CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 10 iunie 2021

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

După contracția din primul trimestru al anului, economia zonei euro se redeschide progresiv, pe fondul ameliorării situației pandemice și al progreselor semnificative înregistrate de campaniile de vaccinare. Cele mai recente date semnalează un reviriment al activității în sectorul serviciilor și menținerea dinamismului producției în sectorul prelucrător. Anticipăm o accelerare a activității economice în semestrul II al acestui an, în condițiile relaxării în continuare a măsurilor restrictive. Intensificarea cheltuielilor de consum, cererea globală robustă și politicile fiscale și monetare acomodative vor asigura un sprijin esențial redresării. În același timp, se mențin incertitudini, întrucât perspectivele economice pe termen scurt continuă să depindă de evoluția pandemiei și de modul în care va reacționa economia după redeschidere. Inflația a cunoscut o accelerare în ultimele luni, în mare măsură pe seama unor efecte de bază, a unor factori conjuncturali și a creșterii prețurilor produselor energetice. Se anticipează intensificarea în continuare a acesteia în semestrul II 2021, urmată de o scădere, pe fondul disipării factorilor temporari. Noile proiecții ale experților noștri indică o creștere graduală a presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază până la finele orizontului de proiecție, deși presiunile vor rămâne reduse, în contextul deficitului de cerere încă semnificativ din economie, care va fi absorbit doar treptat pe parcursul intervalului de proiecție. Se estimează că inflația totală se va menține inferioară obiectivului nostru în cadrul orizontului de proiecție.

Menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei rămâne esențială pentru reducerea incertitudinilor și consolidarea încrederii, susținând, prin aceasta, activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Condițiile de finanțare pentru firme și populație au rămas, în linii mari, stabile după ședința noastră de politică monetară din luna martie. Cu toate acestea, ratele dobânzilor pe piață au continuat să se majoreze. Deși reflectă parțial ameliorarea perspectivelor economice, o creștere susținută a ratelor dobânzilor pe piață ar putea determina o înăsprire a condițiilor de finanțare mai generale, care prezintă relevanță pentru întreaga economie. O astfel de înăsprire ar fi prematură și ar reprezenta un risc pentru redresarea economică în curs și pentru perspectivele inflației.

În acest context, Consiliul guvernatorilor a decis să confirme orientarea foarte acomodativă a politicii sale monetare.

Vom menține ratele dobânzilor reprezentative ale BCE nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Vom continua să efectuăm achiziții nete de active în cadrul programului de achiziționare de active în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Pe baza evaluării comune a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației, Consiliul guvernatorilor anticipează că, în trimestrul următor, achizițiile nete în cadrul PEPP vor continua să fie efectuate într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale anului.

Vom efectua achizițiile de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare. Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului. De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Vom continua să reinvestim principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Achizițiile nete în cadrul programului nostru de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Nu în ultimul rând, vom continua să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Finanțarea obținută prin intermediul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) deține un rol esențial în sprijinirea creditării bancare a firmelor și a populației.

Măsurile noastre contribuie la menținerea unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele economiei, care este necesară pentru o redresare economică susținută și pentru asigurarea stabilității prețurilor. Vom continua, de asemenea, să monitorizăm evoluția cursului de schimb în ceea ce privește implicațiile posibile ale acesteia asupra perspectivelor inflației pe termen mediu. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul nostru în favoarea simetriei.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. În trimestrul I 2021, PIB real în zona euro s-a redus în continuare, cu 0,3%, situându-se cu 5,1% sub nivelul din perioada pre-pandemie consemnat în trimestrul IV 2019. Rezultatele sondajelor în rândul companiilor și al consumatorilor și indicatorii cu frecvență ridicată sugerează o ameliorare semnificativă a activității economice în trimestrul II 2021.

Sondajele în rândul companiilor indică o redresare puternică a activității în sectorul serviciilor, pe fondul reducerii numărului de infectări, care va permite normalizarea progresivă a activităților care presupun o interacțiune fizică îndelungată. Producția în sectorul prelucrător rămâne robustă, fiind sprijinită de cererea globală solidă, deși o serie de blocaje la nivelul ofertei ar putea genera unele influențe nefavorabile la adresa activității industriale pe termen scurt. Indicatorii privind încrederea consumatorilor se ameliorează, sugerând o revigorare puternică a consumului privat în perioada următoare. Investițiile corporative manifestă reziliență, în pofida unor bilanțuri mai fragile ale companiilor și a perspectivelor economice încă incerte.

Anticipăm, de asemenea, o ameliorare puternică a creșterii economice în semestrul II 2021, în condițiile în care progresele înregistrate de campaniile de vaccinare permit relaxarea în continuare a măsurilor restrictive. Pe termen mediu, se previzionează că redresarea economiei zonei euro va fi impulsionată de cererea internă și globală mai robustă, precum și de menținerea sprijinului din partea politicii monetare și a celei fiscale.

Evaluarea se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2021. Acestea estimează că ritmul anual de creștere a PIB real se va situa la 4,6% în 2021, 4,7% în 2022, și 2,1% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie 2021, perspectivele activității economice au fost revizuite în sens ascendent pentru anii 2021 și 2022, menținându-se nemodificate pentru anul 2023.

În ansamblu, considerăm că balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro este, în linii mari, echilibrată. Pe de o parte, o redresare și mai puternică s-ar putea baza pe perspectivele mai favorabile ale cererii globale și pe reducerea mai rapidă decât s-a anticipat a economiilor populației după renunțarea la restricțiile legate de sfera socială și de călătorii. Pe de altă parte, persistența pandemiei, inclusiv răspândirea unor mutații ale virusului, și implicațiile sale asupra condițiilor economice și financiare continuă să reprezinte surse de riscuri în sensul scăderii.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația anuală în zona euro s-a majorat de la 1,3% în martie la 1,6% în aprilie și 2,0% în mai 2021. Această creștere s-a datorat cu precădere intensificării puternice a dinamicii prețurilor produselor energetice, reflectând atât efecte de bază semnificative în sensul creșterii, cât și majorări în termeni lunari și, într-o mai mică măsură, ușoarei accelerări a dinamicii prețurilor produselor industriale non-energetice. Este probabilă intensificarea în continuare a inflației totale spre toamnă, reflectând în principal inversarea reducerii temporare a cotei TVA în Germania. Se previzionează o nouă scădere a inflației la începutul anului viitor, pe fondul disipării factorilor temporari și al moderării prețurilor produselor energetice pe piețele internaționale.

Anticipăm o creștere relativă a presiunilor la nivelul inflației de bază anul acesta, pe seama constrângerilor temporare la nivelul ofertei și a redresării cererii interne. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor se vor menține probabil, în general, reduse, reflectând parțial presiunile salariale scăzute, în contextul deficitului de cerere încă semnificativ din economie, și aprecierea cursului de schimb al euro.

După ce impactul pandemiei se va atenua, corecția nivelului ridicat al deficitului de cerere, susținută de politicile monetare și fiscale acomodative, va contribui la accelerarea progresivă a inflației de bază pe termen mediu. Măsurile bazate pe rezultatele sondajelor și indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se mențin la niveluri modeste, deși indicatorii de piață au înregistrat în continuare creșteri.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2021, care estimează că inflația anuală se va situa la 1,9% în 2021, 1,5% în 2022 și 1,4% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie 2021, perspectivele inflației au fost revizuite în sens ascendent pentru 2021 și 2022, în mare parte pe seama unor factori temporari și a creșterii dinamicii prețurilor produselor energetice. Perspectivele sunt nemodificate pentru anul 2023, în condițiile în care majorarea inflației de bază este contrabalansată în mare măsură de reducerea anticipată a dinamicii prețurilor produselor energetice. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este proiectată să se intensifice de la 1,1% în 2021 la 1,3% în 2022 și la 1,4% în 2023, fiind revizuită în sens ascendent pe parcursul orizontului de proiecție comparativ cu exercițiul de proiecție din luna martie 2021.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul anual de creștere a masei monetare în sens larg (M3) s-a redus la 9,2% în luna aprilie 2021, față de 10,0% în martie și 12,3% în februarie. Decelerarea din lunile martie și aprilie s-a datorat parțial unor efecte de bază negative puternice, în condițiile în care influxurile masive din faza inițială a crizei generate de pandemie au ieșit din statisticile privind creșterea anuală. Aceasta reflectă, de asemenea, moderarea dinamicii monetare pe termen mai scurt, generată în principal de evoluțiile mai modeste ale depozitelor populației și firmelor din luna aprilie și de necesarul mai scăzut de lichiditate pe fondul ameliorării situației pandemice. Achizițiile de active ale Eurosistemului continuă să reprezinte sursa cea mai semnificativă de creație monetară. Deși înregistrează de asemenea o decelerare, agregatul monetar în sens restrâns M1 a continuat să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg. Contribuția sa robustă este în concordanță cu preferința încă sporită pentru lichiditate a sectorului deținător de monedă și cu costul scăzut de oportunitate aferent deținerii celor mai lichide forme de bani.

Ritmul anual de creștere a creditelor acordate sectorului privat s-a redus la 3,2% în aprilie, față de 3,6% în martie și 4,5% în februarie. Această scădere s-a produs pe fondul dinamicilor opuse ale împrumuturilor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației. Dinamica anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare s-a restrâns la 3,2% în aprilie, față de 5,3% în martie și 7,0% în februarie. Această contracție reflectă efecte de bază negative semnificative și o relativă devansare a creditării în martie, comparativ cu aprilie. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației a crescut la 3,8% în aprilie, față de 3,3% în martie și 3,0% în februarie, susținut de fluxurile lunare robuste și de efecte de bază pozitive.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de alte instituții europene, rămân esențiale pentru a sprijini condițiile de creditare bancară și accesul la finanțare, îndeosebi pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de pandemia de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, întrucât o retragere prematură a sprijinului fiscal ar risca să fragilizeze procesul de redresare și să amplifice efectele nefavorabile pe termen mai lung. Politicile fiscale naționale ar trebui așadar să ofere în continuare un sprijin esențial și oportun firmelor și gospodăriilor populației care sunt cele mai expuse la pandemia în curs și la măsurile restrictive asociate. Totodată, măsurile fiscale ar trebui să își păstreze caracterul temporar și anticiclic, asigurându-se totodată că acestea sunt suficient de țintite pentru soluționarea cu eficacitate a vulnerabilităților și sprijinirea redresării rapide a economiei zonei euro. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și autorități guvernamentale oferă un sprijin financiar important.

Consiliul guvernatorilor reiterează rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și solicită statelor membre să utilizeze fondurile productiv, alături de politici structurale destinate sporirii productivității. Aceasta ar permite programului „Next Generation EU” să contribuie la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și ar spori reziliența economică, precum și potențialul de creștere a economiilor statelor membre. Prin aceasta, programul ar sprijini eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru ameliorarea structurilor și instituțiilor economice și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.