De ce Europa are încă nevoie de numerar

Contribuție de Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE, pentru Project Syndicate

Sistemele de plăți din Europa se confruntă cu transformări profunde. Pe fondul revoluției digitale, care oferă mijloace tot mai rapide și mai convenabile de decontare a tranzacțiilor, numerarul pare, în opinia unora, fără viitor. Dar anularea rolului bancnotelor și al monedelor în economie ar fi o eroare.

Opțiunile de plată fără numerar au proliferat în ultimii ani. Cardurile de credit, transferurile online și plățile prin debitare directă sunt deja consacrate. În prezent, soluțiile de plăți digitale cu ajutorul telefonului mobil și portofelele mobile câștigă, de asemenea, teren. Apariția unor inovații potențial perturbatoare, precum tehnologiile registrului distribuit, indică faptul că și alte modificări, posibil fundamentale, se pot profila la orizont.

Independent de aceste opțiuni noi și incipiente, există o serie de studii care pledează în favoarea abolirii numerarului. Susținătorii unei societăți fără numerar tind să se împartă în trei tabere.

Prima tabără, cea a „alchimiștilor”, dorește să elimine restricțiile pe care limita minimă zero (zero lower bound – ZLB) le impune politicii monetare. Cea de-a doua, a „legii și ordinii”, vrea să suprime principalul mijloc de plată utilizat pentru activități ilicite. Iar cea de-a treia tabără, „alianța fintech (tehnologie financiară)”, anticipează oportunități de afaceri majore generate de eliminarea costurilor ridicate de depozitare, emisiune și procesare a numerarului, cu care se confruntă, în prezent, industria financiară.

La o analiză mai atentă, însă, argumentele în favoarea renunțării la numerar nu stau în picioare. Să începem cu raționamentul „alchimiștilor”. Este adevărat că, într-un context caracterizat de rate foarte scăzute ale dobânzilor, conduita politicii monetare devine dificilă.

Totuși, experiența a arătat că limita minimă efectivă este diferită de limita minimă zero. Într-adevăr, ratele negative ale dobânzilor au dat rezultate, fără a conduce la o reorientare către numerar, îndeosebi atunci când au fost combinate cu achiziții definitive de active, operațiuni de creditare pe termen lung (inclusiv variantele „la rată fixă și cu alocare integrală” și „țintite”) și semnale privind orientarea viitoare a politicii monetare (forward guidance). Astfel, ratele negative ale dobânzilor ar trebui înțelese ca fiind un instrument neconvențional de politică monetară specific, diferit de ratele scăzute ale dobânzilor.

Nici pledoaria taberei „legii și ordinii” în favoarea interzicerii numerarului nu rezistă analizei. În calitate de mijloc de tezaurizare și mijloc de plată, numerarul îndeplinește o funcție socială importantă pentru mulți cetățeni care respectă legea. Ar sugera cineva interzicerea deținerii în proprietate privată a unor automobile sau bijuterii de lux pentru motivul că sunt pe placul infractorilor? Lezarea majorității oneste în scopul pedepsirii unei minorități cu un comportament reproșabil ar fi similară spargerii unei nuci cu barosul, operațiune în timpul căreia ar fi distrusă și masa pe care se află aceasta.

„Alianța fintech” promite că, prin soluțiile sale de plăți digitale inovatoare, poate facilita efectuarea tranzacțiilor financiare. Clienții nu ar mai avea nevoie să poarte cu ei teancuri de bani sau să caute un bancomat. Dar rămâne de văzut dacă sectorul încă puternic fragmentat al plăților digitale va avantaja mai mult clienții decât companiile care oferă soluții de plăți.

Există încă o problemă majoră legată de argumentele în favoarea unei societăți fără numerar: majoritatea cetățenilor, cel puțin în zona euro, nu doresc acest lucru. Potrivit unui sondaj încă nepublicat al Băncii Centrale Europene, la care au participat 65 000 de rezidenți ai zonei euro, aproape 80% din totalul tranzacțiilor la punctele de vânzare sunt în numerar; în ceea ce privește valoarea, peste jumătate din plăți sunt efectuate în numerar.

După cum se întâmplă adesea în Europa, diferențele între statele membre sunt pronunțate: procentul operațiunilor în numerar variază între 42% în Finlanda și 92% în Malta. Cu toate acestea, în ansamblu, atașamentul publicului față de numerar rămâne puternic și devine și mai puternic.

De fapt, dinamica cererii globale de numerar depășește dinamica PIB nominal. În ultimii cinci ani, ritmul anual mediu de creștere a bancnotelor euro a fost de 4,9% în ceea ce privește valoarea și de 6,2% în ceea ce privește volumul. Această majorare include cupiurile utilizate predominant pentru tranzacții și mai puțin pentru economii.

Aceste constatări confirmă caracterul adecvat al orientării neutre a BCE cu privire la plăți, care permite efectuarea de plăți atât în numerar, cât și fără numerar. Această abordare se bazează pe patru principii: (1) siguranța tehnologică, (2) eficiența, (3) neutralitatea tehnologică și (4) libertatea utilizatorilor de a alege mijlocul de plată.

Obiectivul suprem al BCE este asigurarea stabilității prețurilor. În vederea sprijinirii acestui obiectiv, BCE furnizează lichiditate sigură de la banca centrală, atât sub formă de rezerve deținute de bănci la banca centrală, cât și sub formă de bancnote (acestea din urmă fiind singurele bancnote cu statutul de mijloace legale de plată în zona euro).

Dacă Europa ar elimina numerarul, ar întrerupe unica legătură directă a cetățenilor cu banii băncii centrale. Într-o democrație, o astfel de legătură contribuie la favorizarea acceptării publice a independenței băncii centrale, prin consolidarea încrederii și a sprijinului cetățenilor cu privire la conduita eficace a politicii monetare.

BCE va continua să pună la dispoziție bancnote. Vom facilita, de asemenea, dezvoltarea în continuare a unei piețe integrate, inovatoare și competitive pentru plățile de mică valoare în zona euro. Dacă, într-o bună zi, numerarul va fi înlocuit cu mijloace de plată electronice, această decizie ar trebui să reflecte voința cetățenilor, și nu forța unor grupuri de presiune.

Speaking engagements

Contacte media