CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 18 decembrie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Evaluarea noastră actualizată confirmă din nou că inflația ar trebui să se stabilizeze la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Potrivit noilor proiecții ale experților Eurosistemului, inflația totală at trebui să se situeze, în medie, la 2,1% în 2025, la 1,9% în 2026, la 1,8% în 2027 și la 2,0% în 2028. În ceea ce privește inflația exclusiv produse energetice și alimente, experții proiectează o rată medie de 2,4% în 2025, de 2,2% în 2026, de 1,9 în 2027 și de 2,0% în 2028. Inflația a fost revizuită în sens ascendent pentru anul 2026, mai ales pentru că experții estimează, în prezent, o diminuare mai lentă a componentei „servicii” a inflației. Se anticipează o creștere economică superioară celei prevăzute în proiecțiile din luna septembrie, determinată în special de cererea internă. Creșterea economică a fost revizuită în sens ascendent la 1,4% în 2025, la 1,2% în 2026 și la 1,4% în 2027 și se estimează că se va menține la 1,4% în 2028.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia a fost rezilientă. Aceasta a înregistrat un avans de 0,3% în trimestrul III, reflectând în principal consumul și investițiile mai robuste. Și exporturile au consemnat o majorare, cu o contribuție semnificativă din partea industriei chimice. Structura sectorială a creșterii economice a fost dominată de servicii, mai ales în sectorul informației și comunicațiilor, în timp ce activitatea în sectorul industrial și cel al construcțiilor s-a menținut constantă. Este probabil că acest tipar al creșterii economice impulsionate de servicii să persiste pe termen scurt.

Economia beneficiază de o piață robustă a forței de muncă. Șomajul, situat la 6,4% în luna octombrie, se plasează în apropierea nivelului minim istoric, iar ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul III. În același timp, cererea de forță de muncă s-a temperat în continuare, rata locurilor de muncă vacante atingând cel mai scăzut nivel consemnat ulterior pandemiei.

Conform proiecțiilor experților, cererea internă va reprezenta motorul principal al creșterii economice în anii următori. Veniturile reale ar trebui să se majoreze în continuare, iar rata de economisire ar trebui să se reducă gradual de la nivelul încă ridicat consemnat, susținând consumul. Investițiile corporative și cheltuielile bugetare considerabile pentru infrastructură și apărare ar trebui să sprijine tot mai mult economia. Cu toate acestea, contextul dificil pentru schimburile comerciale internaționale va rămâne probabil un factor inhibitor pentru creșterea economică în zona euro anul acesta și anul viitor.

Consiliul guvernatorilor subliniază necesitatea urgentă de a consolida zona euro și economia sa în contextul geopolitic actual. Considerăm binevenit apelul adresat de Comisia Europeană autorităților guvernamentale de a acorda prioritate sustenabilității finanțelor publice, investițiilor strategice și reformelor structurale destinate stimulării creșterii economice. Valorificarea întregului potențial al pieței unice este esențială. Sunt, de asemenea, fundamentale promovarea integrării în continuare a piețelor de capital prin finalizarea, conform unui calendar ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor și a uniunii bancare, precum și adoptarea rapidă a Regulamentului privind instituirea monedei euro digitale.

Inflația

Inflația anuală a evoluat într-un interval îngust începând din primăvară și s-a menținut la 2,1% în luna noiembrie. Prețurile produselor energetice au fost cu 0,5% inferioare celor consemnate cu un an în urmă, după scăderea mai accentuată din octombrie. Dinamica prețurilor alimentelor s-a situat la 2,4%, față de 2,5% în octombrie și 3,0% în septembrie. Inflația exclusiv produse energetice și alimente a rămas constantă la 2,4%, în condițiile în care componenta „bunuri” și componenta „servicii” au consemnat evoluții de sens contrar. Dinamica prețurilor bunurilor s-a redus la 0,5% în noiembrie, față de 0,6% în octombrie și 0,8% în septembrie. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a majorat la 3,4% în octombrie și la 3,5% în noiembrie, față de 3,2% în septembrie.

Indicatorii inflației de bază au consemnat variații neglijabile în ultimele luni și se mențin în concordanță cu ținta noastră de 2% pe termen mediu. În timp ce dinamica profiturilor unitare a rămas nemodificată în trimestrul III, costurile unitare cu forța de muncă au crescut într-un ritm ușor mai alert decât în trimestrul II. Remunerarea pe salariat s-a accelerat într-un ritm anual de 4,0%. Acest nivel a fost superior celui anticipat în proiecțiile experților din luna septembrie și s-a datorat adaosurilor la salariile negociate. Indicatorii anticipativi, precum indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii, sugerează o moderare a dinamicii câștigurilor salariale în trimestrele următoare, urmată de o relativă stabilizare sub 3% către finele anului 2026.

Inflația ar trebui să se reducă pe termen scurt, mai ales ca urmare a ieșirii majorărilor anterioare ale prețurilor produselor energetice din calculul ratelor anuale. Experții anticipează menținerea inflației, în medie, sub nivelul de 2% în 2026 și 2027, pe fondul unei dinamici negative a prețurilor produselor energetice în cea mai mare parte a acestei perioade și al diminuării progresive a inflației exclusiv produse energetice. Inflația ar trebui să revină ulterior la nivelul țintei în 2028, în condițiile unei creșteri puternice a componentei „produse energetice” a inflației. Această evoluție reflectă parțial efectul în sensul creșterii asupra inflației exercitat de Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii 2, care va demara, potrivit anticipațiilor actuale, în 2028, cu un an mai târziu decât s-a estimat în proiecțiile experților din luna septembrie. Inflația exclusiv produse energetice este proiectată să se stabilizeze în jurul nivelului de 2% în ultimii ani ai orizontului de proiecție.

Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Deși tensiunile comerciale s-au diminuat, persistența volatilității contextului internațional ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, ar putea inhiba exporturile și ar putea frâna consumul și investițiile. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare mondiale ar putea conduce la condiții de finanțare mai restrictive, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda creșterea economică. Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, pot determina o expansiune economică peste așteptări. Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private.

Perspectivele inflației continuă să fie mai incerte decât de obicei pe seama volatilității persistente a contextului internațional. Inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creșterea tarifelor vamale impuse de SUA reduce cererea pentru exporturile zonei euro și dacă țările cu capacitate excedentară își majorează exporturile către zona euro. De asemenea, o apreciere a euro ar putea determina o reducere peste așteptări a inflației. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, inflația ar putea atinge valori mai ridicate dacă o mai mare fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare ar antrena o scumpire a importurilor, ar limita oferta de materii prime esențiale și ar accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia zonei euro. O reducere mai lentă a presiunilor salariale ar putea întârzia încetinirea dinamicii prețurilor serviciilor. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, majora inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice și a celei naturale la modul mai general ar putea determina o scumpire peste așteptări a alimentelor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață s-au majorat ulterior ultimei noastre ședințe. Ratele dobânzilor active practicate de bănci la împrumuturile acordate firmelor s-au menținut, în linii mari, stabile din vară, după ce s-au diminuat ca răspuns la reducerile ratelor noastre de politică monetară pe parcursul anului precedent. În luna octombrie, acestea s-au situat la 3,5%, nivel nemodificat față de luna septembrie. Costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a plasat la 3,4%, nivel de asemenea apropiat de cel consemnat în septembrie. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi a rămas din nou constantă la 3,3% în octombrie.

Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor a fost de 2,9% în octombrie, nivel nemodificat față de luna septembrie. Emisiunile de obligațiuni corporative s-au majorat cu 3,2%, nivel, în linii mari, de asemenea nemodificat. Dinamica creditelor ipotecare s-a intensificat cu 2,8%, față de 2,6% în septembrie.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a legăturilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Băncile din zona euro sunt reziliente, susținute de rate solide de capital și lichiditate, de buna calitate a activelor și de o profitabilitate robustă. Incertitudinile geopolitice și posibilitatea unei reevaluări bruște a prețurilor pe piețele financiare mondiale prezintă însă riscuri la adresa stabilității financiare în zona euro. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare, consolidând reziliența și menținând spațiul macroprudențial.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.