active şi care vor fi efectuate de BCN) vor face obiectul unei repartizări a pierderilor. Restul achiziţionărilor suplimentare de active de către BCN nu vor face obiectul unei repartizări a pierderilor. BCE va deţine 8% din achiziţiile suplimentare de active. Aceasta înseamnă că 20% din achiziţiile suplimentare de active vor fi supuse unui regim de repartizare a riscurilor.

Comunicate de presă separate conținând informații mai detaliate privind programul extins de achiziționare de active și modalitatea de stabilire a prețurilor pentru OTRTL vor fi publicate în această după-amiază, la ora 15.30.

Decizia de politică monetară adoptată astăzi cu privire la achizițiile suplimentare de active vizează contracararea a două evoluții nefavorabile. În primul rând, dinamica inflației a continuat să fie mai modestă decât s-a anticipat. Deși scăderea accentuată a prețurilor petrolului în ultimele luni rămâne factorul dominant care a determinat traiectoria inflației totale actuale, potențialul unor efecte de runda a doua asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor a sporit și ar putea afecta evoluțiile prețurilor pe termen mediu. Această evaluare este susținută de scăderea în continuare a măsurilor bazate pe piață ale anticipațiilor privind inflația pe toate orizonturile temporale și de faptul că majoritatea indicatorilor referitori la inflația efectivă sau anticipată se situează la niveluri minime istorice sau în apropierea acestora. Totodată, deficitul de cerere agregată în zona euro rămâne semnificativ, iar evoluția masei monetare și cea a creditului sunt în continuare modeste. În al doilea rând, deși măsurile de politică monetară adoptate în perioada iunie-septembrie a anului trecut au avut drept rezultat o îmbunătățire considerabilă din perspectiva prețurilor pe piețele financiare, nu se poate spune același lucru și despre rezultatele cantitative. În consecință, gradul existent de acomodare monetară nu a fost suficient pentru a contracara în mod corespunzător riscurile sporite ale înregistrării unei inflații scăzute pentru o perioadă prea îndelungată. Astfel, astăzi adoptarea unor măsuri suplimentare de natură bilanțieră a devenit necesară în vederea atingerii obiectivului privind stabilitatea prețurilor, având în vedere faptul că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins limita inferioară.

Privind în perspectivă, măsurile adoptate astăzi vor sprijini în mod decisiv ancorarea fermă a anticipațiilor privind inflația pe termen mediu și lung. Majorarea considerabilă a bilanțului nostru va relaxa în continuare orientarea politicii monetare. În special condițiile de finanțare pentru firmele și populația din zona euro vor continua să se îmbunătățească. De asemenea, deciziile adoptate astăzi vor sprijini semnalele noastre privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE şi vor accentua faptul că există diferențe semnificative și în creștere între principalele economii dezvoltate în ceea ce privește ciclul de politică monetară. Coroborați, acești factori ar trebui să consolideze cererea, să sporească gradul de utilizare a capacităților de producție și să sprijine dinamica masei monetare și a creditului, contribuind astfel la revenirea ratelor inflației la valori apropiate de 2%.

Permiteți-mi să explic acum mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. PIB real în zona euro a crescut cu 0,2% în trimestrul III 2014 față de intervalul precedent. Cele mai recente date și rezultatele sondajelor indică persistența unei creșteri moderate la sfârșitul anului 2014 și începutul anului 2015. Privind în perspectivă, scăderile recente ale prețurilor petrolului au consolidat premisele accelerării redresării economice. Cotațiile mai scăzute ale petrolului ar trebui să sprijine venitul disponibil real al populației și rentabilitatea companiilor. De asemenea, cererea internă ar trebui să fie susținută în continuare de măsurile de politică monetară introduse, de continuarea procesului de ameliorare a condiţiilor financiare și de progresele consemnate în domeniul consolidării fiscale și al reformelor structurale. Totodată, cererea pentru produse de export ar trebui să beneficieze de redresarea economică la nivel mondial. Cu toate acestea, este probabil ca redresarea economică în zona euro să fie în continuare afectată de rata ridicată a șomajului, de gradul substanțial de neutilizare a capacităților de producție și de ajustările bilanțiere necesare în sectorul public și în cel privat.

Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii, care însă ar trebui să se fi diminuat după deciziile de politică monetară adoptate astăzi și după scăderea persistentă a prețurilor petrolului din ultimele săptămâni.

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la nivelul de -0,2% în luna decembrie 2014, față de 0,3% în noiembrie. Această evoluție reflectă, în principal, o scădere pronunțată a dinamicii prețurilor produselor energetice și, într-o mai mică măsură, o reducere a variației anuale a prețurilor alimentelor. Pe baza informațiilor actuale și a cotațiilor futures ale petrolului, se preconizează că, în lunile următoare, rata anuală a inflației IAPC se va menține foarte scăzută sau negativă. Astfel de rate scăzute ale inflației nu pot fi evitate pe termen scurt, având în vedere scăderea recentă foarte pronunțată a prețurilor petrolului și presupunând că nu vor avea loc corecții semnificative în lunile următoare. Susținute de măsurile de politică monetară introduse, de redresarea anticipată a cererii și de ipoteza privind o majorare graduală a prețurilor petrolului în perioada următoare, ratele inflației ar trebui să înregistreze, potrivit anticipațiilor, o creștere treptată pe parcursul anului 2015 și în 2016.

Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu atenție riscurile la adresa perspectivelor privind evoluția prețurilor pe termen mediu. În acest context, vom urmări în special evoluțiile geopolitice, evoluția cursului de schimb și a prețurilor produselor energetice, precum și transmisia măsurilor de politică monetară.

Referitor la analiza monetară, datele recente indică o intensificare a dinamicii masei monetare (M3), deși aceasta se menține la niveluri scăzute. Ritmul anual de creștere a acestui agregat monetar a ajuns la 3,1% în luna noiembrie 2014, în creștere de la 2,5% în octombrie și de la nivelul minim de 0,8% înregistrat în aprilie 2014. Dinamica anuală a M3 este sprijinită în continuare de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 6,9% în luna noiembrie.

Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a menținut scăzută, la -1,3% în luna noiembrie 2014, comparativ cu -1,6% în octombrie, deși și-a continuat redresarea treptată de la nivelul minim de -3,2% înregistrat în luna februarie 2014. În ultimele luni, fluxul net al rambursărilor a consemnat, în medie, o moderare comparativ cu nivelurile record consemnate în urmă cu un an, iar cel al creditelor a devenit ușor pozitiv în noiembrie. În acest sens, sondajul privind creditul bancar din luna ianuarie 2015 indică o nouă relaxare netă a standardelor de creditare în trimestrul IV 2014, disparitățile între țări reducându-se în paralel cu o creștere a cererii nete de împrumuturi la nivelul tuturor categoriilor de împrumuturi. Băncile anticipează că această dinamică va continua la începutul anului 2015. În pofida acestor ameliorări, activitatea de creditare a societăților nefinanciare se menține scăzută și continuă să reflecte decalajul acesteia în raport cu ciclul economic, riscul de credit, factorii care influențează oferta de credite, precum și ajustarea continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) a fost de 0,7% în luna noiembrie, față de 0,6% în octombrie. Măsurile de politică monetară introduse ar trebui să susțină îmbunătățirea în continuare a fluxurilor de credite.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea amplificării caracterului acomodativ al politicii monetare. Toate măsurile de politică monetară introduse ar trebui să sprijine redresarea economică în zona euro și să readucă ratele inflației mai aproape de niveluri inferioare, dar apropiate de 2%.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia contribuie la sprijinirea activității economice. Cu toate acestea, pentru intensificarea activității de investiții, stimularea procesului de creare de locuri de muncă și creșterea productivității, este nevoie de o contribuție decisivă din partea politicilor din alte domenii. Mai exact, în unele țări este necesară accelerarea implementării ferme a reformelor pe piața de bunuri și servicii și pe piața forței de muncă, precum și a acțiunilor de îmbunătățire a mediului de afaceri pentru firme. Este esențial ca reformele structurale să fie implementate rapid, credibil și eficace, deoarece aceasta va dinamiza creșterea sustenabilă viitoare a zonei euro și, în același timp, va consolida anticipațiile privind venituri mai ridicate și va încuraja firmele să nu mai amâne majorarea investițiilor și să accelereze redresarea economică. Politicile fiscale ar trebui să sprijine redresarea economică, asigurând totodată sustenabilitatea datoriei publice în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, care rămâne o ancoră pentru gradul de încredere. Toate țările ar trebui să valorifice marja disponibilă pentru adoptarea unei structuri a politicilor fiscale mai favorabile creșterii economice.

Contacte media