Cooperarea la nivel european

Aspecte generale

BCE este o instituție a Uniunii Europene; totuși, date fiind independența și responsabilitățile sale specifice, aceasta deține un loc special în cadrul instituțional al UE.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă BCE un mandat clar, respectiv menținerea stabilității prețurilor (politica monetară), precum și o serie de alte misiuni (misiunile BCE). În vederea îndeplinirii mandatului și a misiunilor încredințate, Tratatul acordă BCE independență deplină față de ingerința factorului politic (independența). Independența BCE și competența sa exclusivă în ceea ce privește definirea și conduita politicii monetare au implicații asupra naturii relațiilor dintre BCE și alte organisme de decizie, care nu pot depăși limitele unui dialog fără caracter obligatoriu.

În practică, BCE menține relații strânse cu alte organisme ale UE și ale zonei euro pe multiple căi, atât la nivel de politici, cât și la nivel de experți. Dialogul periodic purtat de BCE cu alți factori de decizie și cu partenerii sociali îi oferă acesteia posibilitatea de a obține informații și indicii și de a explica deciziile sale de politică monetară, iar contrapărților le facilitează o mai bună înțelegere a măsurilor BCE și a modului în care propriile lor acțiuni influențează procesul de formare a prețurilor. Această interacțiune sporește fluxul de informații, favorizează înțelegerea reciprocă a opiniilor fiecărei părți privind politicile și permite un dialog pe teme de interes comun, cu respectarea în totalitate a responsabilităților fiecăruia.

În plus, în privința misiunilor pentru care BCE deține competențe comune cu alte instituții sau organisme ale UE (de exemplu, în domeniul statistic), Tratatul prevede în mod explicit colaborarea BCE cu instituțiile sau organismele respective. De asemenea, BCE este implicată și în procesul legislativ [articolul 282 alineatul (5) din TFUE], în sensul că emite avize cu privire la proiectele de legislație națională și a UE care prezintă relevanță pentru SEBC (avizele BCE). Totodată, în situații specifice, BCE poate prezenta propuneri de acte legislative ale UE sau poate acționa în calitate de organ legislativ al UE (cadrul juridic al BCE).

Pentru mai multe informații, a se vedea articolul The ECB’s relations with European Union institutions and bodies: trends and prospects din Buletinul lunar – ianuarie 2010 [en].

Relațiile cu Consiliul European, Consiliul UE, Eurogrupul și comitetele pregătitoare

În baza articolului 284 din TFUE, președintele BCE participă la reuniunile Consiliului UE (în general, în configurația care reunește miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale UE – Consiliul ECOFIN) ori de câte ori sunt dezbătute chestiuni legate de obiectivele și misiunile SEBC. Consiliul ECOFIN este forumul principal de coordonare a politicilor economice ale statelor membre. Pe lângă reuniunile lunare formale, la fiecare șase luni Consiliul ECOFIN se întrunește și informal într-o formulă extinsă, care include și guvernatorii băncilor centrale naționale din cadrul SEBC. Președintele și vicepreședintele BCE iau parte, de asemenea, la aceste reuniuni, care oferă posibilitatea unor discuții sincere și deschise. Și președinta Consiliului de supraveghere este invitată periodic la aceste reuniuni pentru a raporta cu privire la situația supravegherii bancare.

Președintele BCE este invitat periodic la ședințele Eurogrupului, respectiv la întâlnirile informale lunare ale miniștrilor finanțelor din zona euro, la care este prezent și comisarul pentru afaceri economice și monetare, pentru a discuta „chestiuni legate de responsabilitățile specifice care le revin în ceea ce privește moneda unică” (articolul 1 din Protocolul privind Eurogrupul, anexat la Tratatul de la Lisabona). La ședințele Eurogrupului mai participă și membrul Comitetului executiv al BCE responsabil de afaceri internaţionale și europene.

Relațiile BCE cu alte instituții ale UE au devenit tot mai strânse pe parcursul timpului, în special de la declanșarea crizei economice și financiare. De exemplu, președintele BCE ia parte la ședințele Consiliului European, precum și la reuniunile la nivel de șefi de stat sau de guvern ai zonei euro ori de câte ori au loc discuții vizând aspecte relevante (precum reacția UE la criza economică și financiară).

BCE participă, de asemenea, la ședințele organismelor care pregătesc reuniunile menționate anterior la nivel de politici. Mai exact, BCE este membru statutar al Comitetului economic și financiar (CEF) [articolul 134 alineatul (2) din TFUE], care reunește reprezentanți la nivel înalt ai ministerelor finanțelor și ai băncilor centrale din UE, precum și ai Comisiei, și deține un rol esențial în pregătirea reuniunilor Consiliului ECOFIN. De asemenea, BCE participă și la ședințele CEF în configurația zonei euro, așa-numitul grup de lucru al Eurogrupului, care pregătește reuniunile Eurogrupului. Totodată, BCE ia parte la ședințele Comitetului de politică economică (CPE), un alt organism consultativ al Uniunii, care contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului ECOFIN, în strânsă cooperare cu CEF, punând accentul îndeosebi pe politicile structurale.

În același timp, Tratatul stabilește că factorii de decizie la nivelul UE pot asista – fără drept de vot – la ședințele Consiliului guvernatorilor BCE. În conformitate cu articolul 284 din TFUE, președintele Consiliului UE (precum și un membru al Comisiei Europene, a se vedea mai jos) poate lua parte la ședințele Consiliului guvernatorilor și poate prezenta moțiuni spre dezbatere (în practică, președintele Eurogrupului este cel care participă în locul președintelui Consiliului UE).

Relațiile cu Comisia Europeană

În calitate de gardian al Tratatelor UE și de inițiator al legislației UE, Comisia Europeană constituie un alt partener esențial al BCE. Dialogul dintre Comisie și BCE prezintă o relevanță deosebită, având în vedere rolul important al Comisiei Europene în coordonarea politicilor economice și faptul că acestei instituții i-au fost conferite mai multe atribuții specifice referitoare la Uniunea Economică și Monetară (UEM), precum monitorizarea evoluțiilor bugetare și a dezechilibrelor macroeconomice și prezentarea de rapoarte pe această temă Consiliului UE, dar și evaluarea stadiului convergenței în statele membre ale UE care fac obiectul unei derogări. În cele din urmă, Comisiei îi revine sarcina de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor comune ale UE și, dacă este necesar, de a recurge în acest sens la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital poate participa la ședințele Consiliului guvernatorilor BCE, dar fără drept de vot. În contextul reuniunilor menționate ale organismelor UE și ale zonei euro la care participă atât Comisia, cât și BCE, au loc și alte contacte. Cele două instituții au pus, de asemenea, bazele unei relații strânse de colaborare și au inițiat multiple contacte de lucru periodice și ad-hoc (de exemplu, în domeniul statistic și în cel al sistemelor de plăți).

Contactele cu Parlamentul European

În societățile democratice, independența politicilor este dublată de obligația de raportare. În conformitate cu acest principiu, BCE trebuie să demonstreze că acționează în limitele competențelor conferite prin Tratate acestei instituții. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși prin vot direct de cetățenii europeni, deține un rol primordial în responsabilizarea BCE. Informații mai detaliate privind respectarea de către BCE a obligațiilor de asumare a responsabilității pot fi consultate în secțiunea dedicată asumării responsabilității.

Totodată, Parlamentul European este implicat în procedura de numire a membrilor Comitetului executiv al BCE, în sensul că emite un aviz referitor la candidații recomandați de Consiliul UE [articolul 283 alineatul (2) din TFUE].

Contactele cu partenerii sociali din UE

BCE menține, de asemenea, contacte cu partenerii sociali din UE, în special în cadrul așa-numitului „dialog macroeconomic”, inițiat de Consiliul European în luna iunie 1999. Acest dialog permite BCE să explice orientarea politicii sale monetare și, astfel, să contribuie la ancorarea anticipațiilor privind inflația, precum și să obțină informații direct de la partenerii sociali cu privire la aspecte de interes comun.

Rolul BCE în noua arhitectură de supraveghere financiară

BCE a impulsionat puternic eforturile de instituire a unui cadru mai coerent de reglementare și de supraveghere în statele membre, în special prin crearea a trei autorități europene de supraveghere (AES) și a Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În conformitate cu legislația adoptată de Parlamentul European și Consiliul UE, BCE i s-a încredințat misiunea de a asigura secretariatul CERS și, implicit, de a oferi acestuia sprijin analitic, administrativ și logistic.

Pentru mai multe informații, a se vedea website-ul CERS.

Rolul BCE în cadrul de gestionare a crizelor

BCE sprijină Comisia și Mecanismul european de stabilitate (MES) în supravegherea statelor membre care au solicitat sprijin financiar din partea MES (țări care fac obiectul unui program) sau care au primit un astfel de sprijin (țări post-program) – a se vedea cadrul de politică al UEM pentru mai multe informații).

Alte contacte

Integritatea și gestionarea financiară a BCE fac obiectul unei monitorizări atente. În Statutul SEBC și al BCE sunt prevăzute două paliere de control extern. Pe de o parte, este desemnat un auditor extern independent care să auditeze conturile anuale ale BCE (articolul 27.1 din Statutul SEBC). Pe de altă parte, Curtea de Conturi Europeană analizează eficiența operațională a administrării BCE (articolul 27.2 din Statutul SEBC). Totodată, BCE intră în domeniul de aplicare a dispozitivului de luptă antifraudă al UE. A se vedea secțiunea referitoare la guvernanță corporativă.

Similar tuturor celorlalte instituții ale UE, BCE se află sub incidența hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.