10/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

284

---

32004O0015

---

L 354/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 16 iulie 2004

privind cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și situația rezervelor internaționale

(BCE/2004/15)

(2004/808/CE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 5.1, 12.1 și 14.3,

întrucât:

(1)

Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) trebuie să dispună de statistici cuprinzătoare și fiabile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și de situația rezervelor internaționale, care să indice principalii factori care influențează condițiile monetare și piețele de schimb din zona euro.

(2)

Articolul 5.1 prima teză din Statut solicită Băncii Centrale Europene (BCE), care este asistată de băncile centrale naționale (BCN), să culeagă fie de la autoritățile competente, altele decât BCN, fie direct de la agenții economici informațiile statistice care îi sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC. Articolul 5.1 a doua teză prevede că, în aceste scopuri, Banca Centrală Europeană cooperează cu instituțiile sau organismele comunitare și cu autoritățile competente ale statelor membre sau ale țărilor terțe și cu organizațiile internaționale. Articolul 5.2 prevede că BCN îndeplinesc, în măsura în care este posibil, sarcinile descrise la articolul 5.1.

(3)

Informațiile necesare îndeplinirii cerințelor BCE în domeniul statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională pot fi culese și/sau elaborate de autorități competente, altele decât BCN. Prin urmare, anumite sarcini care trebuie îndeplinite în temeiul prezentei orientări necesită cooperarea dintre BCE sau BCN și autoritățile competente respective, în conformitate cu articolul 5.1 din Statut. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1) solicită statelor membre să își organizeze sarcinile în domeniul statistic și să coopereze pe deplin cu SEBC pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 5 din Statut.

(4)

O parte a informațiilor statistice necesare se referă la contul financiar al balanței de plăți, la venitul corespunzător și la poziția investițională internațională pentru care Eurosistemul își asumă răspunderea principală. Pentru a își putea îndeplini obligațiile de a asista BCE în acest domeniu, BCN ar trebui să dispună de competența statistică necesară, în special în ceea ce privește conceptele, metodologia și culegerea, elaborarea, analiza și transmiterea datelor. În Irlanda, Central Statistics Office (CSO) culege și elaborează informațiile statistice în cauză. Pentru a îndeplini cerințele de raportare statistică ale BCE, Central Bank and Financial Services Authority of Ireland și CSO trebuie să coopereze după cum se precizează în Recomandarea BCE/2004/16 din 16 iulie 2004 privind cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și situația rezervelor internaționale (2). Recomandarea BCE/2004/16 se adresează, de asemenea, Ufficio Italiano dei Cambi, care este responsabil, împreună cu Banca d'Italia, de culegerea și elaborarea informațiilor statistice în cauză în Italia.

(5)

Odată cu adoptarea Orientării BCE/2003/7 din 2 mai 2003 privind cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și situația rezervelor internaționale (3), au fost realizate progrese vizibile în ceea ce privește noile cerințe și metode de culegere și elaborare a datelor în cadrul zonei euro. Prin urmare, se impune înlocuirea Orientării BCE/2003/7 cu prezenta orientare.

(6)

Date fiind dificultățile inerente elaborării statisticilor privind investițiile de portofoliu, s-a considerat necesară definirea unor abordări comune pentru culegerea informațiilor respective în zona euro. Sistemele de culegere a datelor privind investițiile de portofoliu din zona euro trebuie să se conformeze începând cu luna martie 2008 unui standard comun, adică unuia dintre cele patru modele care implică cel puțin culegerea stocurilor (stocks) trimestriale „titlu cu titlu”, astfel cum se indică în tabelul din anexa VI. Disponibilitatea unei baze de date centralizate a titlurilor de valoare (centralised securities database - CSDB) care să fie funcțională este considerată esențială pentru ca noile sistemele de culegere a datelor să devină operaționale. Prin urmare, în cazul în care documentul de finalizare a proiectului („project closure document”) pentru etapa 1 a proiectului CSDB nu este prezentat Consiliului guvernatorilor prin intermediul Comitetului de statistică al SEBC (denumit în continuare „STC”) până la sfârșitul lunii martie 2005, acest termen (precum și termenele aplicabile altor cerințe legate de investițiile de portofoliu) se prelungește cu o perioadă de timp a cărei durată este egală cu cea a întârzierii prezentării documentului. De asemenea, SEBC trebuie să evalueze până la mijlocul lui 2006 dacă acoperirea informațiilor privind titlurile de valoare din CSDB și aranjamentele pentru schimbul de date cu statele membre sunt considerate suficiente pentru a permite BCN sau altor autorități statistice competente, dacă este cazul, să îndeplinească standardele de calitate prevăzute de prezenta orientare. Pentru a permite respectarea cerințelor privind titlurile de valoare din investițiile de portofoliu emise de rezidenți ai zonei euro, defalcate în funcție de sectorul emitentului, în conformitate cu termenele conținute în tabelul 13 din anexa II, BCE pune la dispoziția BCN informații din CSDB cu cel puțin 15 luni înainte de datele de referință.

(7)

Raportarea datelor privind tranzacțiile și pozițiile referitoare la activele și/sau pasivele rezidenților din zona euro în raport cu rezidenți ai altor state membre din zona euro este necesară pentru îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE în domeniul investițiilor de portofoliu (și al venitului corespunzător). Datele se utilizează pentru compilarea tranzacțiilor și pozițiilor agregate din zona euro privind pasivele aferente investițiilor de portofoliu și debitele aferente veniturilor din investițiile de portofoliu. Aceasta respectă cerințele naționale sau practicile stabilite în fiecare țară.

(8)

CSDB, care va fi utilizată în viitor într-o multitudine de diferite scopuri, statistice (de elaborare și producere) și nestatistice (analize ale stabilității economice și financiare sau analize ale operațiunilor), va fi pusă la dispoziția BCN. Datele vor fi puse la dispoziția autorităților competente, altele decât BCN, sub rezerva constrângerilor juridice. Aceasta le va fi utilă în special în obținerea datelor necesare pentru elaborarea statisticilor referitoare la tranzacțiile și pozițiile din zona euro privind investițiile de portofoliu. În special, combinarea informațiilor din CSDB cu datele culese „titlu cu titlu” ar trebui să facă posibilă compilarea cu exactitate a tranzacțiilor și pozițiilor privind titlurile de valoare din investițiile de portofoliu emise de rezidenți ai zonei euro și deținute de rezidenți ai altor țări din zona euro. Aceasta va permite, în cele din urmă, elaborarea unei defalcări sectoriale în ceea ce privește datele referitoare la pasivele aferente investițiilor de portofoliu din zona euro.

(9)

Utilizarea balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale din zona euro pentru elaborarea contului aferent restului lumii în conturile financiare trimestriale ale zonei euro determină necesitatea elaborării cu frecvență trimestrială a datelor privind poziția investițională internațională. În afară de aceasta, pentru conturile financiare ale zonei euro, precum și pentru analiza monetară, este necesară separarea depozitelor de credite și identificarea altor investiții. De asemenea, evaluarea stocurilor (stocks) de acțiuni și alte titluri de participare din de investiții străine directe din zona euro necesită o defalcare suplimentară între societățile de investiții directe cotate și cele necotate.

(10)	Drept contribuție la revizuirea anuală a rolului internațional al monedei euro, datele statistice referitoare la tranzacțiile și pozițiile privind titlurile de creanță defalcate în funcție de monedă sunt necesare pentru evaluarea rolului monedei euro ca monedă de investiții.

(11)

Cadrul de evaluare a calității pentru statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională ale zonei euro, precum și situația rezervelor internaționale trebuie să fie definit, în măsura posibilului, în conformitate cu „cadrul de evaluare a calității datelor” elaborat de Fondul Monetar Internațional (FMI). BCN, în cooperare cu autoritățile competente altele decât BCN, după caz, trebuie să evalueze calitatea datelor pe care le furnizează. Vor fi stabilite criterii corespunzătoare de evaluare a calității datelor, inclusiv respectarea termenelor, exactitatea, plauzibilitatea, consistența internă și externă și fiabilitatea acestora.

(12)

Transmiterea de informații statistice confidențiale de la BCN la BCE are loc în măsura necesară și cu detaliile necesare pentru exercitarea sarcinilor SEBC. Atunci când autoritățile competente, altele decât BCN, sunt sursa informațiilor statistice desemnate ca fiind confidențiale, utilizarea de către BCE a informațiilor respective trebuie să se limiteze la exercitarea sarcinilor statistice legate de SEBC.

(13)

Este necesar să se instituie o procedură pentru efectuarea eficientă a modificărilor tehnice ale anexelor la prezenta orientare, cu condiția ca modificările respective să nu modifice cadrul conceptual de bază și să nu afecteze obligațiile de raportare ale agenților raportori din statele membre. Se ține seama de avizele STC la punerea în aplicarea a acestei proceduri. BCN pot propune asemenea modificări de natură tehnică ale anexelor la prezenta orientare prin intermediul STC.

(14)	În conformitate cu articolele 12.1 și 14.3 din Statut, orientările BCE fac parte integrantă din dreptul comunitar,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei orientări:

—	„stat membru participant” înseamnă statul membru care a adoptat moneda unică în conformitate cu Tratatul;

—	„rezident” are același sens cu cel definit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

—	„zonă euro” înseamnă teritoriul economic al statelor membre participante și BCE. Teritoriile care fac parte din statele membre ale zonei euro sau țările asociate acestor state sunt precizate în anexa II, tabelul 10;

—	„Eurosistem” înseamnă BCN ale statelor membre participante și BCE;

—	„tranzacție transfrontalieră” înseamnă orice tranzacție care dă naștere la sau stinge, total sau parțial, creanțe sau datorii, sau orice tranzacție care implică transferul unui drept asupra unui obiect între rezidenți ai zonei euro și nerezidenți ai zonei euro;

—

„poziții transfrontaliere” înseamnă stocul (stock) de creanțe și de datorii financiare față de nerezidenți ai zonei euro. Pozițiile transfrontaliere includ, de asemenea, (i) terenuri, alte active corporale care nu au fost produse și alte active imobile situate din punct de vedere fizic în afara zonei euro și deținute de rezidenți ai zonei euro și/sau situate în interiorul zonei euro și deținute de nerezidenți ai zonei euro și (ii) aur monetar și drepturi speciale de tragere (DST) deținute de rezidenți ai zonei euro. Cu toate acestea, în măsura necesară elaborării contului de investiții de portofoliu și contului de venituri din investiții de portofoliu din cadrul statisticilor privind balanța de plăți și a contului de investiții de portofoliu din cadrul statisticilor privind poziția investițională internațională cu privire la zona euro, termenii „poziții transfrontaliere” și „tranzacții transfrontaliere” includ, de asemenea, pozițiile și tranzacțiile cu active și/sau pasive ale rezidenților zonei euro în raport cu rezidenți ai altor state membre din zona euro,

—	„active de rezervă” înseamnă creanțele cu grad ridicat de lichiditate, negociabile și solvabile, deținute de Eurosistem asupra nerezidenților zonei euro și exprimate în monede altele decât euro, plus aur, poziții de rezervă la FMI și dețineri de DST;

—

„alte active în valută externă” înseamnă (i) creanțe deținute de Eurosistem asupra rezidenților zonei euro exprimate în valute altele decât euro și (ii) creanțe deținute de Eurosistem asupra nerezidenților zonei euro și exprimate în valute altele decât euro care nu întrunesc criteriile de lichiditate, negociabilitate și solvabilitate stabilite pentru activele de rezervă;

—	„pasive aferente rezervelor” înseamnă prelevările nete, pe termen scurt, predeterminate și potențiale din Eurosistem, cu o natură similară cu cea a activelor de rezervă și a altor active în valută externă ale Eurosistemului;

—	„balanța de plăți” înseamnă declarația statistică de raportare, cu defalcările corespunzătoare, a tranzacțiilor transfrontaliere pe durata perioadei revizuite;

—	„situația rezervelor internaționale” înseamnă declarația statistică de raportare, cu defalcările corespunzătoare, a stocurilor (stocks) de active de rezervă, de alte active în valută externă și de pasive aferente rezervelor Eurosistemului la o dată de referință;

—	„poziția investițională internațională” înseamnă bilanțul de raportare, cu defalcările corespunzătoare, a stocurilor (stocks) de active și pasive financiare transfrontaliere la o dată de referință;

—	culegerea de date „titlu cu titlu” înseamnă culegerea de date defalcate pe titluri de valoare individuale.

Articolul 2

Obligații statistice ale BCN

(1)   BCN pun la dispoziția BCE datele privind tranzacțiile și pozițiile transfrontaliere, precum și privind stocurile (stocks) de active de rezervă, de alte active în valută externă și de pasive legate de rezerve necesare elaborării de către BCE a statisticilor agregate privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și situația rezervelor internaționale din zona euro. Datele sunt puse la dispoziție în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 13 din anexa II.

(2)   Datele sunt însoțite de informații imediat disponibile cu privire la evenimente majore specifice și cu privire la motivele revizuirilor, atunci când nivelul modificărilor datelor cauzate de astfel de evenimente majore specifice și de revizuiri este semnificativ, sau la solicitarea BCE.

(3)   Pentru tranzacțiile lunare și trimestriale și pozițiile trimestriale și anuale, datele solicitate sunt puse la dispoziția BCE în conformitate cu anexele I, II și III, care sunt conforme cu standardele internaționale actuale, mai ales cu ediția a cincea a Manualului privind balanța de plăți a FMI. În special datele solicitate referitoare la tranzacțiile și pozițiile privind activele de investiții de portofoliu în titluri de valoare din zona euro, defalcate în funcție de sectorul emitentului rezident al zonei euro, sunt puse la dispoziția BCE în conformitate cu anexa I, secțiunile 1.1, 1.2 și 3 și cu anexa II, tabelele 1, 2, 4 și 5.

(4)   Datele solicitate privind balanța de plăți sunt puse la dispoziție cu o frecvență lunară și trimestrială. Datele privind balanța de plăți trimestrială includ o defalcare geografică a partenerilor contractuali prevăzută în tabelul 9 din anexa II. Datele solicitate privind situația rezervelor internaționale sunt puse la dispoziție la sfârșitul lunii la care se referă datele. Datele solicitate privind poziția investițiilor internaționale sunt puse la dispoziție cu o frecvență trimestrială și anuală. Datele anuale privind poziția investițională internațională includ o defalcare geografică după criteriul partenerilor contractuali prevăzută în tabelul 9 din anexa II.

(5)   Pentru analiza rolului internațional al monedei euro ca monedă de investiții, datele solicitate, defalcate în funcție de monedă, sunt puse la dispoziție semestrial, în conformitate cu tabelul 6 din anexa II.

(6)   Din martie 2008, începând cu datele corespunzătoare tranzacțiilor din ianuarie 2008 și pozițiilor de la sfârșitului lui 2007, sistemele de culegere a datelor privind investițiile de portofoliu se conformează unuia dintre modelele prevăzute în tabelul din anexa VI.

Articolul 3

Termene

(1)   Datele solicitate pentru elaborarea balanței de plăți lunare a zonei euro sunt puse la dispoziția BCE până la închiderea celei de-a treizecea zi lucrătoare care urmează sfârșitului lunii la care se referă datele.

(2)   Datele solicitate pentru elaborarea balanței de plăți trimestriale a zonei euro sunt puse la dispoziția BCE în termen de trei luni de la sfârșitul trimestrului la care se referă datele.

(3)   Datele solicitate pentru elaborarea situației rezervelor internaționale ale Eurosistemului sunt puse la dispoziția BCE în termen de trei săptămâni de la sfârșitul lunii la care se referă datele.

(4)   De la 1 ianuarie 2005, datele solicitate pentru elaborarea situației trimestriale a poziției investiționale internaționale din zona euro sunt puse la dispoziția BCE în termen de trei luni de la sfârșitul trimestrului la care se referă datele.

(5)   Datele anuale solicitate pentru elaborarea poziției investiționale internaționale din zona euro sunt puse la dispoziția BCE în termen de nouă luni de la sfârșitul anului la care se referă datele.

(6)   Datele privind tranzacțiile și pozițiile de titluri de creanță defalcate pe monedele în care au fost emise și pe sectorul emitentului se vor pune la dispoziția BCE în șase luni de la încheierea perioadei la care se referă datele.

(7)   Revizuirile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională din zona euro sunt puse la dispoziția BCE în conformitate cu calendarul prevăzut în anexa IV.

(8)   Culegerea națională a acestor date se organizează în vederea respectării acestor termene.

Articolul 4

Cooperarea cu autoritățile competente altele decât BCN

(1)   În cazul în care sursele pentru o parte sau pentru toate datele descrise la articolul 2 sunt autorități competente altele decât BCN, acestea din urmă stabilesc modalitățile corespunzătoare de cooperare cu aceste autorități, pentru a asigura o structură permanentă de transmitere a datelor care respectă standardele BCE, în special cele privind calitatea datelor, și orice alte cerințe prevăzute de prezenta orientare, cu excepția cazului în care aceleași rezultate sunt deja obținute prin aplicarea legislației naționale.

(2)   În ceea ce privește contul financiar al balanței de plăți, venitul corespunzător și poziția investițională internațională, BCN trebuie să vegheze la menținerea și dezvoltarea conceptelor, metodologiei, culegerii, compilării, analizei și transmiterii datelor în aceste domenii.

(3)   În cazul în care autorități competente altele decât BCN reprezintă sursa unor informații statistice desemnate ca fiind confidențiale, BCE utilizează informațiile respective exclusiv în scopul îndeplinirii sarcinilor statistice legate de SEBC, cu excepția cazului în care agentul raportor sau cealaltă persoană fizică sau juridică, entitate sau sucursală care a furnizat informațiile, în ipoteza că aceasta poate fi identificată, și-a dat în mod explicit acordul pentru utilizarea informațiilor în cauză în alte scopuri.

Articolul 5

Standarde de transmitere

Informațiile statistice solicitate sunt puse la dispoziția BCE într-o formă care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa IV.

Articolul 6

Calitatea informațiilor statistice

(1)   Fără a aduce atingere sarcinilor de monitorizare ale BCE prevăzute în anexa V, BCN, în cooperare cu autoritățile competente altele decât BCN, menționate la articolul 4, după caz, asigură monitorizarea și evaluarea calității informațiilor statistice puse la dispoziția BCE. BCE evaluează în mod similar datele referitoare la statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională și privind rezervele internaționale din zona euro. Evaluarea se realizează în timp util. Consiliul director al BCE prezintă anual Consiliului guvernatorilor un raport privind calitatea datelor.

(2)   Evaluarea calității datelor referitoare la tranzacțiile și pozițiile investițiilor de portofoliu, precum și la venitul corespunzător, este condiționată de o acoperire suficientă a informațiilor privind titlurile de valoare din CSDB. BCE, ca administrator al CSDB, monitorizează dacă, începând din iunie 2006, acoperirea informațiilor privind titlurile de valoare este suficientă pentru a permite BCN, sau altor autorități competente, după caz, să respecte pe deplin standardele de calitate prevăzute de prezenta orientare.

(3)   În cazul furnizării de date referitoare la tranzacțiile și pozițiile privind activele de investiții de portofoliu în titluri de valoare din zona euro, defalcate în funcție de sectorul emitentului rezident în zona euro, utilizarea estimărilor este permisă până când sistemele de culegere „titlu cu titlu” a datelor privind investițiile de portofoliu devin obligatorii.

(4)   În cazul furnizării de date privind moneda de emisiune în ceea ce privește datele privind investițiile de portofoliu, utilizarea estimărilor este permisă până când sistemele de culegere „titlu cu titlu” a datelor privind investițiile de portofoliu devin obligatorii.

(5)   Monitorizarea de către BCE a calității informațiilor statistice poate include examinarea revizuirilor datelor respective: în primul rând, pentru a include cea mai recentă evaluare a informațiilor statistice, îmbunătățindu-le astfel calitatea; în al doilea rând, pentru a asigura, în cea mai mare măsură posibilă, consistența dintre posturile corespunzătoare din balanța de plăți pentru diferitele frecvențe.

Articolul 7

Procedură simplificată de modificare

Ținând seama de avizele STC, Comitetul executiv al BCE are dreptul de a aduce modificări tehnice la anexele la prezenta orientare, cu condiția ca modificările respective să nu modifice cadrul conceptual aferent prezentei orientări și să nu afecteze sarcina de raportare a agenților raportori din statele membre.

Articolul 8

Abrogare

Orientarea BCE/2003/7 se abrogă.

Articolul 9

Intrare în vigoare

Prezenta orientare intră în vigoare la 1 septembrie 2004.

Articolul 10

Destinatari

Prezenta orientare se adresează BCN ale statelor membre participante.

---

(1)  JO L 318, 27.11.1998, p. 8.

(2)  JO C 292, 30.11.2004.

(3)  JO L 131, 28.5.2003, p. 20.

---

ANEXA I

Cerințe statistice ale Băncii Centrale Europene

1.   Statistici privind balanța de plăți

Banca Centrală Europeană (BCE) solicită statistici privind balanța de plăți cu frecvență lunară și cu frecvență trimestrială, referitoare la perioada calendaristică de referință corespunzătoare. Datele anuale sunt elaborate prin însumarea datelor trimestriale raportate de statele membre pentru anul corespunzător. În măsura posibilului, statisticile privind balanța de plăți trebuie să fie consistente cu alte statistici furnizate în scopul realizării politicii monetare.

1.1.   Statistici privind balanța de plăți lunară

Obiectiv

Obiectivul balanței lunare de plăți a zonei euro este de a indica principalii factori care afectează condițiile monetare și piețele valutare (a se vedea anexa II, tabelul 1).

Cerințe

Este esențial ca datele să fie adecvate pentru a fi utilizate în calcularea balanței de plăți a zonei euro.

Având în vedere termenul scurt pentru furnizarea datelor privind balanța lunară de plăți, natura foarte agregată a acestor date și utilizarea lor în scopuri de politică monetară și operațiuni de schimb valutar, BCE permite o oarecare abatere de la standardele internaționale [a se vedea articolul 2 alineatul (3) din prezenta orientare], în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat. Nu este necesară înregistrarea posturilor tranzitorii sau a tranzacțiilor. În acord cu BCE, băncile centrale naționale (BCN) pot furniza date privind conturile curente și conturile financiare pe baza decontărilor. Atunci când este necesar pentru respectarea termenului, BCE acceptă estimări sau date preliminare.

Defalcarea în funcție de active și pasive (sau credite și debite în cazul posturilor de cont curent) este necesară pentru fiecare categorie amplă de tranzacții. În general, aceasta presupune ca BCN să facă o distincție, în ceea ce privește tranzacțiile externe, între tranzacțiile cu rezidenții altor state membre din zona euro și tranzacțiile în exteriorul zonei euro. BCN realizează acest lucru în mod sistematic.

În cazul modificării componenței zonei euro, BCN trebuie să aplice modificarea respectivă în definiția componenței pe țări a zonei euro începând cu data la care intră în vigoare modificarea componenței. BCN din zona euro în componența sa anterioară și noul stat membru participant sau noile state membre participante trebuie să furnizeze cele mai bune estimări pentru datele istorice care acoperă zona euro extinsă.

Pentru a permite o agregare lunară semnificativă a datelor referitoare la zona euro în domeniul investițiilor de portofoliu, este necesară o distincție între tranzacțiile cu titluri de valoare emise de rezidenți ai zonei euro și tranzacțiile cu titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro. Statisticile privind tranzacțiile nete cu active aferente investițiilor de portofoliu din zona euro se elaborează prin agregarea tranzacțiilor nete raportate cu titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro. Statisticile privind tranzacțiile nete cu pasive aferente investițiilor de portofoliu din zona euro se elaborează prin consolidarea tranzacțiilor nete cu pasive naționale totale și a tranzacțiilor nete cu titluri de valoare emise și achiziționate de rezidenți ai zonei euro.

Aceleași cerințe de raportare și metode de elaborare a datelor agregate se aplică venitului din investiții de portofoliu.

În vederea elaborării prezentării monetare a balanței de plăți, BCN trebuie să prezinte datele defalcate în funcție de sectorul instituțional. Defalcarea sectorială pentru balanța lunară de plăți este următoarea:

—	pentru investițiile directe: (i) IFM (cu excepția băncilor centrale) și (ii) alte sectoare;

—	pentru activele aferente investițiilor de portofoliu: (i) autorități monetare, (ii) IFM (cu excepția băncilor centrale) și (iii) non-IFM;

—	pentru alte investiții: (i) autorități monetare, (ii) IFM (cu excepția băncilor centrale), (iii) administrația publică și (iv) alte sectoare.

În vederea elaborării unei defalcări sectoriale a balanței de plăți, permițând astfel realizarea unei situații monetare, BCN trebuie să furnizeze, începând cu data prevăzută în tabelul 13 din anexa II la prezenta orientare, date privind tranzacțiile nete cu titluri de valoare din investiții de portofoliu emise de rezidenți ai zonei euro, defalcate în funcție de sectorul instituțional al emitentului. În plus, pasivele aferente investițiilor de portofoliu includ o defalcare în funcție de sectorul instituțional al emitentului național.

Statisticile privind tranzacțiile nete cu pasivele aferente investițiilor de portofoliu din zona euro, defalcate pe sector, sunt apoi elaborate prin consolidarea pasivelor nete naționale totale ale sectoarelor respective și a tranzacțiilor nete corespunzătoare cu titluri de valoare emise și achiziționate de rezidenți ai zonei euro.

Începând cu martie 2008, pentru tranzacțiile raportate la ianuarie 2008, BCN (și alte autorități naționale competente, după caz) culeg date privind investițiile de portofoliu în conformitate cu unul dintre modelele prevăzute în tabelul din anexa VI.

1.2.   Statistici privind balanța de plăți trimestrială

Obiectiv

Obiectivul balanței trimestriale de plăți a zonei euro este de a oferi informații mai detaliate care să permită o analiză suplimentară a tranzacțiilor externe. Aceste statistici contribuie în special la elaborarea conturilor sectoriale și financiare ale zonei euro și la publicarea comună a balanței de plăți a UE/zonei euro în cooperare cu Comisia Comunităților Europene (Eurostat).

Cerințe

Statisticile privind balanța de plăți trimestrială se conformează, în măsura posibilului, standardelor internaționale [a se vedea articolul 2 alineatul (3) din prezenta orientare]. Defalcarea solicitată a statisticilor privind balanța de plăți trimestrială este prezentată în anexa II, tabelul 2. Conceptele și definițiile armonizate utilizate în conturile de capital și în conturile financiare sunt prezentate în anexa III.

Defalcarea contului curent trimestrial este similară cu aceea solicitată pentru cifrele lunare. Cu toate acestea, în cazul venitului este necesară o defalcare trimestrială mai detaliată.

În ceea ce privește contul financiar, BCE respectă cerințele din ediția a cincea a Manualului privind balanța de plăți (denumit în continuare „MBP5”) al FMI pentru postul „alte investiții”. Există o diferență de prezentare a defalcării (se dă prioritate sectorului). Cu toate acestea, această defalcare sectorială este compatibilă cu defalcarea MBP5 în cazul în care au prioritate instrumentele. Ca și în prezentarea MBP5, se face distincție între numerar și depozite, pe de o parte, și împrumuturi și alte investiții, pe de altă parte.

BCN trebuie să facă distincție în cadrul statisticilor lor privind balanța de plăți trimestrială între tranzacțiile cu statele membre participante și toate celelalte tranzacții externe. În ceea ce privește datele lunare, o distincție între tranzacțiile cu titluri de valoare emise de rezidenți ai zonei euro și tranzacțiile cu titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro este necesară pentru datele trimestriale în domeniul investițiilor de portofoliu. Statisticile privind tranzacțiile nete cu active de investiții de portofoliu din zona euro se elaborează prin agregarea tranzacțiilor nete raportate cu titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro. Statisticile privind tranzacțiile nete cu pasive de investiții de portofoliu din zona euro se elaborează prin consolidarea tranzacțiilor nete cu pasive naționale totale și tranzacțiilor nete cu titluri de valoare emise și achiziționate de rezidenți ai zonei euro.

Aceleași cerințe de raportare și metode de elaborare a datelor agregate se aplică venitului din investiții de portofoliu.

În cazul investițiilor directe, BCN trebuie să prezinte trimestrial o defalcare sectorială „IFM (cu excepția băncilor centrale)/non-IFM”. În cazul „activelor de investiții de portofoliu” și al „altor investiții”, defalcarea rapoartelor în funcție de sectorul instituțional respectă componentele tip ale IFM incluzând (i) autorități monetare, (ii) IFM (cu excepția băncilor centrale), (iii) administrația publică și (iv) alte sectoare.

În cazul elaborării statisticilor privind tranzacțiile nete cu pasive de investiții de portofoliu din zona euro, defalcate în funcție de sectorul emitenților rezidenți ai zonei euro, cerințele pentru datele trimestriale sunt similare cu cele pentru balanța lunară de plăți.

În ceea ce privește balanța de plăți a zonei euro, trimestrial sunt necesare date privind veniturile acumulate din investiții. În conformitate cu sistemul de conturi naționale, MBP5 recomandă ca dobânda să fie înregistrată pe baza drepturilor constatate. Această cerință afectează contul curent (venitul din investiții), precum și contul financiar.

2.   Situația rezervelor internaționale

Obiectiv

Situația rezervelor internaționale reprezintă o situație lunară a activelor de rezervă, a altor active în valută externă și a pasivelor aferente rezervelor deținute de BCN și de BCE în urma prezentării situației comune FMI/Banca pentru Reglementări Internaționale (BRI) privind „rezervele internaționale și lichiditățile în valută externă”. Aceste informații completează datele privind activele de rezervă incluse în statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională din zona euro.

Cerințe

Activele de rezervă din zona euro sunt creanțe cu un grad mare de lichiditate, negociabile și solvabile, deținute de BCE („rezerve puse în comun”) și de BCN („active de rezervă care nu sunt puse în comun”) asupra nerezidenților zonei euro și sunt exprimate în valută externă (adică într-o altă monedă decât euro), în aur, poziții de rezervă la FMI și dețineri de DST. Ele pot include poziții de instrumente financiare derivate. Activele de rezervă se stabilesc la valoarea brută fără nici o compensare a pasivelor legate de rezerve. Defalcarea datelor solicitate de la BCN este prezentată în anexa II, tabelul 3, secțiunea I.A.

Activele Eurosistemului exprimate în valută externă care nu corespund acestei definiții, și anume (i) creanțe asupra rezidenților zonei euro și (ii) creanțe asupra nerezidenților zonei euro care nu întrunesc criteriile de lichiditate, negociabilitate și solvabilitate, sunt incluse în postul „alte active în valută externă” din situația rezervelor internaționale (anexa II, tabelul 3, punctul I.B).

Creanțele asupra nerezidenților exprimate în euro și soldurile de monedă străină deținute de guvernele statelor membre participante nu sunt considerate active de rezervă; aceste sume sunt înregistrate ca „alte investiții” în cazul în care reprezintă creanțe asupra nerezidenților zonei euro.

În plus, informațiile privind prelevările nete, pe termen scurt, predeterminate și potențiale din Eurosistem aferente activelor de rezervă și de alte active în valute externe ale Eurosistemului, așa-numitele „pasive aferente rezervelor”, trebuie raportate în anexa II, tabelul 3, secțiunile II-IV.

3.   Statistici privind poziția investițională internațională

Obiectiv

Poziția investițională internațională reprezintă o situație a activelor și pasivelor externe din zona euro ca întreg, pentru scopuri de analiză a politicii monetare și a pieței valutare. În special, contribuie la evaluarea vulnerabilității externe a statelor membre și la monitorizarea evoluției portofoliilor de active lichide din străinătate de către sectorul deținător de monedă. Aceste informații statistice sunt esențiale pentru elaborarea contului privind restul lumii în conturile financiare trimestriale ale zonei euro și pot contribui, de asemenea, la elaborarea fluxurilor balanței de plăți.

Cerințe

BCE solicită statistici privind poziția investițională internațională cu o frecvență trimestrială și anuală în ceea ce privește nivelurile stocurilor (stocks) de la sfârșitul perioadei.

Datele privind poziția investițională internațională se conformează, în măsura posibilului, standardelor internaționale [a se vedea articolul 2 alineatul (3) din prezenta orientare]. BCE elaborează poziția investițională internațională pentru zona euro ca întreg. Defalcarea poziției investiționale internaționale pentru zona euro este prezentată în anexa II, tabelul 4.

Poziția investițională internațională prezintă situația stocurilor (stocks) financiare la sfârșitul perioadei de referință, evaluate la prețul sfârșitului perioadei. Modificările la nivelul valorii stocurilor (stocks) pot fi cauzate de următorii factori. În primul rând, o parte a modificării valorii pe durata perioadei de referință se datorează tranzacțiilor financiare care au avut loc și au fost înregistrate în balanța de plăți. În al doilea rând, o parte a modificărilor pozițiilor la începutul și la sfârșitul unei anumite perioade se datorează modificărilor prețurilor activelor și pasivelor financiare prezentate. În al treilea rând, în cazul în care stocurile (stocks) sunt exprimate în altă monedă decât unitatea de cont utilizată pentru poziția investițională internațională, modificările cursurilor de schimb în raport cu alte monede vor afecta, de asemenea, valorile stocurilor (stocks). În ultimul rând, orice altă modificare nedatorată factorilor menționați anterior e considerată ca datorându-se „altor ajustări”.

O reconciliere corespunzătoare între stocurile și fluxurile financiare din zona euro necesită o distincție între modificările la nivelul valorii datorate prețului, modificărilor cursurilor de schimb sau altor ajustări.

Acoperirea poziției investiționale internaționale trebuie să fie cât mai asemănătoare posibil cu cea a fluxurilor balanței trimestriale de plăți. Conceptele, definițiile și defalcările sunt în conformitate cu cele utilizate pentru fluxurile balanței de plăți trimestriale. În măsura posibilului, datele privind poziția investițională internațională trebuie să fie consistente cu alte statistici, precum statisticile monetare și bancare, conturile financiare și conturile naționale.

În ceea ce privește balanțele lunare și trimestriale de plăți, BCN trebuie să facă o distincție în statisticile lor privind poziția investițională internațională între portofolii în raport cu statele membre participante și toate celelalte poziții externe. Distincția între portofoliile de titluri de valoare emise de rezidenți ai zonei euro și de titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro este necesară pentru conturile de investiții de portofoliu. Statisticile privind activele nete aferente investițiilor de portofoliu din zona euro se elaborează prin agregarea activelor nete raportate sub formă de titluri de valoare emise de nerezidenți ai zonei euro. Statisticile privind pasivele nete de investiții de portofoliu din zona euro se elaborează prin consolidarea pasivelor naționale totale nete și a portofoliilor nete de titluri de valoare emise și achiziționate de rezidenți ai zonei euro.

BCN trebuie să prezinte portofolii trimestriale și anuale în conformitate cu aceeași defalcare sectorială pentru „investiții directe”, „active de investiții de portofoliu” și „alte investiții”, ca și pentru fluxurile balanței trimestriale de plăți.

În ceea ce privește elaborarea de către BCE a defalcării sectoriale a pasivelor nete aferente investițiilor de portofoliu din zona euro, cerințele pe care BCN trebuie să le îndeplinească cu privire la datele referitoare la poziția investițională internațională sunt aceleași ca și în cazul fluxurilor balanței de plăți, sub rezerva dispozițiilor articolului 2 alineatul (6) din prezenta orientare.

Activele și pasivele aferente investițiilor de portofoliu din cadrul poziției investiționale internaționale se elaborează doar pe baza datelor stoc (stock data).

De la sfârșitul lunii martie 2008, BCN (și alte autorități statistice naționale competente, după caz) culeg, cel puțin, date privind stocurile (stocks) trimestriale de active și pasive aferente investițiilor de portofoliu, titlu cu titlu, în conformitate cu unul dintre modelele prevăzute în tabelul din anexa VI.

---

ANEXA II

DEFALCĂRI NECESARE

TABELUL 1

Contribuții naționale lunare la balanța de plăți a zonei euro  (1)

	Credit	Debit	Net
I.    Cont curent
Bunuri	extra	extra	extra
Servicii	extra	extra	extra
Venituri
Remunerarea angajaților	extra	extra	extra
Venituri din investiții
— investiții directe	extra	extra	extra
— investiții de portofoliu	extra		național
— alte investiții	extra	extra	extra
Transferuri curente	extra	extra	extra
II. Cont de capital	extra	extra	extra
	Active nete	Pasive nete	Net
III.    Cont financiar
Investiții directe			extra
În străinătate			extra
— acțiuni și alte titluri de participare			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— beneficii reinvestite			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— alte capitaluri			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
În economia raportoare			extra
— acțiuni și alte titluri de participare			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— beneficii reinvestite			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— alte capitaluri			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
Investiții de portofoliu (2)	extra/intra	național
Acțiuni și alte titluri de participare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iii) non-IFM	extra/intra	național
Titluri de creanță	extra/intra	național
— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iii) non-IFM	extra/intra	național
— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iii) non-IFM	extra/intra	național
Instrumente financiare derivate			național
Alte investiții	extra	extra	extra
Autorități monetare	extra	extra
Administrația publică	extra	extra
din care:
numerar și depozite	extra
IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra
— pe termen lung	extra	extra
— pe termen scurt	extra	extra
Alte sectoare	extra	extra
din care:
numerar și depozite	extra
Active de rezervă	extra

TABELUL 2

Contribuții naționale trimestriale la balanța de plăți a zonei euro  (3)

	Credit	Debit	Net
I.    Cont curent
Bunuri	extra	extra	extra
Servicii	extra	extra	extra
Venituri
Remunerarea angajaților	extra	extra	extra
Venituri din investiții
— investiții directe	extra	extra	extra
— venituri din acțiuni și alte titluri de participare	extra	extra	extra
— venituri din creanțe (dobânzi)	extra	extra	extra
— investiții de portofoliu	extra		național
— venituri din acțiuni și alte titluri de participare (dividende)	extra		național
— venituri din creanțe (dobânzi)	extra		național
Obligațiuni și alte titluri de creanță	extra		național
Instrumente ale pieței monetare	extra		național
— alte investiții	extra	extra	extra
Transferuri curente	extra	extra	extra
II. Cont de capital	extra	extra	extra
	Active nete	Pasive nete	Net
III.    Cont financiar
Investiții directe			extra
În străinătate			extra
— titluri de participare			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— beneficii reinvestite			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— alte capitaluri			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
În economia raportoare			extra
— titluri de participare			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— beneficii reinvestite			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
— alte capitaluri			extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)			extra
(ii) alte sectoare			extra
Investiții de portofoliu (4)	extra/intra	național
Acțiuni și alte titluri de participare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) administrația publică	extra/intra	—
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
Titluri de creanță	extra/intra	național
— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
Instrumente financiare derivate			național
(i) autorități monetare			național
(ii) administrația publică			național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)			național
(iv) alte sectoare			național
Alte investiții	extra	extra	extra
(i) autorități monetare	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(ii) administrația publică	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iv) alte sectoare	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
Active de rezervă	extra
Aur monetar	extra
DST	extra
Poziții de rezervă la Fondul Monetar Internațional (FMI)	extra
— valute externe	extra
— numerar și depozite	extra
— la autoritățile monetare	extra
— titluri de valoare	extra
— acțiuni și alte titluri de participare	extra
— obligațiuni și titluri de creanță	extra
— instrumente ale pieței monetare	extra
— instrumente financiare derivate	extra
Alte creanțe	extra

TABELUL 3

Rezervele internaționale lunare ale Eurosistemului; pasivele aferente rezervei zonei euro

I.   Active ale rezervei oficiale și alte active exprimate în valută externă (valoare de piață aproximativă)

A.

Active ale rezervei oficiale 1. Rezerve în valută externă (în valute externe convertibile) (a) Titluri de valoare, din care: — cu emitent având sediul în zona euro (b) total numerar și depozite cu (i) alte BCN, Banca pentru Reglementări Internaționale (BRI) și FMI (ii) bănci cu sediul în zona euro și situate în străinătate (iii) bănci cu sediul în afara zonei euro și situate în afara zonei euro 2. Poziție de rezervă la FMI 3. DST 4. aur (inclusiv depozite în aur și swap cu aur) 5. alte active de rezervă (a) instrumente financiare derivate (b) credite către nerezidenți, alții decât băncile (c) altele

B.

Alte active exprimate în valută externă (a) titluri de valoare neincluse în activele rezervei oficiale (b) depozite neincluse în activele rezervei oficiale (c) credite neincluse în activele rezervei oficiale (d) instrumente financiare derivate neincluse în activele rezervei oficiale (e) aur neinclus în activele rezervei oficiale (f) altele

II.   Prelevările nete, pe termen scurt, predeterminate, din activele exprimate în valută externă (valoare nominală)

		Defalcare în funcție de scadență (scadență reziduală, după caz)
	Total	Mai mică sau până la o lună	Mai mare de o lună și până la trei luni	Mai mare de trei luni și până la un an
1.    Credite, titluri de valoare și depozite în valută externă
— ieșiri (-) Principal Dobândă — intrări (+) Principal Dobândă
2.    Poziții agregate, scurte și lungi, în contracte forward și contracte futures în monede străine în raport cu moneda națională (inclusiv componenta la termen a swap-urilor valutare)
(a) poziții scurte (-)
(b) poziții lungi (+)
3.    Altele (a se preciza care)
— ieșiri legate de contracte de report (repo) (-)
— intrări legate de contracte de deport (reverse repo) (+)
— credite comerciale (-)
— credite comerciale (+)
— alte conturi de plătit (-)
— alte conturi de încasat (+)

III.   Prelevările nete, pe termen scurt, potențiale, din activele exprimate în valută externă (valoare nominală)

		Defalcare în funcție de scadență (scadență reziduală, după caz)
	Total	Mai mică sau până la o lună	Mai mare de o lună și până la trei luni	Mai mare de trei luni și până la un an
1.    Pasive potențiale în valută externă
(a) Angajamente de garanție pentru pasive cu scadența mai mică de un an
(b) Alte pasive potențiale
2. Titluri de valoare în valută externă cu opțiuni incluse (obligațiuni cu opțiune de vânzare)
3.1.    Linii de credit necondiționale neutilizate, furnizate de:
(a) alte autorități monetare naționale, BRI, FMI și alte organizații internaționale
— alte autorități monetare naționale (+)
— BRI (+)
— FMI (+)
(b) bănci și alte instituții financiare cu sediul în țara raportoare (+)
(c) bănci și alte instituții financiare cu sediul în afara țării raportoare (+)
3.2.    Linii de credit necondiționale neutilizate, furnizate către:
(a) alte autorități monetare naționale, BRI, FMI și alte organizații internaționale
— alte autorități monetare naționale (-)
— BRI (-)
— FMI (-)
(b) bănci și alte instituții financiare cu sediul în țara raportoare (-)
(c) bănci și alte instituții financiare cu sediul în afara țării raportoare (-)
4.    Poziții agregate, scurte și lungi, ale opțiunilor în monede străine în raport cu moneda națională
(a) poziții scurte
(i) opțiuni de vânzare cumpărate
(ii) opțiuni de cumpărare vândute
(b) poziții lungi
(i) opțiuni de cumpărare cumpărate
(ii) opțiuni de vânzare vândute
PRO MEMORIA: opțiuni de monedă
1. La cursurile de schimb curente
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă
2. +5 % (depreciere de 5 %)
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă
3. - 5 % (apreciere de 5 %)
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă
4. +10 % (depreciere de 10 %)
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă
5. - 10 % (apreciere de 10 %)
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă
6. Altele (a se preciza care)
(a) poziție scurtă
(b) poziție lungă

IV.   Posturi pro memoria

1.

A se raporta cu frecvența și la termenele standard: (a) pasiv pe termen scurt în monedă națională indexat în funcție de cursurile de schimb (b) instrumente financiare exprimate în monedă străină și decontate prin alte mijloace (de exemplu, în monedă națională) — contracte forward nelivrabile (i) poziții scurte (ii) poziții lungi — alte instrumente (c) active, obiect al unei garanții reale mobiliare — incluse în activele de rezervă — incluse în alte active exprimate în valută externă (d) titluri de valoare acordate ca împrumut și în report — acordate ca împrumut sau în report și incluse în secțiunea I — acordate ca împrumut sau în report, dar neincluse în secțiunea I — luate cu împrumut sau achiziționate și incluse în secțiunea I — luate cu împrumut sau achiziționate, dar neincluse în secțiunea I (e) active financiare derivate (nete, evaluate la cursul pieței) — contracte forward — contracte futures — operațiuni swap — opțiuni — altele (f) instrumente derivate (contracte forward, futures sau de opțiuni) cu scadență reziduală mai mare de un an, supuse unor apeluri în marjă — poziții agregate, scurte și lungi, în contracte forward și contracte futures în monedă străină în raport cu moneda națională (inclusiv componenta la termen a operațiunilor de swap valutar) (i) poziții scurte (ii) poziții lungi — poziții agregate scurte și lungi în opțiunile în monedă străină în raport cu moneda națională (i) poziții scurte — opțiuni de vânzare cumpărate — opțiuni de cumpărare vândute (ii) poziții lungi — opțiuni de cumpărare cumpărate — opțiuni de vânzare vândute

2.	A se declara cu o frecvență mai mică (de exemplu, o dată pe an): (a) componența în monede a rezervelor (pe grupuri de monede) — monede din coșul DST — monede care nu sunt incluse în coșul DST

TABELUL 4

Contribuții naționale trimestriale la poziția investițională internațională din zona euro  (5)

	Active	Pasive	Net
I. Investiții directe			extra
În străinătate	extra
— titluri de participare și beneficii reinvestite	extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra
(ii) alte sectoare	extra
— alte capitaluri	extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra
(ii) alte sectoare	extra
În economia raportoare		extra
— titluri de participare și beneficii reinvestite		extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)		extra
(ii) alte sectoare		extra
— alte tranzacții		extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)		extra
(ii) alte sectoare		extra
II.    Investiții de portofoliu (6)
Acțiuni și alte titluri de participare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) administrația publică	extra/intra	—
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
Titluri de creanță	extra/intra	național
— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
III. Instrumente financiare derivate	extra	extra	extra
(i) autorități monetare	extra	extra	extra
(ii) administrația publică	extra	extra	extra
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra	extra
(iv) alte sectoare	extra	extra	extra
IV. Alte investiții	extra	extra	extra
(i) autorități monetare	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(ii) administrația publică	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iv) alte sectoare	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
V. Active de rezervă	extra
Aur monetar	extra
DST	extra
Poziții de rezervă la FMI	extra
Monede străine	extra
— numerar și depozite	extra
— la autorități monetare	extra
— la IFM (altele decât băncile centrale)	extra
— titluri de valoare	extra
— titluri de participare	extra
— obligațiuni și titluri de creanță	extra
— instrumente ale pieței monetare	extra
— instrumente financiare derivate	extra
Alte creanțe	extra

TABELUL 5

Contribuții naționale anuale la poziția investițională internațională din zona euro  (7)

	Active	Pasive	Net
I. Investiții directe			extra
În străinătate	extra
— titluri de participare și beneficii reinvestite	extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra
(ii) alte sectoare	extra
Din care:
Stocuri de titluri de participare la societăți străine cotate (valori de piață)	extra
Stocuri de titluri de participare la societăți străine necotate (valori contabile)	extra
Posturi pro memoria:
Stocuri de titluri de participare la societăți străine cotate (valori contabile)	extra
— alte capitaluri	extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra
(ii) alte sectoare	extra
În economia raportoare		extra
— titluri de participare și beneficii reinvestite		extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)		extra
(ii) alte sectoare		extra
Din care:
Stocuri de titluri de participare la societăți cotate din zona euro (valori de piață)	extra
Stocuri de titluri de participare la societăți necotate din zona euro (valori contabile)	extra
Posturi pro memoria:
Stocuri de titluri de participare la societăți cotate din zona euro (valori contabile)	extra
— alte capitaluri		extra
(i) IFM (cu excepția băncilor centrale)		extra
(ii) alte sectoare		extra
II.    Investiții de portofoliu (8)
Acțiuni și alte titluri de participare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	—
(ii) administrația publică	extra/intra	—
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
Titluri de creanță	extra/intra	național
— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
(i) autorități monetare	extra/intra	național
(ii) administrația publică	extra/intra	național
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra/intra	național
(iv) alte sectoare	extra/intra	național
III. Instrumente financiare derivate	extra	extra	extra
(i) autorități monetare	extra	extra	extra
(ii) administrația publică	extra	extra	extra
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra	extra
(iv) alte sectoare	extra	extra	extra
IV. Alte investiții	extra	extra	extra
(i) autorități monetare	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(ii) administrația publică	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— alte active/pasive	extra	extra
(iv) alte sectoare	extra	extra
— credite comerciale	extra	extra
— credite/numerar și depozite	extra	extra
— credite	extra
— numerar și depozite	extra
— alte active/pasive	extra	extra
V. Active de rezervă	extra
Aur monetar	extra
DST	extra
Poziții de rezervă la FMI	extra
Valută	extra
— numerar și depozite	extra
— la autorități monetare	extra
— la IFM (altele decât băncile centrale)	extra
— titluri de valoare	extra
— acțiuni și alte titluri de participare	extra
— obligațiuni și titluri de creanță	extra
— instrumente ale pieței monetare	extra
— instrumente financiare derivate	extra
Alte creanțe	extra

TABELUL 6

Statistici privind titlurile de creanță pentru analiza rolului internațional al monedei euro ca monedă de investiții  (9)

Euro	Tranzacții în primele/ultimele șase luni ale anului
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
	Poziții la sfârșitul lui iunie/sfârșitul lui decembrie
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național

Dolar SUA	Tranzacții în primele/ultimele șase luni ale anului
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
	Poziții la sfârșitul lui iunie/sfârșitul lui decembrie
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național

Alte monede	Tranzacții în primele/ultimele șase luni ale anului
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național
	Poziții la sfârșitul lui iunie/sfârșitul lui decembrie
		Active	Pasive
	Titluri de creanță	extra/intra	național
	— obligațiuni și alte titluri de creanță	extra/intra	național
	— instrumente ale pieței monetare	extra/intra	național

TABELUL 7

Contribuții naționale trimestriale la balanța de plăți a zonei euro cu defalcare geografică  (10)

	Credit	Debit	Net
I.    Cont curent
Bunuri	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
Servicii	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
Venituri
Remunerarea angajaților	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
Venituri din investiții
— investiții directe	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
— investiții de portofoliu	Etapa 3
— alte investiții	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
Transferuri curente	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
II. Cont de capital	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
	Active nete	Pasive nete	Net
III.    Cont financiar
Investiții directe			Etapa 3
În străinătate			Etapa 3
— actiuni și alte titluri de participare			Etapa 3
— beneficii reinvestite			Etapa 3
— alte capitaluri			Etapa 3
În economia raportoare			Etapa 3
— actiuni și alte titluri de participare			Etapa 3
— beneficii reinvestite			Etapa 3
— alte capitaluri			Etapa 3
Investiții de portofoliu	Etapa 3
Actiuni și alte titluri de participare	Etapa 3
Titluri de creanță	Etapa 3
— obligațiuni și alte titluri de creanță	Etapa 3
— instrumente ale pieței monetare	Etapa 3
Instrumente financiare derivate
Alte investiții	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
(i) autorități monetare	Etapa 3	Etapa 3
(ii) administrația publică	Etapa 3	Etapa 3
— credite comerciale	Etapa 3	Etapa 3
— credite/numerar și depozite	Etapa 3	Etapa 3
— credite	Etapa 3
— numerar și depozite	Etapa 3
— alte active/pasive	Etapa 3	Etapa 3
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	Etapa 3	Etapa 3
(iv) alte sectoare	Etapa 3	Etapa 3
— credite comerciale	Etapa 3	Etapa 3
— credite/numerar și depozite	Etapa 3	Etapa 3
— credite	Etapa 3
— numerar și depozite	Etapa 3
— alte active/pasive	Etapa 3	Etapa 3
Active de rezervă

TABELUL 8

Contribuții naționale anuale la poziția investițională internațională din zona euro cu defalcare geografică  (11)

	Active	Pasive	Net
I.    Investiții directe
În străinătate	Etapa 3
— actiuni și alte titluri de participare și beneficii reinvestite	Etapa 3
— alte capitaluri	Etapa 3
În economia raportoare		Etapa 3
— actiuni și alte titluri de participare și beneficii reinvestite		Etapa 3
— alte tranzacții		Etapa 3
II.    Investiții de portofoliu
Actiuni și alte titluri de participare	Etapa 3
Titluri de creanță	Etapa 3
— obligațiuni și alte titluri de creanță	Etapa 3
— instrumente ale pieței monetare	Etapa 3
III. Instrumente financiare derivate
IV. Alte investiții	Etapa 3	Etapa 3	Etapa 3
(i) autorități monetare	Etapa 3	Etapa 3
(ii) administrația publică	Etapa 3	Etapa 3
— credite comerciale	Etapa 3
— credite/numerar și depozite	Etapa 3
— credite	Etapa 3
— numerar și depozite	Etapa 3
— alte active/pasive	Etapa 3	Etapa 3
(iii) IFM (cu excepția băncilor centrale)	Etapa 3	Etapa 3
(iv) alte sectoare	Etapa 3	Etapa 3
— credite comerciale	Etapa 3
— credite/numerar și depozite	Etapa 3
— credite	Etapa 3
— numerar și depozite	Etapa 3
— alte active/pasive	Etapa 3
V. Active de rezervă

TABELUL 9

Defalcările geografice BCE în privința fluxurilor balanței de plăți trimestriale și a datelor privind poziția investițională internațională anuală

—

Danemarca

—

Suedia

—	Regatul Unit

—	Instituții ale UE (12)

—	Alte state membre ale UE (adică Cipru, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria) (13)

—

Elveția

—

Canada

—	Statele Unite ale Americii

—

Japonia

—	Centre extrateritoriale (14)

—	Organizații internaționale, cu excepția instituțiilor UE (12)

—	Rezidual (15)

TABELUL 10

Teritorii care fac parte din statele membre ale zonei euro sau țări asociate statelor membre ale zonei euro

Teritorii care fac parte din zona euro: — Helgoland: Germania — Insulele Canare, Ceuta și Melilla: Spania — Monaco, Guyana, Guadelupa, Martinica, Réunion, Saint Pierre și Miquelon, Mayotte: Franța — Madeira, Azore: Portugalia — Insulele Åland: Finlanda

Teritorii asociate statelor membre ale zonei euro care trebuie incluse în „restul lumii” — Büsingen: (nu Germania) — Andorra (nici Spania și nici Franța) — Antilele Olandeze și Aruba (nu Țările de Jos) — Polinezia franceză, Noua Caledonie și Insulele Wallis și Futuna (nu Franța) — San Marino și orașul Vatican (nu Italia)

TABELUL 11

Lista centrelor extrateritoriale pentru defalcarea geografică BCE în privința fluxurilor balanței de plăți trimestriale și a datelor privind poziția investițională internațională anuală

Coduri ISO	Eurostat + OCDE Centre financiare extrateritoriale
AD	Andora
AG	Antigua și Barbuda
AI	Anguilla
AN	Antilele Olandeze
BB	Barbados
BH	Bahreïn
BM	Bermude
BS	Bahamas
BZ	Belize
CK	Insulele Cook
DM	Dominica
GD	Grenada
GG	Guernesey
GI	Gibraltar
HK	Hong Kong
IM	Insula Man
JE	Jersey
JM	Jamaica
KN	Saint Kitts și Nevis
KY	Insulele Cayman
LB	Liban
LC	Sfânta Lucia
LI	Liechtenstein
LR	Liberia
MH	Insulele Marshall
MS	Montserrat
MV	Maldive
NR	Nauru
NU	Niue
PA	Panama
PH	Filipine
SG	Singapore
TC	Insulele Turks și Caïcos
VC	Sfântul Vincențiu – Grenadine
VG	Insulele Virgine Britanice
VI	Insulele Virgine ale Statelor Unite ale Americii
VU	Vanuatu
WS	Samoa

TABELUL 12

Lista organizațiilor internaționale  (16) pentru defalcarea geografică BCE în privința fluxurilor balanței de plăți trimestriale și a datelor privind poziția investițională internațională anuală

1.   Instituții ale Uniunii Europene

1.1.   Instituții, organe și organisme principale ale Uniunii Europene (cu excepția BCE)

BEI (Banca Europeană de Investiții)

CE (Comisia Europeană)

FED (Fondul European de Dezvoltare)

FEI (Fondul European de Investiții)

1.2.   Alte instituții, organe și organisme ale Uniuni Europene finanțate de bugetul general

Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de Justiție

Curtea de Conturi

Comitetul Economic și Social European

Comitetul Regiunilor

Alte instituții, organe și organisme ale Uniunii Europene

2.   Organizații internaționale

2.1.   Organizații monetare internaționale

FMI (Fondul Monetar Internațional)

BRI (Banca pentru Reglementări Internaționale)

2.2.   Organizații internaționale nemonetare

2.2.1.   Organizații principale ale Organizației Națiunilor Unite

OMC (Organizația Mondială a Comerțului)

BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare)

AID (Asociația Internațională pentru Dezvoltare)

2.2.2.   Alte organizații ale Organizației Națiunilor Unite

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură)

FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură)

OMS (Organizația Mondială a Sănătății)

FIDA (Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă)

SFI (Societatea Financiară Internațională)

MIGA (Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor)

Unicef (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii)

UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați)

UNRWA (Agenția Națiunilor Unite de ajutor și lucrări pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat)

AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică)

OIM (Organizația Internațională a Muncii)

ITU (Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor)

2.2.3.   Alte instituții, organe și organisme internaționale principale (cu excepția BCE)

OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

IADB (Banca Interamericană pentru Dezvoltare)

AfDB (Banca Africană pentru Dezvoltare)

AsDB (Banca Asiatică pentru Dezvoltare)

BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)

IIC (Societatea Interamericană de Investiții)

NIB (Banca Nordică de Investiții)

BICE (Banca Internațională pentru Cooperare Economică)

BII (Banca Internațională de Investiții)

CDB (Banca de Dezvoltare din Caraibe)

AMF (Fondul Monetar Arab)

BADEA (Banca Arabă pentru Dezvoltare Economică în Africa)

CASDB (Banca pentru Dezvoltare a Statelor din Africa Centrală)

Fondul African de Dezvoltare

Fondul Asiatic de Dezvoltare

Fonds spécial unifié de développement

CABEI (Banca Centramericană pentru Integrare Economică)

ADC (Societatea Andină de Dezvoltare)

2.2.4.   Alte organizații internaționale

NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord)

Consiliul Europei

CICR (Comitetul Internațional al Crucii Roșii)

ESA (Agenția Spațială Europeană)

OEB (Organizația Europeană de Brevetare)

EUROCONTROL (Organizația Internațională privind Siguranța Navigației Aeriene)

EUTELSAT (Organizația Europeană de Telecomunicații prin Satelit)

INTELSAT (Organizația Internațională de Telecomunicații prin Satelit)

EBU/UER (Uniunea Europeană de Radiodifuziune)

EUMETSAT (Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici)

ESO (Observatorul Sudic European)

ECMWF (Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu)

EMBL (Laboratorul European de Biologie Moleculară)

CERN (Centrul European de Cercetare Nucleară)

OIM (Organizația Internațională pentru Migrație)

TABELUL 13

Recapitularea cerințelor și termenelor

Post	Prima perioadă (primele perioade) de referință	Prima transmitere/primul termen	Dispoziție relevantă (dispoziții relevante) din orientare
Defalcare geografică (cu excepția altor instrumente de investiții)			Articolul 2 alineatul (4), anexa III secțiunea 2
Balanță trimestrială de plăți	Trimestrul 1 2003 – trimestrul 1 2004	Sfârșitul lui iunie 2004	Anexa II, tabelul 7
Poziția investițională internațională anuală	2002 și 2003	Sfârșitul lui septembrie 2004	Anexa II, tabelul 8
Defalcare geografică pentru alte instrumente de investiții			Articolul 2 alineatul (4), anexa III secțiunea 2
Balanță trimestrială de plăți	Trimestrul 1 2004 – trimestrul 2 2005	Sfârșitul lui septembrie 2005	Anexa II, tabelul 7
Poziția investițională internațională anuală	2003 și 2004	Sfârșitul lui septembrie 2005	Anexa II, tabelul 8
Poziția investițională internațională trimestrială	Trimestrul 4 2003 – trimestrul 3 2004	Sfârșitul lui decembrie 2004	Articolul 3 alineatul (4)
Investiții de portofoliu titlu cu titlu
Poziția investițională internațională trimestrială	Poziția trimestrul 4 2007	Sfârșitul lui martie 2008	Articolul 2 alineatul (6)
Poziția investițională internațională anuală	2007	Sfârșitul lui septembrie 2008	Articolul 2 alineatul (6)
Active (intra) aferente investițiilor de portofoliu, defalcate în funcție de sectorul emitentului			Articolul 2 alineatul (3)
Balanță de plăți lunară	Ianuarie – aprilie 2006	Iunie 2006	Anexa II, tabelul 1
Balanță de plăți trimestrială	Trimestrul 1 2006	Sfârșitul lui iunie 2006	Anexa II, tabelul 2
Poziția investițională internațională trimestrială	Trimestrul 4 2005 și trimestrul 1 2006	Sfârșitul lui iunie 2006	Anexa II, tabelele 4 și 5
Poziția investițională internațională anuală	2005	Sfârșitul lui septembrie 2006	Anexa II, tabelele 4 și 5
Defalcări suplimentare ale investițiilor străine directe în funcție de evaluarea stocurilor (stocks) de acțiuni și alte titluri de participare			Anexa III, secțiunea 1.3
Poziția investițională internațională anuală	2004 și 2005	Sfârșitul lui septembrie 2006	Anexa II, tabelul 5 și anexa III, tabelul 1
Defalcare credite/depozite
Balanță de plăți lunară	Ianuarie și februarie 2004	Aprilie 2004	Anexa II, tabelul 1
Balanță de plăți trimestrială	Trimestrul 1 2004	Sfârșitul lui iunie 2004	Anexa II, tabelul 2
Poziția investițională internațională trimestrială	Trimestrul 4 2003 – trimestrul 3 2004	Sfârșitul lui decembrie 2004	Anexa II, tabelul 4
Poziția investițională internațională anuală	2003	Sfârșitul lui septembrie 2004	Anexa II, tabelul 5
Defalcarea titlurilor de creanță în funcție de monedă (EUR/non-EUR)			Articolul 3 alineatul (6)
Tranzacții pe semestru	Iulie – decembrie 2004	Sfârșitul lui iunie 2005	Anexa II, tabelul 6
Poziții la sfârșitul lui iunie/sfârșitul lui decembrie	2004	Sfârșitul lui iunie 2005	Anexa II, tabelul 6
Defalcarea titlurilor de creanță în funcție de monedă (EUR/USD/alte monede)			Articolul 3 alineatul (6)
Tranzacții pe semestru	Iulie – decembrie 2007	Sfârșitul lui iunie 2008	Anexa II, tabelul 6
Poziții la sfârșitul lui iunie/sfârșitul lui decembrie	2007	Sfârșitul lui iunie 2008	Anexa II, tabelul 6

---

(1)  

„extra”	înseamnă tranzacții cu nerezidenți ai zonei euro (în cazul activelor investițiilor de portofoliu și al veniturilor aferente, se referă la rezidența emitenților)
„intra”	înseamnă tranzacțiile dintre diferitele state membre din zona euro
„național”	înseamnă toate tranzacțiile transfrontaliere ale rezidenților dintr-un stat membru participant (utilizate numai în legătură cu pasivele conturilor de investiții de portofoliu și cu soldul net al conturilor de instrumente financiare derivate)

(2)  Defalcare sectorială în funcție de (i) titularii din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din afara zonei euro și (ii) emitenți din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din zona euro și al pasivelor aferente investițiilor de portofoliu.

(3)  

„extra”	înseamnă tranzacții cu nerezidenți ai zonei euro (în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu și al veniturilor aferente, se referă la rezidența emitenților)
„intra”	înseamnă tranzacțiile dintre diferite state membre din zona euro
„național”	înseamnă toate tranzacțiile transfrontaliere ale rezidenților dintr-un stat membru participant (utilizate numai în legătură cu pasivele conturilor de investiții de portofoliu și cu soldul net al conturilor de instrumente financiare derivate)

(4)  Defalcare sectorială în funcție de (i) titularii din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din afara zonei euro și (ii) emitenți din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din zona euro și al pasivelor aferente investițiilor de portofoliu.

(5)  

„extra”	înseamnă poziții cu nerezidenți ai zonei euro (în cazul activelor de investiții de portofoliu se referă la rezidența emitenților)
„intra”	înseamnă pozițiile dintre diferite state membre ale zonei euro
„național”	înseamnă toate pozițiile transfrontaliere ale rezidenților dintr-un stat membru participant (utilizate numai în legătură cu pasivele conturilor de investiții de portofoliu și cu soldul net al conturilor de instrumente financiare derivate)

(6)  Defalcare sectorială în funcție de (i) titularii din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din afara zonei euro și (ii) emitenți din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din zona euro și al pasivelor aferente investițiilor de portofoliu.

(7)  

„extra”	înseamnă pozițiile cu nerezidenți ai zonei euro (în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu se referă la rezidența emitenților)
„intra”	înseamnă pozițiile dintre diferite state membre din zona euro
„național”	înseamnă toate pozițiile transfrontaliere ale rezidenților unui stat membru participant (utilizate numai în legătură cu pasivele din conturile de investiții de portofoliu și soldul net al conturilor de instrumente financiare derivate)

(8)  Defalcare sectorială în funcție de (i) titularii din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din afara zonei euro și (ii) emitenți din zona euro în cazul activelor aferente investițiilor de portofoliu din zona euro și al pasivelor aferente investițiilor de portofoliu.

(9)  

„extra”	înseamnă tranzacțiile/pozițiile cu nerezidenți ai zonei euro (pentru activele aferente investițiilor de portofoliu și veniturile corespunzătoare se referă la rezidența emitenților)
„intra”	înseamnă tranzacțiile/pozițiile dintre diferite state membre ale zonei euro
„național”	înseamnă toate tranzacțiile/pozițiile transfrontaliere ale rezidenților unui stat membru participant (utilizate numai în legătură cu pasivele din conturile de investiții de portofoliu și soldul net al conturilor de instrumente financiare derivate)

(10)  Etapa 3 se referă la defalcarea geografică prezentată în tabelul 9.

(11)  Etapa 3 se referă la defalcarea geografică prezentată în tabelul 9.

(12)  A se vedea componența din TABELUL 12. Nu este necesară o defalcare individuală.

(13)  Nu este necesară o defalcare individuală.

(14)  Obligatoriu doar pentru contul financiar al balanței de plăți, conturile de venituri corespunzătoare și poziția investițiilor internaționale. Fluxurile contului curent (cu excepția veniturilor) în ceea ce privește centrele extrateritoriale pot fi raportate fie separat, fie împreună, în categoria postului rezidual. A se vedea componența din TABELUL 11. Nu este necesară o defalcare individuală.

(15)  Calculat ca rezidual (excluzând din contribuțiile naționale totale la postul din balanța de plăți/poziția investițiilor internaționale din zona euro sumele corespunzătoare partenerilor contractuali menționați anterior).

(16)  Bazată pe vademecumul privind balanța de plăți a Comisiei Europene (Eurostat).

---

ANEXA III

Concepte și definiții care trebuie utilizate în statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și în situația rezervelor internaționale

În vederea elaborării unui ansamblu semnificativ de statistici externe agregate pentru zona euro, au fost definite anumite concepte și definiții în domeniul statisticilor privind balanța de plăți (conturi de venituri, conturi de capital și conturi financiare), al statisticilor privind poziția investițională internațională, precum și pentru situația rezervelor internaționale. Aceste concepte și definiții se bazează pe „Dispozitivulde punere în aplicare” (iulie 1996) și pe documentele suplimentare aprobate de Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Standardele internaționale actuale, precum ediția a cincea a Manualului FMI privind balanța de plăți (denumit în continuare „MBP5”) și situația comună a FMI și a Băncii pentru Reglementări Internaționale privind rezervele internaționale și lichiditățile în monedă străină au fost utilizate ca referință în formularea conceptelor și definițiilor în cauză. Cele mai importante propuneri de armonizare sunt prezentate în continuare în conformitate cu notele metodologice ale BCE privind „Balanța de plăți și poziția investițională internaționale din zona euro (inclusiv rezervele)” publicate pe site-ul: http://www.ecb.int. Orientări suplimentare sunt disponibile în capitolele 2 și 3 din publicația BCE Metode statistice privind balanța de plăți și poziția investițională internațională ale Uniunii Europene (denumită în continuare „B.o.p. book”) care este revizuită anual și este disponibilă atât pe site, cât și sub formă tipărită.

1.   Concepte și definiții ale rubricilor selectate

1.1.   Venituri din investiții (a se vedea și secțiunea 3.4 din B.o.p. book)

Veniturile din investiții cuprind veniturile obținute de rezidenții zonei euro din proprietatea asupra activelor financiare din exteriorul zonei euro (credite), precum și veniturile obținute de nerezidenții zonei euro din proprietatea asupra activelor financiare din zona euro (debite). Atunci când este posibilă identificarea lor separată, câștigurile și pierderile la nivelul activelor (de capital) nu sunt clasificate ca venituri din investiții, ci ca modificări la nivelul valorii investițiilor cauzate de evoluțiile prețului pieței.

Veniturile din investiții includ venituri generate de investițiile directe, investițiile de portofoliu și de alte investiții, precum și de activele de rezervă ale Eurosistemului. Cu toate acestea, fluxurile nete asociate produselor derivate pe rata dobânzii se înregistrează în rubrica „instrumente financiare derivate” din contul financiar. Beneficiile reinvestite se înregistrează în rubrica „venituri din investiții directe”. Ele se definesc ca partea deținută de investitorii direcți din profiturile totale consolidate obținute de întreprinderea de investiții directe într-o anumită perioadă de referință (după deducerea impozitelor, a dobânzii și a amortizării) minus dividendele de plătit în perioada de referință, chiar dacă aceste dividende corespund unor profituri obținute în perioade anterioare.

Cerințele referitoare la datele privind balanțele de plăți lunare și trimestriale sunt aproape identice cu componentele tip ale FMI definite în MBP5. Principala diferență este că BCE nu solicită o defalcare a veniturilor obținute din investiții directe în acțiuni și alte titluri de participare în funcție de profituri distribuite și profituri nedistribuite.

Veniturile din investiții se înregistrează pe baza drepturilor constatate (acest lucru nu este necesar în cazul datelor lunare). Dividendele se înregistrează la data la care devin plătibile. Beneficiile reinvestite trebuie înregistrate în perioada în care sunt obținute.

1.2.   Cont de capital (a se vedea și secțiunea 3.6 din B.o.p. book)

Contul de capital acoperă transferurile de capital și achiziționarea sau cedarea de active nefinanciare neproduse. Transferurile curente trebuie înregistrate în contul curent. Transferurile de capital constau în (i) transferuri de proprietate asupra activelor fixe, (ii) transferuri de fonduri legate sau condiționate de achiziționarea sau cedarea de active fixe și (iii) anularea, fără compensare acordată în schimb, a pasivelor de către creditori. Transferurile de capital se pot efectua în numerar sau în natură (cum ar fi anularea datoriei). Distincția între transferurile curente și transferurile de capital este reprezentată, în practică, de utilizarea transferului de către țara destinatară. Achiziționarea sau cedarea de active nefinanciare neproduse acoperă, în principal, activele necorporale precum brevetele, închirierile sau alte contracte transferabile. La această rubrică din contul de capital se înregistrează numai achiziționarea sau vânzarea de astfel de active, nu și utilizarea lor.

În timp ce componentele tip ale FMI din contul de capital reprezintă o defalcare sectorială în posturile „administrație publică” și „alte sectoare” (cu o defalcare suplimentară ulterioară), BCE elaborează numai un cont global de capital, fără defalcări.

1.3.   Investiții directe (a se vedea și secțiunea 3.7 din B.o.p. book)

Investițiile directe sunt o categorie de investiții internaționale care reflectă obiectivul unei entități rezidente într-o anumită economie de a obține un avantaj de durată într-o întreprindere rezidentă în altă economie. În conformitate cu standardele internaționale (FMI), „criteriul de proprietate de 10 %” se aplică în vederea identificării existenței unei relații de investiții directe, adică un avantaj de durată în cazul balanței de plăți sau al poziției investiționale internaționale din zona euro. În baza acestui criteriu, o relație de investiții directe poate exista între mai multe întreprinderi inter-relaționate, indiferent dacă această legătură implică una sau mai multe rețele. Relația se poate extinde și la filialele, subfilialele și întreprinderile asociate unei întreprinderi de investiții directe. După stabilirea investiției directe, toate fluxurile/activele financiare ulterioare dintre sau în raport cu entitățile corespunzătoare se înregistrează ca tranzacții/poziții de investiții directe (1).

În conformitate cu standardele FMI și orientările Eurostat/OCDE, relațiile de investiții directe din zona euro se înregistrează pe baza principiului direcțional, conform căruia tranzacțiile financiare dintre investitorul direct rezident în zona euro și societățile de investiții directe din exteriorul zonei euro se clasifică drept „investiții directe în străinătate”. În mod simetric, tranzacțiile financiare dintre societățile de investiții directe rezidente și investitorii direcți din exteriorul zonei euro se clasifică în rubrica „investiții directe în economia raportoare” din balanța de plăți a zonei euro.

Componentele investițiilor directe sunt capitalul social, beneficiile reinvestite și „alte capitaluri” asociate cu diferite operațiuni între societăți privind datoriile. Capitalul social se referă la titlurile de participare deținute la sucursale, precum și la toate acțiunile deținute la filiale și întreprinderi asociate. Beneficiile reinvestite reprezintă o înregistrare în contrapartidă a părții investitorului direct din beneficiile nedistribuite ca dividende de către filiale sau întreprinderile asociate și din beneficiile sucursalelor care nu au fost alocate investitorului direct și care se înregistrează în rubrica „venituri din investiții”. „Alte capitaluri” acoperă toate operațiunile financiare dintre societățile afiliate (împrumutarea și creditarea de fonduri) – inclusiv titluri de creanță și credite ale furnizorilor (creditele comerciale) - între investitorii direcți și filiale, sucursale și întreprinderi asociate.

În ceea ce privește evaluarea stocurilor de investiții directe, abordarea recomandată la nivel internațional constă în utilizarea prețurilor pieței. Această abordare se aplică evaluării stocurilor de titluri de participare în cazul societăților de investiții directe cotate la bursă. În schimb, în cazul societăților de investiții directe necotate, stocurile de acțiuni și alte titluri de participare se evaluează pe baza valorii contabile, folosindu-se o definiție comună care cuprinde următoarele posturi contabile:

(i)	capital subscris (cu excepția propriilor acțiuni și incluzând primele de emisiune);

(ii)	toate tipurile de rezerve (inclusiv subvențiile de investiții, în cazul în care normele contabile le consideră rezerve ale societății);

(iii)

profituri nedistribuite din care s-au dedus pierderile (inclusiv rezultatele pentru anul curent).

Se solicită, de asemenea, raportarea ca posturi pro memoria a valorilor contabile ale stocurilor de titluri de participare deținute la societăți de investiții directe cotate, obținute utilizând aceeași definiție comună.

Activitatea Grupului de lucru mixt BCE/Comisia (Eurostat) privind investițiile străine directe a condus la formularea unor recomandări menite să armonizeze metodologia și practicile în statele membre. TABELUL 1 sintetizează principalele recomandări.

1.4.   Investiții de portofoliu (a se vedea și secțiunea 3.8 din B.o.p. book)

Contul de investiții de portofoliu din zona euro include (i) acțiuni și alte titluri de participare și (ii) titluri de creanță sub formă de obligațiuni și alte titluri de creanță și instrumente ale pieței monetare, cu excepția cazului în care acestea sunt incluse în categoria investițiilor directe sau a activelor de rezervă. Instrumentele financiare derivate, precum și contractele de report (repo) și împrumuturile de titluri de valoare sunt excluse din investițiile de portofoliu.

Postul „acțiuni și alte titluri de participare” acoperă toate instrumentele care reprezintă creanțe asupra valorii reziduale a întreprinderilor constituite în societăți după ce au fost onorate creanțele tuturor creditorilor. Acțiunile, acțiunile preferențiale sau părțile sociale, certificatele de participație sau alte titluri similare indică proprietatea asupra capitalului social. Tranzacțiile/activele în participații la organismele de plasament colectiv, de exemplu fondurile de investiții, sunt, de asemenea, incluse.

Obligațiunile și titlurile de creanță sunt titluri de valoare emise cu o scadență inițială mai mare de un an care de obicei conferă titularului (i) dreptul necondiționat la un venit monetar fix sau la un venit monetar variabil determinat prin contract (plata dobânzii nu depinde de profitul debitorului) și (ii) dreptul necondiționat la o sumă fixă ca rambursare a principalului la o dată sau la date specificate.

Spre deosebire de obligațiuni și titluri de creanță , instrumentele pieței monetare sunt titluri de valoare emise cu o scadență inițială mai mică sau egală cu un an. De obicei ele conferă titularului dreptul necondiționat de a primi o sumă declarată și fixă, la o dată specificată. Aceste instrumente sunt tranzacționate, de regulă, cu discont, pe piețele organizate; valoarea reducerii depinde de rata dobânzii și de timpul rămas până la scadență.

Raportul Grupului de lucru privind sistemele de culegere a datelor referitoare la investițiile de portofoliu a fost urmat de studii de fezabilitate națională asupra posibilității culegerii titlu cu titlu a datelor în întreaga zonă euro. Aceste studii au fost realizate de cele 15 state membre ale Uniunii Europene la momentul respectiv și au condus la încheierea unui acord de a culege titlu cu titlu, cel puțin, stocurile trimestriale privind investițiile de portofoliu din zona euro. Acordul a stabilit patru modele valabile de elaborare a statisticilor privind investițiile de portofoliu, prezentate în tabelul din anexa VI.

În ceea ce privește defalcarea sectorială a pasivelor nete din zona euro sub formă de investiții de portofoliu, cerințele privind datele referitoare la poziția investițională internațională sunt aceleași ca și pentru fluxurile balanței de plăți.

Înregistrarea tranzacțiilor de investiții de portofoliu în balanța de plăți a zonei euro are loc atunci când creditorii sau debitorii din zona euro înregistrează creanța sau pasivul în registrele lor. Tranzacțiile se înregistrează la prețul efectiv încasat sau plătit, minus comisioanele și cheltuielile. Astfel, în cazul titlurilor de valoare cu cupoane, se include dobânda acumulată de la ultima plată a dobânzii, iar în cazul titlurilor de valoare emise cu discont, se include dobânda acumulată de la data emisiunii. Includerea dobânzii acumulate este necesară pentru contul financiar al balanței trimestriale de plăți și pentru poziția investițională internațională; aceeași metodă se recomandă și pentru balanța lunară de plăți; aceste înregistrări în contul financiar trimestrial (și lunar) trebuie să dispună de înregistrări în contrapartidă în contul corespunzător de venituri.

1.5.   Instrumente financiare derivate (a se vedea și secțiunea 3.9 din B.o.p. book)

Instrumentele financiare derivate sunt instrumente financiare atașate unui instrument financiar specific, indice sau marfă, prin care anumite riscuri financiare pot fi tranzacționate ca atare pe piețele financiare. Tranzacțiile cu instrumente financiare derivate sunt considerate tranzacții separate, și nu părți integrante ale valorii tranzacțiilor de bază cărora le pot fi atașate.

Tranzacțiile și pozițiile în opțiuni, contracte futures, operațiuni swap (swaps), contracte forward valutare, instrumente financiare derivate pe credit și instrumente derivate implicite se înregistrează în balanța de plăți, în rezervele internaționale și în poziția investițională internațională. Din motive practice, instrumente derivate implicite nu se iau în considerare separat de instrumentul de bază căruia îi sunt atașate.

Fluxurile nete asociate instrumentelor derivate pe rata dobânzii se înregistrează ca instrumente financiare derivate, nu ca venituri din investiții, în conformitate cu acordul internațional recent. Clasificarea instrumentelor specifice ale instrumentelor derivate pe credit trebuie decisă de la caz la caz.

Apelurile inițiale în marjă sunt considerate ca modificări la nivelul depozitelor și trebuie înregistrate, în cazul în care pot fi identificate, ca „alte investiții”. Tratamentul apelurilor în marja de variație depinde de forma marjei de variație: marjele de variație analoge marjelor de variație ale opțiunilor sunt considerate, în principiu, ca variații ale depozitelor și ar trebui înregistrate, în cazul în care pot fi identificate, ca „alte investiții”. Apelurile în marja de variatie analoge celor privind contractelor futures sunt considerate, în principiu, tranzacții cu instrumente derivate și ar trebui înregistrate ca „instrumente financiare derivate”.

În cazul opțiunilor, se înregistrează totalul primei (adică prețul de achiziționare sau de vânzare al opțiunilor și costul de serviciu aferent).

Evaluarea instrumentelor financiare derivate trebuie efectuată pe baza prețului pieței.

Înregistrarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate are loc atunci când creditorii și debitorii din zona euro înregistrează creanța sau pasivul în registrele lor. Din cauza problemelor practice determinate de separarea fluxurilor de active și pasive pentru anumite instrumente financiare derivate, toate tranzacțiile cu instrumente financiare derivate din balanța de plăți a zonei euro se înregistrează la valoarea netă. Pozițiile activelor și pasivelor de instrumente financiare derivate din statisticile privind poziția investițională internațională se înregistrează la valoarea brută, cu excepția acelor instrumente financiare derivate care fac parte din categoria activelor de rezervă, care se înregistrează la valoarea netă.

1.6.   Alte investiții (a se vedea și secțiunea 3.10 din B.o.p. book)

Alte investiții reprezintă o categorie reziduală care include toate tranzacțiile financiare neincluse în categoriile investițiilor directe, investițiilor de portofoliu, instrumentelor financiare derivate și activelor de rezervă.

Categoria alte investiții include creditele comerciale, împrumuturile, numerarul și depozitele și alte active/alte pasive. Această categorie include, de asemenea, înregistrările în contrapartidă pentru veniturile acumulate din instrumentele clasificate ca alte investiții.

Creditele comerciale reprezintă creanțe sau pasive rezultate din extinderea directă a creditelor de către furnizorii sau, respectiv, cumpărătorii din zona euro pentru tranzacțiile cu bunuri și servicii și plățile în avans pentru activitatea în curs (sau care urmează să fie realizată) asociată acestor tranzacții.

Creditele/numerarul și depozitele cuprind tranzacții/dețineri constând în următoarele instrumente financiare: credite, adică active financiare generate prin împrumutarea directă de fonduri de către un creditor (împrumutător) unui debitor (împrumutat) printr-un acord prin care împrumutătorul fie nu primește nici un titlu de valoare, fie primește un document sau instrument nenegociabil, operațiuni de tipul contractelor de report, numerar sau depozite. Acestea includ, printre altele, creditele de finanțare a comerțului, alte credite și avansuri (inclusiv ipoteci) și închirierile financiare. Distincția dintre „credite” și „numerar și depozite” se bazează pe natura împrumutatului. Aceasta înseamnă că, în partea de activ, banii acordați de sectorul deținător de monedă din zona euro băncilor din afara zonei euro trebuie clasificați ca „depozite”, iar banii acordați de sectorul deținător de monedă din zona euro instituțiilor nebancare (adică altor unități instituționale decât băncile) din afara zonei euro trebuie clasificați în categoria „credite”. În partea de pasiv, banii primiți de instituțiile nebancare (adică non-IFM) din zona euro trebuie clasificați întotdeauna drept „credite”. În cele din urmă, această distincție înseamnă că toate tranzacțiile care implică IFM din zona euro și bănci străine trebuie clasificate drept „depozite”.

Toate operațiunile de tipul contractelor de report, precum contractele de report (repo), operațiunile de tip vânzare/răscumpărare și împrumuturile de titluri de valoare (cu schimb de numerar ca garanție) sunt considerate în balanța de plăți/poziția investițională internațională din zona euro ca și credite colateralizate, și nu ca achiziții/vânzări simple de titluri de valoare și se înregistrează ca „alte investiții”, în cadrul sectorului rezident al zonei euro care desfășoară operațiunea. Acest tratament, care este în conformitate, de asemenea, cu practicile contabile ale băncilor și ale altor societăți financiare, are drept obiectiv reflectarea mai bună a motivelor economice din spatele acestor instrumente financiare.

Alte active/alte pasive includ toate posturile, altele decât creditele comerciale, creditele și numerarul și depozitele.

Sectorul „Eurosistem” din zona euro din categoria „alte investiții” include pozițiile nete ale Eurosistemului cu băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre neparticipante, legate de operațiuni din cadrul sistemului TARGET. Aceste solduri/conturi intra-Sistem European al Băncilor Centrale (SEBC), exprimate în euro, sunt similare mișcărilor conturilor nostro/vostro ale instituțiilor financiare monetare (IFM) și, astfel, se raportează către BCE la valoarea netă, în categoria pasivului.

Principiile „transferului de proprietate”, al „datei decontării” și al „datei plății” sunt toate conforme cu standardele FMI.

În comparație cu componentele tip din MBP5, există o diferență în prezentarea defalcării (adică sectorul ca prioritate). Această defalcare sectorială este, cu toate acestea, compatibilă cu defalcarea din MBP5 în care au prioritate instrumentele. În ceea ce privește datele referitoare la balanța lunară de plăți, este necesară o distincție între fluxurile pe termen scurt și cele pe termen lung din sectorul IFM. Ca și în prezentarea MBP5, numerarul și depozitele sunt separate de credite și alte investiții.

1.7.   Active de rezervă (a se vedea și secțiunea 3.11 din B.o.p. book)

Activele de rezervă din zona euro constau în activele de rezervă ale Eurosistemului, adică active de rezervă ale BCE și BCN.

Activele de rezervă trebuie (i) să se afle sub controlul efectiv al autorității monetare relevante din Eurosistem sau al unei BCN și (ii) să fie creanțe cu un grad ridicat de lichiditate, negociabile și solvabile, deținute de Eurosistem asupra nerezidenților zonei euro, exprimate în monede altele decât euro, aur, poziții de rezervă la FMI sau drepturi speciale de tragere (DST).

Această definiție exclude în mod expres creanțele în valută externă asupra rezidenților zonei euro și creanțele în euro ale nerezidenților zonei euro, care nu pot fi considerate active de rezervă la nivel național sau la nivelul zonei euro. În mod similar, pozițiile valutare ale administrațiilor publice centrale și/sau trezoreriei nu sunt incluse în definiția activelor de rezervă pentru zona euro în conformitate cu acordurile instituționale ale Tratatului de instituire a Comunității Europene.

Activele de rezervă ale BCE sunt acele active care sunt puse în comun în conformitate cu articolul 30 din Statutul SEBC și sunt considerate, prin urmare, ca fiind sub controlul direct și efectiv al BCE. Atât timp cât nu are loc un alt transfer de proprietate, activele de rezervă reținute de BCN se află sub controlul lor direct și efectiv și sunt considerate active de rezervă ale fiecărei BCN individuale.

Prezentarea tranzacțiilor cu rezerve internaționale ale Eurosistemului indică o cifră totală pentru tranzacțiile lunare. Detalii suplimentare privind tranzacțiile Eurosistemului cu aur, valute , dețineri de DST și poziție de rezervă la FMI sunt disponibile trimestrial, respectându-se componentele-tip din MBP5. Este prezentată o categorie specială pentru instrumentele financiare derivate, în conformitate cu recomandările recente ale FMI în acest domeniu.

Rezervele Eurosistemului se calculează la valoarea brută fără nici o compensare a pasivelor aferente rezervelor (cu excepția acelor active de rezervă incluse în sub-categoria „instrumente financiare derivate”, care se înregistrează la valoarea netă).

Evaluarea se face în funcție de cursurile pieței prin utilizarea, (i) în cazul tranzacțiilor, a cursurilor pieței în vigoare la momentul efectuării tranzacției și, (ii) în cazul portofoliilor, a cursurilor medii la închiderea pieței la sfârșitul perioadei adecvate. Cursurile de schimb ale pieței în vigoare la momentul efectuării tranzacției și cursurile medii la închiderea pieței la sfârșitul perioadei adecvate sunt utilizate respectiv pentru conversia în euro a tranzacțiilor și a portofoliilor de active exprimate în valută externă.

Veniturile din activele de rezervă trebuie înregistrate nedistinct în categoria „alte investiții” a contului de venituri din investiții, inclusiv veniturile provenite din dobânda pe portofoliile de rezerve constând în titluri de creanță, în momentul producerii lor, cel puțin trimestrial.

Punctul de vedere conform căruia rezervele utilizabile pot fi un indicator mai important al capacității unei țări de a-și respecta obligațiile valutare decât rezervele brute indicate în statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a devenit mai răspândit și a fost adoptat în standardul special de diseminare a datelor al FMI. Pentru a calcula rezervele utilizabile, datele privind rezervele brute trebuie să fie completate cu informații privind alte active în valută externă și pasivele legate de rezerve. În consecință, datele lunare privind activele de rezervă (brute) ale Eurosistemului se completează cu informații privind alte active în valută externă și prelevările nete, pe termen scurt, predeterminate și potențiale din activele de rezervă (brute), clasificate în funcție de scadența reziduală. În plus, este necesară, de asemenea, o distincție de monedă între activele brute de rezervă, exprimate în monede DST (total) și alte monede (total), cu un decalaj de un trimestru.

În ceea ce privește anumite rubrici specifice, portofoliile de aur monetar trebuie să rămână nemodificate în toate tranzacțiile de cesiune temporară cu aur (operațiuni de swap cu aur, operațiuni de report (repo), credite și depozite). Tranzacțiile de report (repo) cu titluri de valoare exprimate în valută externă determină creșteri ale valorii totale a activelor de rezervă aparținând BCN care împrumută numerar, datorită faptului că titlurile de valoare care fac obiectul acestor operațiuni de report rămân în continuare în bilanț; în cazul operațiunilor de deport, autoritatea monetară care acordă cu împrumut numerar nu înregistrează nici o variație în valoarea totală a activelor de rezervă, în cazul în care partenerul contractual nerezident este o altă autoritate monetară sau instituție financiară, datorită faptului că acea creanță asupra împrumutatului cu monedă este considerată activ de rezervă.

2.   Metode de punere în aplicare pentru repartizarea geografică

Elaborarea statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, defalcate pe criterii geografice, a respectat o abordare etapă cu etapă. Această abordare conține trei etape care vizează îndeplinirea cerințelor de raportare statistică, din ce în ce mai exigente:

Etapa 1	:	Metodă de elaborare la nivelul zonei euro: adunarea tranzacțiilor/pozițiilor nete naționale totale.
Etapa 2	:	Metodă de elaborare la nivelul zonei euro: adunarea separată a tranzacțiilor/pozițiilor cu nerezidenți pentru credite și debite sau active nete și pasive nete (balanță de plăți)/active și pasive (poziția investițională internațională). Cerințe privind datele la nivelul BCN: identificarea separată a tranzacțiilor/pozițiilor dintre rezidenți și nerezidenți ai zonei euro, în conformitate cu anexa II (tabelele 1, 2, 4 și 5).
Etapa 3	:	Metodă de elaborare la nivelul zonei euro și cerințele privind datele la nivelul BCN: similare cu etapa 2 plus o defalcare geografică în cadrul tranzacțiilor/pozițiilor din afara zonei euro. Etapa 3 este necesară numai pentru statisticile trimestriale privind balanța de plăți și pentru cele anuale privind poziția investițională internațională, în conformitate cu anexa II (tabelele 7 și 8). Cerințe de raportare statistică la nivelul BCN: identificarea separată a tranzacțiilor/pozițiilor dintre rezidenți ai zonei euro și rezidenți ai țărilor aflate pe lista convenită de țări/regiuni parteneri contractuali prevăzută în anexa II (tabelele 9-12).

3.   Clasificarea agregatelor din zona euro în funcție de sectorul instituțional (a se vedea și punctul 3.1.6 din B.o.p. book)

Defalcarea sectorială a agregatelor din zona euro cuprinde autoritățile monetare, administrația publică, IFM și alte sectoare din zona euro.

Autorități monetare

Sectorul „autorități monetare” din statisticile zonei euro constă în Eurosistem.

Administrația publică

Sectorul „administrație publică” din statisticile zonei euro este conform cu definiția sectorului în cauză din sistemul de contabilitate națională 1993 și SEC 95, cuprinzând astfel următoarele unități:

—	administrația centrală;

—	administrația statelor federate;

—	administrația locală;

—	fonduri de asigurări sociale.

IFM, cu excepția autorităților monetare

Acest sector „IFM, cu excepția autorităților monetare” este identic cu sectorul IFM pentru statistici monetare și bancare (cu excepția autorităților monetare). El cuprinde:

(i)

instituții de credit, astfel cum sunt definite de dreptul comunitar, adică întreprinderi al căror obiect de activitate este primirea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public (inclusiv produsele rezultate din vânzarea de obligațiuni bancare către public) și acordarea de credite în cont propriu;

(ii)	toate celelalte instituții financiare rezidente al căror obiect de activitate este primirea de depozite și/sau de substitute apropiate ale depozitelor de la entități altele decât IFM, în cont propriu (cel puțin în termeni economici), acordarea de credite și/sau investițiile în titluri de valoare.

Alte sectoare

Categoria „alte sectoare” din statisticile zonei euro cuprinde o varietate de unități instituționale, în principal:

(i)

alte instituții financiare neincluse în definiția IFM, precum instituțiile de plasament colectiv care nu sunt considerate fonduri de pe piața monetară, instituții de investiții imobiliare, dealeri de valori mobiliare, instituții de credit ipotecar, societăți de asigurări, fonduri de pensii și auxiliari financiari;

(ii)	instituții nefinanciare, precum întreprinderile nefinanciare publice și private, instituțiile non-profit care deservesc gospodăriile populației și gospodăriile populației.

Non-IFM

Categoria „sectoare non-IFM” din statisticile zonei euro cuprinde sectoarele (i) „administrație publică” și (ii) „alte sectoare”.

TABELUL 1

Recomandări privind tranzacțiile, inclusiv veniturile corespunzătoare, și pozițiile referitoare la investițiile străine directe (2)

Prioritate	Acțiune
Pe termen scurt
Ridicată	— toate relațiile indirecte de investiții străine directe (3) trebuie considerate din punct de vedere conceptual în conformitate cu interpretarea standardelor internaționale statistice prevăzute în capitolul 1 din raportul privind investițiile străine directe al Grupului de lucru — toate tranzacțiile/pozițiile (indirecte) aferente investițiilor străine directe trebuie atribuite geografic societății afiliate sau societății mamă imediate (3), (4) — toate statele membre trebuie să înceapă elaborarea datelor privind stocurile de titluri de participare și beneficiile reinvestite care intră în componența investițiilor străine directe pe baza rezultatelor anchetelor privind investițiile străine directe (care trebuie culese cel puțin anual) (5), (6) — datele privind stocurile de titluri de participare care intră în componența investițiilor străine directe trebuie culese separat pentru societățile cotate la bursă(atât la valoarea contabilă, cât și la cea de piață) și pentru societățile necotate
Scăzută	— contribuțiile la acoperirea pierderilor întreprinderilor de investiții directe trebuie înregistrate în contul financiar
Pe termen mediu
Ridicată	— „conceptul de rezultat curent al exploatării” trebuie utilizat de către toate statele membre pentru a înregistra beneficiile reinvestite (7) — alte componente ale capitalului trebuie clasificate în conformitate cu recomandările raportul privind investițiile străine directe al Grupului de lucru
Pe termen mediu
Normală	— plata dividendelor obținute din câștiguri excepționale de capital trebuie înregistrate în contul financiar (neintrând, astfel, în calculul beneficiilor reinvestite)
Pe termen lung
Ridicată	— relațiile indirecte de investiții străine directe trebuie să acopere (ca cerință minimă) fie (i) legăturile indirecte de proprietate mai mari de 50 %, fie (ii) legăturile directe și indirecte de proprietate mai mari de 10 %, calculate ca produs al legăturilor de proprietate consecutive dintr-un lanț

---

(1)  Excepțiile se referă la tranzacțiile/pozițiile cu instrumente financiare derivate între societăți afiliate pentru care s-a convenit la nivelul zonei euro înregistrarea în categoria „instrumente financiare derivate” mai degrabă decât în rubrica investiții „directe/alte tranzacții”.

(2)  La sfârșitul lui 2003.

(3)  Această recomandare nu se referă la necesitatea de a acoperi relațiile indirecte, ci mai degrabă la metodologia care trebuie aplicată. A se vedea și acțiunea pe termen lung legată de acoperirea relațiilor indirecte de investiții străine directe în practică.

(4)  Această recomandare se aplică numai beneficiilor reinvestite (fluxuri) și titlurilor de participare din componența investițiilor străine directe. Pentru a înțelege mai bine distorsiunile pe care le-ar determina utilizarea unui alt criteriu, a se vedea capitolul 2 din raportul privind investițiile străine directe al Grupului de lucru.

(5)  Excepțiile sunt prima evaluare a poziției investiționale internaționale (care trebuie furnizată la T + 9) și investițiile imobiliare. Este necesară abandonarea următoarelor practici inacceptabile: (i) stabilirea criteriului de evaluare de către agenții raportori (valori de piață sau valori contabile); (ii) aplicarea unei metode de inventar permanent/cumul de fluxuri din balanța de plăți pentru a elabora datele privind stocurile.

(6)  Pe durata unei perioade de tranziție definite în mod bilateral se acceptă cele mai bune estimări pentru noile cerințe, în termenele convenite.

(7)  Statele membre se pot concentra pe un număr redus de societăți (cele mai mari și/sau holdingurile) pentru a face distincție între câștigurile și pierderile ordinare și cele excepționale.

---

ANEXA IV

Transmiterea de date către Banca Centrală Europeană

Băncile centrale naționale (BCN) utilizează facilitățile puse la dispoziție de Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), care se bazează pe rețeaua de telecomunicații „SEBC-Net”, pentru transmiterea electronică a informațiilor statistice solicitate de Banca Centrală Europeană (BCE). Toate schimburile de date din cadrul SEBC utilizează același model conceptual de date. Formatul mesajului statistic elaborat pentru acest schimb electronic de informații statistice este formatul „GESMES/TS”. Această cerință nu împiedică utilizarea altor mijloace de transmitere a informațiilor statistice către BCE ca soluție de rezervă convenită.

BCN respectă recomandările enumerate în continuare pentru a garanta buna funcționare a transmiterii datelor:

—

Integralitate: BCN raportează toate cheile de coduri solicitate. Lipsa raportării cheilor de serii sau raportarea cheilor de serii care nu se află în listă este considerată raportare incompletă. În cazul în care lipsește o observație, omisiunea se înregistrează utilizând indicatorul corespunzător al observației. În afară de aceasta, atunci când revizuirile se aplică numai unui subset de chei de serie, normele de validare se aplică întregii balanțe de plăți.

—

Convenția de semne: transmiterea de date de către BCN către BCE, precum și către Comisia Europeană (Eurostat), respectă o convenție uniformă de semne pentru toate datele care trebuie raportate. În cadrul acestei convenții de semne, creditele și debitele din contul curent și contul de capital trebuie raportate cu semnul plus, în timp ce soldurile nete trebuie calculate și raportate drept credite minus debite. În contul financiar, scăderile în activele nete/creșterile în pasivele nete trebuie raportate cu semnul minus. Soldurile nete trebuie calculate și raportate drept modificări nete în active plus modificări nete în pasive. Pentru transmiterea datelor privind poziția investițională internațională, pozițiile nete trebuie calculate și raportate drept poziție de activ minus poziție de pasiv.

—	Identitățile contabile ale datelor: BCN trebuie să pună în aplicare normele de validare care au fost distribuite și care sunt disponibile la cerere înainte de transmiterea datelor către BCE.

De fiecare dată când au loc revizuiri, BCN pot trimite BCE un set de date actualizate. Revizuirile trebuie transmise după cum urmează:

—	revizuirile pentru datele privind balanța de plăți lunară sunt puse la dispoziție cu ocazia transmiterii (i) datelor pentru luna următoare, (ii) datelor trimestriale corespunzătoare și (iii) datelor trimestriale corespunzătoare revizuite;

—	revizuirile pentru datele privind balanța de plăți trimestrială sunt puse la dispoziție cu ocazia transmiterii datelor pentru trimestrul următor;

—	revizuirile pentru datele privind poziția investițională internațională trimestrială sunt puse la dispoziție cu ocazia transmiterii datelor pentru trimestrul următor;

—	revizuirile pentru datele privind poziția investițională internațională anuală sunt puse la dispoziție cu ocazia transmiterii datelor pentru anii următori.

BCN pun la dispoziția BCE orice revizuiri ale datelor privind balanța de plăți lunară și trimestrială, referitoare la ani întregi, la sfârșitul lunii martie și la sfârșitul lunii septembrie, la această din urmă dată împreună cu transmiterea datelor anuale privind poziția investițională internațională. BCN pun la dispoziția BCE revizuirile datelor privind poziția investițională internațională trimestrială referitoare la ani întregi la sfârșitul lunii septembrie, împreună cu transmiterea datelor privind poziția investițională internațională anuală. Datele privind situația rezervelor internaționale pot fi revizuite constant, după caz. Cu toate acestea, este necesară asigurarea coerenței dintre pozițiile de la sfârșitul perioadei și posturile în cauză din contribuțiile la poziția investițională internațională (trimestrială și anuală) din zona euro.

---

ANEXA V

Monitorizarea metodelor de elaborare a statisticilor

Banca Centrală Europeană (BCE) monitorizează metodele de elaborare utilizate în raportarea statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, precum și conceptele și definițiile aplicate în mod constant de către statele membre participante. Monitorizarea se desfășoară în legătură cu actualizarea publicației BCE „Metode statistice privind balanța de plăți/poziția investiționalăr internațională ale Uniunii Europene” (denumită în continuare „B.o.p. book”). Pe lângă scopurile de monitorizare, B.o.p. book are drept obiectiv informarea celor ce elaborează balanța de plăți a zonei euro în privința evoluțiilor din alte state membre din zona euro.

B.o.p. book conține informații privind structura statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională pentru toate statele membre. Publicația conține descrieri detaliate ale metodelor de elaborare a datelor și ale conceptelor și definițiilor aplicate, precum și informații privind abaterile de la definițiile convenite pentru statisticile privind balanța de plăți și poziția investițională internațională din statele membre.

B.o.p. book este actualizată anual în strânsă cooperare cu statele membre.

---

ANEXA VI

Culegerea datelor în domeniul investițiilor de portofoliu

Date fiind dificultățile inerente în elaborarea statisticilor privind investițiile de portofoliu, s-a considerat necesară definirea unor abordări comune pentru culegerea acestor informații în zona euro.

După cum s-a explicat în secțiunea 1.4 din anexa III, au fost realizate studii naționale de fezabilitate în privința posibilității culegerii datelor titlu-cu-titlu în întreaga zonă euro. Aceste studii au condus la următorul acord: până la sfârșitul lunii martie 2008, statele membre din zona euro culeg titlu cu titlu cel puțin stocurile trimestriale de active și pasive aferente investițiilor de portofoliu. Până la acel moment, unele state membre vor putea furniza doar cele mai bune estimări pentru anumite defalcări ale investițiilor de portofoliu, în special cele în funcție de sectorul emitentului sau moneda/țara de emisiune.

Disponibilitatea unei baze de date centralizate a titlurilor de valoare (CSDB) care să fie funcțională este considerată esențială pentru ca noile sistemele de culegere a datelor să devină operaționale. Prin urmare, în cazul în care „documentul de finalizare a proiectului” pentru etapa 1 a proiectului CSDB nu este prezentat Consiliului guvernatorilor prin intermediul Comitetului pentru statistici al Sistemului European al Băncilor Centrale până la sfârșitul lunii martie 2005, acest termen se prelungește cu o perioadă de timp a cărei durată este egală cu cea a întârzierii prezentării documentului.

Obiectivul de acoperire se definește după cum urmează: stocurile de titluri de valoare raportate statisticienilor însărcinați cu elaborarea statisticilor naționale pe bază agregată, adică neutilizarea codurilor standard (ISIN sau altele similare) nu trebuie să depășească 15 % din totalul stocurilor de active sau pasive aferente investițiilor de portofoliu. Acest prag se utilizează cu titlu orientativ în evaluarea acoperirii sistemelor din statele membre. CSDB trebuie să ofere o acoperire suficientă la scară mondială a titlurilor de valoare din investițiile de portofoliu, pentru a permite elaborarea statisticilor pe baza datelor culese titlu cu titlu.

Stocurile de active sau pasive aferente investițiilor de portofoliu din cadrul poziției investiționale internaționale se elaborează doar pe baza datelor privind stocurile.

Din martie 2008 (începând cu datele corespunzătoare tranzacțiilor din ianuarie 2008 și pozițiilor de la sfârșitul lui 2007), sistemele de culegere a datelor privind investițiile de portofoliu din zona euro se conformează unuia dintre modelele prezentate în următorul tabel:

Modele valabile de culegere a datelor privind investițiile de portofoliu

—	stocuri lunare [titlu cu titlu] + fluxuri lunare [titlu cu titlu]

—	stocuri trimestriale [titlu cu titlu]+ fluxuri lunare [titlu cu titlu]

—	stocuri lunare [titlu-cu-titlu] + fluxuri lunare derivate [titlu-cu-titlu]

—	stocuri trimestriale [titlu-cu-titlu] + fluxuri lunare [agregate]

Note:

„titlu cu titlu.” = culegere a datelor titlu cu titlu;

„fluxuri derivate” = variația stocurilor (ajustată în funcție de modificări ale cursurilor de schimb, prețurilor și alte modificări de volum identificate).

---