Declarație introductivă susținută în cadrul conferinței de presă

Mario Draghi, președintele BCE,
Vítor Constâncio, vicepreședintele BCE,
Frankfurt pe Main, 3 septembrie 2015

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu vicepreședintele, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum rezultatele ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor. Ca de obicei, dați-mi voie să încep cu deciziile adoptate.

Pe baza analizelor economice și monetare periodice și în conformitate cu semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate.

Programul nostru de achiziționare de active se derulează în continuare fără sincope. În ceea ce privește măsurile neconvenționale de politică monetară, în urma revizuirii anunțate a limitei din emisiune în cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public după primele șase luni de efectuare a achizițiilor, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze această limită de la nivelul inițial de 25% la 33%, sub rezerva unei verificări de la caz la caz prin care să se asigure că această măsură nu ar conduce la o situație în care Eurosistemul ar deține o minoritate de blocare, caz în care limita din emisiune ar fi menținută la 25%.

Evaluarea noastră de politică monetară a avut la bază o analiză a datelor recente, noile proiecții macroeconomice ale experților și o estimare intermediară a fluctuațiilor recente de pe piață. Informațiile disponibile indică o continuare, deși într-un ritm ușor mai scăzut, a redresării economice și o creștere mai lentă a ratelor inflației comparativ cu anticipațiile anterioare. În perioada mai recentă au apărut noi riscuri în sensul scăderii la adresa perspectivelor creșterii economice și inflației. Cu toate acestea, ca urmare a fluctuațiilor accentuate consemnate pe piețele financiare și pe cele ale materiilor prime, Consiliul guvernatorilor a considerat prematur să emită concluzii cu privire la ipoteza conform căreia aceste evoluții ar putea avea un impact de durată asupra perspectivelor privind prețurile și asupra înscrierii inflației pe o traiectorie sustenabilă, compatibilă cu atingerea obiectivului nostru pe termen mediu, sau la ipoteza că acestea ar trebui considerate, în esență, tranzitorii.

În consecință, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu atenție toate informațiile noi relevante. Consiliul guvernatorilor subliniază disponibilitatea și capacitatea sa de a acționa, dacă va fi necesar, utilizând toate instrumentele de care dispune în cadrul mandatului său și, în special, reiterează faptul că programul de achiziționare de active oferă un grad suficient de flexibilitate în ceea ce privește ajustarea dimensiunii, structurii și duratei acestuia.

În același timp, vom implementa integral achizițiile lunare de active în valoare de 60 de miliarde EUR. Acestea au un impact favorabil asupra costului și disponibilității creditului pentru firme și populație. Se intenționează efectuarea achizițiilor până la sfârșitul lunii septembrie 2016 sau ulterior, dacă va fi necesar, și, în orice caz, până când vom observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației, care să fie în concordanță cu obiectivul de a menține rate ale inflației inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Permiteți-mi să explic acum mai detaliat evaluarea informațiilor disponibile, începând cu analiza economică. PIB real în zona euro a crescut cu 0,3% în trimestrul II 2015, această valoare fiind ușor inferioară celei anticipate. Cele mai recente niveluri ale indicatorilor din sondaje sugerează pentru semestrul II al acestui an un ritm de creștere a PIB real, în linii mari, similar. În ansamblu, anticipăm că redresarea economică va continua, deși într-un ritm relativ sub așteptări, reflectând îndeosebi decelerarea consemnată de economiile de piață emergente, care afectează creșterea economică la nivel mondial și cererea externă pentru produse de export realizate în zona euro. Cererea internă ar trebui să fie susținută în continuare de măsurile de politică monetară și de impactul favorabil al acestora asupra condițiilor financiare, precum și de progresele înregistrate în domeniul consolidării fiscale și al reformelor structurale. În plus, scăderea prețurilor petrolului ar trebui să sprijine veniturile disponibile reale ale populației și rentabilitatea companiilor și, implicit, consumul privat și investițiile. Cu toate acestea, este probabil ca dinamica economică în zona euro să fie în continuare frânată de ajustările bilanțiere necesare într-o serie de sectoare și de ritmul lent de implementare a reformelor structurale.

Această evaluare este reflectată, în linii mari, și de proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2015, care anticipează un ritm anual de creștere a PIB real de 1,4% în 2015, de 1,7% în 2016 și de 1,8% în 2017. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2015, perspectivele privind creșterea PIB real au fost revizuite în sens descendent, în principal ca urmare a cererii externe mai scăzute datorate creșterii mai modeste a economiilor emergente.

Riscurile la adresa perspectivelor economice pentru zona euro se mențin în sensul scăderii, reflectând îndeosebi incertitudinile sporite asociate mediului extern. În mod deosebit, evoluțiile actuale din economiile de piață emergente au potențialul de a afecta în continuare nefavorabil creșterea economică mondială prin intermediul efectelor asupra schimburilor comerciale și asupra încrederii.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la 0,2% în luna august 2015, nivel nemodificat față de lunile iunie și iulie. Comparativ cu luna anterioară, această evoluție reflectă reducerea în continuare a dinamicii prețurilor produselor energetice, compensată de creșteri mai mari ale prețurilor alimentelor și produselor industriale. Pe baza informațiilor disponibile și a cotațiilor futures actuale ale petrolului, rata anuală a inflației IAPC se va menține foarte scăzută pe termen scurt. Se estimează că rata anuală a inflației IAPC se va majora către finele anului, inclusiv pe seama efectelor de bază asociate scăderii prețurilor petrolului în ultimele luni ale anului 2014. Potrivit proiecțiilor, ratele inflației ar trebui să crească în continuare pe parcursul anilor 2016 și 2017, susținute de redresarea economică anticipată, de propagarea scăderilor anterioare ale cursului de schimb al euro și de ipoteza privind o ușoară majorare a prețurilor petrolului în anii următori, după cum indică actualmente piețele futures ale petrolului. Totuși, în prezent, se estimează că această creștere a ratelor anuale ale inflației se va materializa ușor mai lent decât se anticipase până în acest moment.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, și în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2015, care anticipează o rată anuală a inflației IAPC de 0,1% în 2015, 1,1% în 2016 și 1,7% în 2017. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2015, perspectivele privind inflația IAPC au fost revizuite în sens descendent, reflectând îndeosebi scăderea prețurilor petrolului. Având în vedere cele mai recente evoluții ale prețurilor petrolului și cursurile de schimb recente, există riscuri în sensul scăderii la adresa proiecțiilor privind inflația elaborate de experți pentru luna septembrie.

În acest context, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu atenție riscurile la adresa perspectivelor privind evoluția prețurilor pe termen mediu. Vom urmări în special transmisia măsurilor de politică monetară, precum și evoluțiile economice și financiare, evoluția prețurilor produselor materiilor prime și cea a cursului de schimb la nivel mondial.

Referitor la analiza monetară, datele recente confirmă o creștere robustă a masei monetare (M3). Dinamica anuală a agregatului monetar M3 s-a situat la 5,3% în luna iulie 2015, față de 4,9% în luna iunie. Dinamica anuală a M3 este, în continuare, sprijinită într-o măsură tot mai mare de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 12,1% în luna iulie, comparativ cu 11,7% în luna iunie.

Dinamica împrumuturilor a continuat să se amelioreze. Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a situat la 0,9% în luna iulie, în creștere de la 0,2% în luna iunie, continuându-și redresarea progresivă înregistrată de la începutul anului 2014. În pofida acestor evoluții mai favorabile, dinamica împrumuturilor acordate societăților nefinanciare se menține modestă. Aceasta continuă să reflecte decalajul său în raport cu ciclul economic, riscul de credit, factorii care influențează oferta de credite, precum și ajustarea continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a intensificat la 1,9% în luna iulie 2015, față de 1,7% în iunie. În ansamblu, măsurile de politică monetară pe care le-am introdus începând cu luna iunie 2014 susțin în mod clar ameliorarea condițiilor de creditare pentru firme și populație și a fluxurilor de credite la nivelul zonei euro.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară indică necesitatea aplicării ferme a deciziilor de politică monetară adoptate de Consiliul guvernatorilor și a monitorizării atente a tuturor informațiilor noi relevante în ceea ce privește impactul lor asupra perspectivelor pe termen mediu ale stabilității prețurilor.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia contribuie la sprijinirea activității economice. Cu toate acestea, pentru a valorifica la maximum avantajele oferite de măsurile noastre de politică monetară, este necesară o contribuție decisivă din partea politicilor din alte domenii. Având în vedere nivelul în continuare ridicat al șomajului structural și dinamica scăzută a PIB potențial în zona euro, redresarea ciclică în curs ar trebui să fie susținută de politici structurale eficace. Noi reforme pe piața de bunuri și servicii și pe piața forței de muncă și, în special, acțiuni de îmbunătățire a mediului de afaceri, inclusiv o infrastructură publică adecvată, sunt esențiale în vederea intensificării activității de investiții productive, stimulării procesului de creare de locuri de muncă și creșterii productivității. Implementarea rapidă și eficace a acestor reforme, în contextul unei politici monetare acomodative, va conduce nu numai la dinamizarea creșterii economice sustenabile în zona euro, ci și la consolidarea anticipațiilor privind înregistrarea în permanență a unor venituri mai ridicate și la obținerea mai grabnică a rezultatelor favorabile în urma aplicării reformelor, zona euro devenind astfel mai rezistentă la șocuri globale. Politicile fiscale ar trebui să sprijine redresarea economică, menținându-se în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere. Implementarea integrală și consecventă a pactului este esențială pentru asigurarea încrederii în cadrul nostru fiscal.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.