Cooperarea la nivel european

Aspecte generale

BCE este o instituție a Uniunii Europene (UE), dar, având în vedere independența sa și responsabilitățile specifice, deține un loc special în cadrul instituțional al UE.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă BCE un mandat clar, respectiv de a menține stabilitatea prețurilor (politica monetară), precum și o serie de alte misiuni (misiunile BCE). În vederea îndeplinirii mandatului și misiunilor încredințate BCE, Tratatul acordă acesteia independență deplină față de ingerința factorului politic (independența). Independența BCE și competența sa exclusivă în ceea ce privește definirea și implementarea politicii monetare au implicații asupra naturii relațiilor dintre BCE și alte organisme responsabile cu elaborarea de politici, care nu pot depăși limitele unui dialog fără caracter obligatoriu.

În practică, BCE menține relații strânse cu alte organisme ale UE și ale zonei euro pe multiple căi, atât la nivel de politici, cât și la nivel de experți. Dialogul periodic dintre BCE și alți factori de decizie și partenerii sociali permite acesteia să obțină informații și indicii, să explice deciziile sale de politică monetară, iar contrapărților le facilitează o mai bună înțelegere a măsurilor BCE și a modalității în care propriile lor acțiuni influențează procesul de formare a prețurilor. Această interacțiune sporește fluxul de informații, favorizează înțelegerea reciprocă a opiniilor fiecărei părți privind politicile și creează posibilitatea unui dialog pe teme de interes comun, cu respectarea în totalitate a responsabilităților fiecăruia.

În plus, în privința misiunilor pentru care BCE deține competențe comune cu alte instituții și organisme ale UE (de exemplu, în domeniul statisticii), Tratatul recomandă explicit colaborarea între BCE și instituțiile sau organismele implicate. De asemenea, BCE este implicată și în procesul legislativ [articolul 282 alineatul (5) din TFUE], în sensul că emite avize în ceea ce privește proiectele de legislație elaborate la nivel național și al UE care prezintă relevanță pentru SEBC (avizele BCE). Totodată, în situații specifice, BCE poate prezenta propuneri de acte legislative ale UE sau poate acționa în calitate de organism legislativ al UE (cadrul juridic al BCE).

Mai multe informații pot fi obținute din articolul The ECB’s relations with European Union institutions and bodies: trends and prospects în Buletinul lunar – ianuarie 2010 [en].

Relații cu Consiliul European, Consiliul UE, Eurogrupul și comitetele pregătitoare

În baza articolului 284 din TFUE, președintele BCE participă la reuniunile Consiliului UE (în general, la nivel de miniștri ai economiei și finanțelor din statele membre ale UE – Consiliul ECOFIN) ori de câte ori sunt discutate aspecte legate de obiectivele și misiunile SEBC. Consiliul ECOFIN este forumul principal de coordonare a politicilor economice ale statelor membre. Pe lângă reuniunile lunare formale, Consiliul ECOFIN se reunește, de asemenea, în mod informal o dată la șase luni în structură lărgită, care include și guvernatorii băncilor centrale naționale din cadrul SEBC. Președintele și vicepreședintele BCE iau parte, de asemenea, la aceste reuniuni, care oferă posibilitatea unor discuții directe și deschise.

Președintele BCE este invitat periodic la reuniunile Eurogrupului, respectiv la reuniunile informale lunare ale miniștrilor finanțelor din zona euro, la care ia parte și comisarul pentru afaceri economice și monetare, pentru a discuta „chestiuni legate de responsabilitățile specifice care le revin în ceea ce privește moneda unică”. (articolul 1 din Protocolul privind Eurogrupul, anexă la Tratatul de la Lisabona).

Relațiile BCE cu alte instituții ale UE au devenit tot mai strânse pe parcursul timpului, în special după izbucnirea crizei financiare și economice. De exemplu, președintele BCE ia parte la ședințele Consiliului European, precum și la reuniunile la nivel de șefi de stat sau de guvern ai zonei euro, când au loc discuții vizând aspecte relevante (precum reacția UE la criza financiară și economică).

În cadrul eforturilor generale de consolidare a dimensiunii zonei euro în coordonarea politicilor economice, liderii zonei euro au căzut de acord asupra organizării unor reuniuni, cel puțin de două ori pe an, sub forma „reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro”, pentru a oferi orientări strategice cu privire la politicile economice și fiscale ale zonei euro. Dat fiind rolul proeminent deținut de Eurogrup, de Comisie și de BCE în gestionarea zilnică a zonei euro, s-a convenit, de asemenea, asupra desfășurării unor reuniuni cu frecvență cel puțin lunară, cu participarea președintelui reuniunii la nivel înalt a zonei euro, a președintelui Comisiei și a președintelui Eurogrupului, la care să poată lua parte și președintele BCE. (Dimensiunea zonei euro în coordonarea politicilor economice).

BCE participă, de asemenea, la ședințele organismelor care pregătesc reuniunile menționate la nivel de politici. Mai exact, conform articolului 134 alineatul (2) din TFUE, BCE este membru statutar al Comitetului economic și financiar (CEF), care reunește reprezentanți la nivelul conducerii ai ministerelor finanțelor și ai băncilor centrale din UE, precum și ai Comisiei, și deține un rol esențial în pregătirea reuniunilor Consiliului ECOFIN. De asemenea, BCE participă și la întrunirile CEF în configurația corespunzătoare zonei euro, așa-numitul grup de lucru al Eurogrupului, care pregătește reuniunea Eurogrupului. Totodată, BCE ia parte la întrunirile Comitetului de politică economică (CPE), un alt organism consultativ al Uniunii, care contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului ECOFIN, în strânsă colaborare cu CEF, și ale cărui obiective vizează îndeosebi politicile structurale.

În schimb, Tratatul prevede și ca factorii de decizie la nivelul UE să asiste – fără drept de vot – la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE. Conform articolului 284 din TFUE, președintele Consiliului UE (precum și un membru al Comisiei Europene, a se vedea mai jos) poate participa la ședințele Consiliului guvernatorilor și poate prezenta moțiuni pentru deliberare (în practică, președintele Eurogrupului participă în locul președintelui Consiliului UE).

Relații cu Comisia Europeană

În calitate de gardian al Tratatelor UE și de inițiator al legislației UE, Comisia Europeană este un alt partener strategic al BCE. Dialogul dintre Comisie și BCE prezintă o importanță deosebită, ținând seama de rolul major al Comisiei Europene în coordonarea politicilor economice și de faptul că acestei instituții i-au fost conferite o serie de atribuții specifice referitoare la UEM (precum monitorizarea evoluțiilor bugetare și a dezechilibrelor macroeconomice și raportarea aferentă către Consiliul UE, dar și evaluarea stadiului convergenței în statele membre ale UE care fac obiectul unei derogări). În cele din urmă, Comisiei îi revine sarcina de a garanta implementarea adecvată a normelor comune ale UE și, dacă este necesar, de a solicita decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la obligativitatea aplicării acestora.

Comisarul european pentru afaceri economice și monetare și pentru euro, care deține și funcția de vicepreședinte al Comisiei, poate participa la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE, dar fără drept de vot. În contextul reuniunilor menționate ale UE și ale organismelor din zona euro desfășurate cu participarea Comisiei și a BCE au loc și alte contacte. Cele două instituții au pus, de asemenea, bazele unei relații strânse de colaborare și au inițiat multiple contacte de lucru periodice și ad-hoc (de exemplu, în domeniul statisticii sau al sistemelor de plăți).

Contacte cu Parlamentul European

În societățile democratice, independența în ceea ce privește politicile este dublată de obligația de raportare. În conformitate cu acest principiu, BCE trebuie să demonstreze că acționează în limitele competențelor conferite prin Tratate acestei instituții. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși prin vot direct de cetățenii Europei, deține un rol primordial în ceea ce privește respectarea de către BCE a obligației de asumare a responsabilității. Informații mai detaliate privind îndeplinirea, de către BCE, a obligațiilor de asumare a responsabilității pot fi obținute din secțiunea dedicată asumării responsabilității.

Totodată, Parlamentul European este implicat în procedura de numire a membrilor Comitetului executiv al BCE, în sensul că emite un aviz referitor la candidații recomandați de Consiliul UE [articolul 283 alineatul (2) din TFUE].

Contacte cu partenerii sociali din UE

BCE întreține, de asemenea, contacte cu partenerii sociali din UE, în special în cadrul așa-numitului „dialog macroeconomic”, inițiat de Consiliul European în luna iunie 1999. Acest dialog permite BCE să explice direcțiile sale de politică și, astfel, să contribuie la ancorarea anticipațiilor privind inflația, precum și să obțină informații direct de la partenerii sociali cu privire la aspecte de interes comun.

Rolul BCE în noua arhitectură de supraveghere financiară

BCE a impulsionat puternic eforturile de instituire a unui cadru de reglementare și supraveghere mai coerent în statele membre, în special prin crearea a trei autorități europene de supraveghere (AES) și a Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Conform legislației adoptate de Parlamentul European și de Consiliul UE, printre misiunile care revin BCE se numără și aceea de a asigura secretariatul CERS și, implicit, de a oferi acestuia sprijin analitic, administrativ și logistic.

Pentru mai multe informații, a se vedea website-ul CERS.

Rolul BCE în cadrul de gestionare a crizei

BCE este parțial implicată în operațiunile derulate de MESF, EFSF și de viitorul Mecanism european de stabilitate (MES), în domenii precum analiza sustenabilității datoriei, pregătirea programelor de ajustare macroeconomică pentru statele membre care solicită sprijin financiar, monitorizarea aplicării acestor programe, precum și în calitate de agent pentru activitățile derulate de EFSF pe piața secundară (pentru mai multe informații, a se vedea cadrul de politică al UEM).

Alte contacte

Integritatea și gestionarea financiară a BCE constituie obiectul unei monitorizări atente. În Statutul SEBC și al BCE sunt prevăzute două paliere de control extern. Pe de o parte, este desemnat un auditor extern independent care să auditeze conturile anuale ale BCE [conform articolului 27.1 din Statutul SEBC]. Pe de altă parte, Curtea de Conturi Europeană analizează eficiența operațională a administrării BCE [conform articolului 27.2 din Statutul SEBC]. Totodată, BCE face parte din sfera de aplicare a dispozitivului de luptă antifraudă al UE. A se vedea Guvernanța corporativă.

Similar tuturor celorlalte instituții ale UE, BCE se supune hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.