Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52014AB0010

Avizul Băncii Centrale Europene din 5 februarie 2014 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card (CON/2014/10)

OJ C 193, 24.6.2014, p. 2–18 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 193/2

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 5 februarie 2014

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card

(CON/2014/10)

2014/C 193/02

Introducere și temei juridic

La 31 octombrie 2013, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus conține dispoziții care afectează misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți și de a contribui la buna desfășurare a politicilor privind stabilitatea sistemului financiar, astfel cum se menționează la articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță și la articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1.

Regulamentul propus stabilește cerințe tehnice și comerciale uniforme aplicabile operațiunilor de plată cu cardul efectuate în Uniunea Europeană în cazul în care atât prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății au sediul în Uniune. Regulamentul propus este format din două părți. Prima parte stabilește o plafonare a comisioanelor interbancare (2) pentru operațiunile cu carduri de debit „de consum” de maximum 0,20 % din valoarea operațiunii și o plafonare pentru operațiunile cu carduri de credit „de consum” de maximum 0,30 % din valoarea operațiunii, care se vor aplica operațiunilor naționale sau transfrontaliere (3) după diferite perioade de tranziție (4). Operațiunile cu carduri comerciale, cardurile emise de sisteme tripartite de plată cu cardul, precum și retragerile de numerar de la bancomate nu fac obiectul cerințelor din prima parte a regulamentului propus.

2.

A doua parte din regulamentul propus stabilește normele privind regulile comerciale și alte cerințe tehnice care se vor aplica tuturor categoriilor de operațiuni de plată pe bază de card. Cele mai semnificative sunt separarea sistemelor de plată cu cardul și a entităților de procesare (5), modificările în aplicarea „regulii privind acceptarea tuturor cardurilor” (6) și interzicerea oricăror reguli care împiedică sau care constituie un obstacol pentru cuplarea mărcilor (7). Există, de asemenea, o nouă regulă care impune ca licențele eliberate de sistemele de plată cu cardul în scopul emiterii sau al acceptării să acopere întregul teritoriu al Uniunii, precum și reguli privind creșterea transparenței în ceea ce privește tarifele pentru comercianți („diferențierea comisioanelor”) și eliminarea „măsurilor care împiedică orientarea consumatorilor” în acordurile pentru acordarea licenței (8). Există, de asemenea, noi cerințe privind îmbunătățirea transparenței structurilor de comisioane, precum interzicerea posibilității de aplicare a oricărei reguli care i-ar împiedica pe comercianți să divulge clienților lor taxele pe care le plătesc acceptanților și o cerință pentru prestatorii de servicii de plată acceptanți de a furniza comercianților cel puțin deconturi lunare ale comisioanelor percepute comercianților, în care sunt specificate comisioanele plătite de comerciant în luna respectivă pentru fiecare categorie de carduri și pentru fiecare marcă individuală pentru care acceptantul oferă servicii de acceptare.

3.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus stabilește o abordare comună la nivelul Uniunii a comisioanelor interbancare, precum și reguli comerciale și cerințe tehnice uniforme aplicabile operațiunilor de plată cu cardul. Propunerile sunt în general în conformitate cu pozițiile actuale ale Eurosistemului. Cardurile de plată sunt instrumentele de plată electronică cele mai larg utilizate pentru achizițiile cu amănuntul și reprezintă, prin urmare, o parte importantă a operațiunilor de plată din cadrul Uniunii. Cu toate acestea, în prezent comisioanele interbancare sunt în mare măsură nereglementate și, prin urmare, foarte diferite pe teritoriul statelor membre. Introducerea unor norme comune ar trebui să contribuie la realizarea unei piețe interne a plăților și să sprijine crearea unei zone unice de plăți în euro (SEPA). În timp ce noile cerințe au un puternic aspect concurențial, acestea ar trebui, totodată, să reducă fragmentarea pieței și să creeze condiții de concurență echitabile, ceea ce ar facilita concurența între actorii existenți și intrarea pe piața plăților cu cardul pentru noii furnizori, ducând, prin urmare, la creșterea eficienței și la un grad mai ridicat de utilizare a instrumentelor de plată electronică în general.

Observații specifice

1.   Termenii definiți

Definițiile din regulamentul propus (9) au fost aliniate într-o anumită măsură, dar nu în totalitate, cu cele din propunerea pentru o a doua directivă privind serviciile de plată (denumită în continuare „DSP2 propusă”) (10) și din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Există unele avantaje în a avea definiții similare ale conceptelor care apar în actele juridice adiacente ale Uniunii, pentru a evita interpretările greșite și pentru a facilita înțelegerea de către cetățeni a cadrului legal. Prin urmare, BCE consideră că definițiile unui ansamblu de termeni-cheie precum „ordin de plată”, „prestator de servicii de plată” și „operațiune de plată” ar trebui aliniate cu cele din DSP2 propusă. În plus, definițiile propuse pentru „operațiune de plată pe bază de card” și „operațiune de plată cu cardul” sunt foarte similare. Prin urmare, BCE sugerează comasarea lor într-o sigură definiție. Anexa la prezentul aviz prevede un număr de comentarii tehnice suplimentare cu privire la definiții.

2.   Alte dispoziții

2.1.

BCE apreciază faptul că există o claritate sporită în ceea ce privește comisioanele interbancare. Cu toate acestea, dacă plafoanele aferente comisioanelor interbancare transfrontaliere sunt introduse înainte de plafoanele aferente comisioanelor interbancare naționale, micii acceptanți naționali de carduri pot fi dezavantajați, deoarece aceștia nu vor putea concura cu acceptanții străini care beneficiază de comisioanele interbancare transfrontaliere mai mici rezultate. BCE ar sugera, prin urmare, introducerea simultană a acestor plafonări.

2.2.

BCE sprijină propunerea potrivit căreia alegerea mărcii în cazul în care există mai multe mărci diferite pe același card („co-branding”) ar trebui să se facă la punctul de vânzare (12). În același timp, plătitorii pot avea un stimulent pentru a alege mărci de carduri care le oferă beneficii suplimentare, cum ar fi programele de recompensare, care ar putea duce, în consecință, la o creștere a utilizării mărcilor de carduri scumpe. În acest sens, BCE sugerează că posibilitatea de alegere a unei mărci specifice ar trebui convenită împreună de către deținătorul cardului și comerciant la punctul de vânzare.

2.3.

Cu toate că BCE apreciază faptul că se interzice orice regulă care să îi oblige pe comercianți să accepte toate cardurile unei anumite mărci, BCE este îngrijorată de derogarea conform căreia comercianții ar trebui să aibă obligația de a accepta alte instrumente de plată ale aceleiași mărci și/sau categorii care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat (13). Decizia privind acceptarea cardurilor, precum și mărcile specifice sau produsele pe bază de card care ar putea fi acceptate în cadrul unui anumit sistem ar trebui să fie decizia comerciantului.

2.4.

BCE sugerează de asemenea să se clarifice că sistemele de plată cu cardul nu ar trebui să facă discriminări între entitățile de procesare prin punerea în aplicare a unor reguli comerciale care să limiteze nejustificat interoperabilitatea dintre entitățile de procesare.

2.5.

În plus, sistemele de plată cu cardul ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la noile cerințe. În acest sens, ar putea fi considerată o perioadă de tranziție pentru cerința de separare (14).

2.6.

Din motive de eficiență, BCE ar sugera ca o singură autoritate competentă să fie responsabilă cu asigura conformitatea cu regulamentul, fiind conștientă, cu toate acestea, de faptul că acest lucru s-ar putea dovedi dificil în practică din cauza sistemelor naționale diferite.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 5 februarie 2014.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1)  COM(2013) 550 final/2.

(2)  A se vedea capitolele II și III din regulamentul propus. Comisioanele interbancare sunt comisioane percepute între bănci care se aplică de obicei între prestatorii de servicii de plată care acceptă cardul, pe de o parte, și prestatorii de servicii de plată care emit cardul și care aparțin unui anumit sistem de carduri, pe de altă parte. Acestea reprezintă partea cea mai importantă a comisioanelor percepute comercianților de către prestatorii de servicii de plată acceptanți pentru fiecare operațiune cu cardul.

(3)  Operațiunile sunt transfrontaliere atunci când consumatorii își utilizează cardurile de plată în alt stat membru sau când un comerciant cu amănuntul utilizează un prestator de servicii de plată acceptant din alt stat membru.

(4)  Plafonarea operațiunilor transfrontaliere intră în vigoare la două luni după intrarea în vigoare a regulamentului. La doi ani după intrarea în vigoare a regulamentului, aceste plafonări se vor aplica și operațiunilor naționale.

(5)  Sistemele de plată cu cardul și entitățile de procesare a plăților pe bază de card ar trebui să fie independente în ceea ce privește forma juridică, organizarea și procesul decizional.

(6)  Această regulă se referă la sistemele de carduri sau prestatorii de servicii de plată care impun comercianților să accepte toate cardurile de o anumită marcă, ceea ce înseamnă că aceștia nu pot limita acceptarea la un anumit tip de card. Articolul 10 din regulamentul propus ar permite comercianților să accepte o singură categorie de carduri de o anumită marcă interzicând prestatorilor de servicii de plată sau sistemului de carduri să impună comercianților să accepte mai multe sau toate categoriile aceleiași mărci. În plus, regulamentul propus introduce o cerință care îi împiedică pe comercianți să facă discriminări între cardurile care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat, adică în cazul în care comercianții acceptă o marcă de card de debit, aceștia ar trebui să accepte, de asemenea, carduri de debit emise de toate celelalte mărci.

(7)  Cu alte cuvinte, plasarea a două sau mai multor mărci pe un instrument de plată pe bază de card.

(8)  Comercianții nu ar trebui să fie impiedicați de către prestatorul lor de servicii de plată sau de către sistemul de carduri să îi orienteze pe consumatori către utilizarea instrumentului de plată preferat sau să îi informeze pe consumatori cu privire la comisioanele interbancare sau la comisioanele de servicii percepute comercianților.

(9)  A se vedea articolul 2 din regulamentul propus.

(10)  Propunere pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne și de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2013/36/UE și 2009/110/CE și de abrogare a Directivei 2007/64/CE [COM(2013) 547 final].

(11)  Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (JO L 94, 30.3.2012, p. 22).

(12)  A se vedea articolul 8 alineatul (5) din regulamentul propus.

(13)  Articolul 10 alineatul (1) și considerentul 29 din regulamentul propus.

(14)  A se vedea articolul 7 din regulamentul propus.

ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisia Europeană

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea nr. 1

Considerentele 15 până la 17

„(15)

Prezentul regulament prevede o abordare treptată. Ca un prim pas, este necesar să se ia măsuri pentru a facilita emiterea și acceptarea operațiunilor transfrontaliere de plată cu cardul. Adoptarea de măsuri prin care li s-ar oferi comercianților posibilitatea de a opta pentru un acceptant din afara propriului stat membru («acceptare transfrontalieră») și s-ar impune un nivel maxim al comisioanelor interbancare transfrontaliere pentru operațiunile acceptate la nivel transfrontalier ar trebui să furnizeze claritatea juridică necesară. În plus, autorizările pentru emiterea sau acceptarea instrumentelor de plată ar trebui să fie valabile fără restricții geografice în cadrul Uniunii. Aceste măsuri ar facilita buna funcționare a unei piețe interne a plăților cu cardul, pe internet și de pe dispozitive mobile, în beneficiul consumatorilor și al comercianților cu amănuntul.

(16)

Ca urmare a acțiunilor și a angajamentelor unilaterale acceptate în cadrul procedurilor în materie de concurență, multe operațiuni transfrontaliere de plată cu cardul în Uniune se efectuează deja respectându-se comisioanele interbancare maxime aplicabile în prima etapă prevăzută de prezentul regulament. Prin urmare, dispozițiile referitoare la aceste operațiuni ar trebui să intre în vigoare rapid, oferind comercianților cu amănuntul posibilitatea de a căuta servicii de acceptare transfrontaliere mai ieftine, iar comunităților sau sistemelor bancare naționale stimulente pentru a-și diminua comisioanele de acceptare.

(17)

În cazul operațiunilor naționale, este necesară o perioadă de tranziție pentru ca prestatorii și sistemele de servicii de plată să aibă timp să se adapteze la noile cerințe. Prin urmare, după o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și pentru a permite finalizarea unei piețe interne a plăților pe bază de card, plafoanele aferente comisioanelor interbancare pentru operațiunile cu carduri de consum ar trebui să fie extinse astfel încât să acopere toate plățile transfrontaliere și naționale.”

„(15)

Prezentul regulament prevede o abordare treptată. Ca un prim pas, este necesar să se ia măsuri pentru a facilita emiterea și acceptarea operațiunilor transfrontaliere de plată cu cardul. Adoptarea de măsuri prin care li s-ar oferi comercianților posibilitatea de a opta pentru un acceptant din afara propriului stat membru («acceptare transfrontalieră») și s-ar impune un nivel maxim al comisioanelor interbancare transfrontaliere pentru operațiunile acceptate la nivel transfrontalier ar trebui să furnizeze claritatea juridică necesară. În plus, și s-ar asigura că autorizările pentru emiterea sau acceptarea instrumentelor de plată ar trebui să fie valabile fără restricții geografice în cadrul Uniunii. Aceste măsuri ar facilita buna funcționare a unei piețe interne a plăților cu cardul, pe internet și de pe dispozitive mobile, în beneficiul consumatorilor și al comercianților cu amănuntul.

(16)

Ca urmare a acțiunilor și a angajamentelor unilaterale acceptate în cadrul procedurilor în materie de concurență, multe operațiuni transfrontaliere de plată cu cardul în Uniune, precum și unele operațiuni naționale în anumite state membre, se efectuează deja respectându-se comisioanele interbancare maxime aplicabile în prima etapă prevăzută de prin prezentul regulament. Prin urmare, dispozițiile referitoare la aceste operațiuni ar trebui să intre în vigoare rapid, oferind comercianților cu amănuntul posibilitatea de a căuta servicii de acceptare transfrontaliere mai ieftine, iar comunităților sau sistemelor bancare naționale stimulente pentru a-și diminua comisioanele de acceptare.

(17)

În cazul operațiunilor naționale, este necesară o perioadă de tranziție pentru ca prestatorii și sistemele de servicii de plată să aibă timp să se adapteze la noile cerințe. Prin urmare, după o perioadă de tranziție de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament pare a fi suficientă și pentru a permite finalizarea unei piețe interne a plăților pe bază de card, plafoanele aferente comisioanelor interbancare pentru operațiunile cu carduri de consum ar trebui să fie extinse astfel încât să acopere toate plățile transfrontaliere și naționale.”

Explicație

Cele 22 de luni propuse între introducerea plafoanelor pentru comisioanele interbancare transfrontaliere și pentru comisioanele interbancare naționale i-ar putea dezavantaja pe micii acceptanți naționali de carduri, deoarece aceștia nu vor putea concura cu acceptanții străini care beneficiază de comisioanele interbancare mai mici rezultate. Prin urmare, ar fi preferabilă o dată comună de introducere a plafoanelor pentru comisioanele interbancare; cu toate acestea, BCE rămâne neutră cu privire la calendarul propus.

Modificarea nr. 2

Considerentul 24

„(24)

Consumatorii nu sunt în general conștienți de comisioanele plătite de comercianți pentru instrumentul de plată pe care îl utilizează. În același timp, o serie de practici de stimulare aplicate de către prestatorii de servicii de plată emitenți (cum ar fi vouchere de călătorie, bonusuri, rabaturi, refuzuri la plată, asigurări gratuite etc.) pot să îi orienteze pe consumatori către utilizarea instrumentelor de plată care generează comisioane cu o valoare ridicată pentru prestatorii de servicii de plată emitenți. Pentru a contracara acest fenomen, măsurile care impun restricții privind comisioanele interbancare ar trebui să se aplice doar cardurilor de plată care au devenit produse de masă și pe care comercianților le este greu, în general, să le refuze, întrucât sunt emise și utilizate pe scară largă (și anume, cardurile de debit «de consum» și cardurile de credit «de consum»). Pentru a favoriza funcționarea eficace a pieței în segmentele nereglementate ale sectorului și pentru a limita transferul activităților dinspre segmentele reglementate ale sectorului către cele nereglementate, este necesar să se adopte o serie de măsuri, inclusiv cu privire la separarea sistemului și a infrastructurii, orientarea plătitorului de către beneficiarul plății și permiterea acceptării selective de instrumente de plată de către beneficiarul plății.”

„(24)

Consumatorii nu sunt în general conștienți de comisioanele plătite de comercianți pentru instrumentul de plată pe care îl utilizează. În același timp, o serie de practici de stimulare aplicate de către prestatorii de servicii de plată emitenți (cum ar fi vouchere de călătorie, bonusuri, rabaturi, refuzuri la plată, asigurări gratuite etc.) pot să îi orienteze pe consumatori către utilizarea instrumentelor de plată care generează comisioane cu o valoare ridicată pentru prestatorii de servicii de plată emitenți. Pentru a contracara acest fenomen, măsurile care impun restricții privind comisioanele interbancare ar trebui să se aplice doar cardurilor de plată care au devenit produse de masă și pe care comercianților le este greu, în general, să le refuze, întrucât sunt emise și utilizate pe scară largă (și anume, cardurile de debit «de consum» și cardurile de credit «de consum»). Pentru a favoriza funcționarea eficace a pieței în segmentele nereglementate ale sectorului și pentru a limita transferul activităților dinspre segmentele reglementate ale sectorului către cele nereglementate, este necesar să se adopte o serie de măsuri, inclusiv cu privire la separarea sistemului și a infrastructurii de procesare, orientarea plătitorului de către beneficiarul plății și permiterea acceptării selective de instrumente de plată de către beneficiarul plății.”

Explicație

Se sugerează adăugarea acestor cuvinte pentru clarificarea contextului.

Modificarea nr. 3

Considerentul 29

„(29)

[…]

Cu toate acestea, pentru protejarea consumatorului și a capacității acestuia de a utiliza carduri de plată cât mai des posibil, comercianții ar trebui să aibă obligația de a accepta toate cardurile care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat. O astfel de limitare ar avea, de asemenea, drept rezultat creșterea competitivității pentru cardurile cu comisioane interbancare care nu sunt reglementate în temeiul prezentului regulament, întrucât comercianții ar avea o mai mare putere de negociere în ceea ce privește condițiile de acceptare a cardurilor respective.”

„(29)

[…]

Cu toate acestea, pentru protejarea consumatorului și a capacității acestuia de a utiliza carduri de plată cât mai des posibil, comercianții ar trebui să aibă obligația de a accepta toate cardurile care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat. O astfel de limitare ar avea, de asemenea, drept rezultat creșterea competitivității pentru cardurile cu comisioane interbancare care nu sunt reglementate în temeiul prezentului regulament, întrucât comercianții ar avea o mai mare putere de negociere în ceea ce privește condițiile de acceptare a cardurilor respective.”

Explicație

Comercianții ar trebui să fie în măsură să ia propriile decizii comerciale cu privire la ce carduri, sisteme, mărci sau produse să accepte. Introducerea acceptării obligatorii a cardurilor care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat pare să fie inutil de extinsă.

Modificarea nr. 4

Articolul 2 punctul 1

„1.

«acceptant» înseamnă un prestator de servicii de plată care este legat, în mod direct sau indirect, de beneficiarul plății printr-un contract de procesare a operațiunilor de plată ale acestuia;”

„1.

«acceptant» înseamnă un prestator de servicii de plată care este legat, în mod direct sau indirect, de beneficiarul plății să accepte și să proceseze operațiunile de plată ale acestuia inițiate printr-un instrument de plată al plătitorului;”

Explicație

Prezentul articol necesită modificări pentru a încorpora unele funcționalități suplimentare ale acceptării. Sugestia de redactare este în conformitate cu definiția Eurosistemului pentru „acceptarea operațiunilor de plată”, propusă în avizul acestuia cu privire la DSP2 propusă.

Modificarea nr. 5

Articolul 2 punctul 2

„2.

«emitent» înseamnă un prestator de servicii de plată care este legat, în mod direct sau indirect, de plătitor printr-un contract de inițiere, procesare și executare a operațiunilor de plată ale acestuia;”

„2.

«emitent» înseamnă un prestator de servicii de plată care este legat de plătitor printr-un contract de care furnizează plătitorului, direct sau indirect, un instrument de plată pentru inițierea, procesarea și executarea operațiunilor de plată ale acestuia;”

Explicație

Modificat pentru a încorpora unele funcționalități suplimentare ale emiterii. Sugestia de redactare este în conformitate cu definiția pentru „emiterea instrumentelor de plată”, propusă de Eurosistem în avizul acestuia cu privire la DSP2 propusă.

Modificarea nr. 6

Articolul 2 punctul 4

„4.

«operațiune cu card de debit» înseamnă o operațiune de plată cu cardul, inclusiv cu carduri preplătite legate de un cont curent sau de depozit, care este debitată în cel mult 48 de ore după autorizarea/inițierea sa;”

„4.

«operațiune cu card de debit» înseamnă o operațiune de plată cu cardul inițiată cu un card de debit inclusiv cu carduri preplătite legate de un cont curent sau de depozit, care este debitată în cel mult 48 de ore după autorizarea/inițierea sa;”

4a.

«card de debit» înseamnă un card care permite deținătorilor săi să efectueze achiziții și/sau retrageri de numerar, care sunt operate direct și imediat în conturile lor de plăți, indiferent dacă acestea sunt deschise la emitentul cardului;”

Explicație

Nu se poate ști cu certitudine dacă un card de debit va fi debitat în 48 de ore. Prin urmare, separarea dintre cardurile de debit și de credit ar trebui să se refere la debitarea imediată a contului (card de debit) și debitarea sumei la date prestabilite (card de credit). În plus, definiția cardului de debit ar trebui, de asemenea, să se diferențieze de definiția cardului de credit (a se vedea mai jos), în ceea ce privește beneficiile pentru beneficiarul plății, astfel încât să ofere un raționament nearbitrar pentru diferența propusă dintre plafoanele pentru comisioanele interbancare respective.

Modificarea nr. 7

Articolul 2 punctul 5

„5.

«operațiune cu card de credit» înseamnă o operațiune de plată cu cardul care este executată într-un termen de peste 48 de ore după autorizarea/inițierea sa;”

„5.

«operațiune cu card de credit» înseamnă o operațiune de plată inițiată cu un card de credit care este executată într-un termen de peste 48 de ore după autorizarea/inițierea sa;”

5a.

«card de credit»înseamnă un card care permite deținătorilor săi să efectueze achiziții și/sau retrageri de numerar până la un anumit plafon predeterminat de creditare. Creditul acordat poate fi decontat în întregime până la sfârșitul unei perioade specificate sau poate fi decontat parțial, soldul fiind luat ca un credit extins la care de obicei se percepe dobândă. Regulile de sistem și procesarea operațiunilor, precum și procedurile de acceptare a cardurilor de către comercianți, pot fi mai extinse în comparație cu operațiunile cu un card de debit;”

Explicație

A se vedea explicația de la Modificarea nr. 6.

Modificarea nr. 8

Articolul 2 punctul 7

„7.

«operațiune de plată pe bază de card» înseamnă un serviciu utilizat pentru executarea unei operațiuni de plată prin intermediul oricărui card, dispozitiv de telecomunicații, digital sau informatic ori software, care are drept rezultat o operațiune de plată cu cardul. Nu constituie operațiuni de plată pe bază de card operațiunile bazate pe alte tipuri de servicii de plată;”

„7.

«operațiune de plată pe bază de card» înseamnă un serviciu utilizat pentru executarea unei o operațiune de plată inițiată prin intermediul oricărui card, dispozitiv de telecomunicații, digital sau informatic ori software unui instrument de plată pe bază de card conform normelor, practicilor, standardelor și/sau orientărilor de punere în aplicare ale sistemului de carduri, care are drept rezultat o operațiune de plată cu cardul. Nu constituie operațiuni de plată pe bază de card operațiunile bazate pe alte tipuri de servicii de plată care nu are drept rezultat nici un transfer credit, nici o debitare directă, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;”

Explicație

Definiția propusă de Comisie pentru „operațiune de plată pe bază de card” este întrucâtva mai amplă decât definiția pentru „operațiune de plată cu cardul”, cuprinzând, de asemenea, operațiunile efectuate în lipsă unui card fizic. Având în vedere dezvoltarea rapidă din domeniul cardurilor și varietatea tot mai mare a soluțiilor de plată care utilizează infrastructura pe bază de carduri, BCE sugerează comasarea celor două definiții.

Modificarea nr. 9

Articolul 2 punctul 8

„8.

«operațiune de plată transfrontalieră» înseamnă o operațiune de plată cu cardul sau pe bază de card inițiată de un plătitor sau de un beneficiar al plății, în cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății au sediul în state membre diferite sau în cazul în care cardul de plată este emis de un prestator de servicii de plată emitent cu sediul în alt stat membru decât cel al punctului de vânzare;”

„8.

«operațiune de plată transfrontalieră cu cardul» înseamnă o operațiune de plată cu cardul sau pe bază de card inițiată de un plătitor sau de un beneficiar al plății, în cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății emitentul sau acceptantul acelei operațiuni au sediul în state membre diferite sau în cazul în care acceptantul cardului de plată este emis de un prestator de servicii de plată emitent cu are sediul în alt stat membru decât cel al punctului de vânzare;”

Explicație

Se sugerează că modul de redactare a acestei definiții poate fi simplificat după cum se arată în modificarea de mai sus.

Modificarea nr. 10

Articolul 2 punctul 9

„9.

«comision interbancar» înseamnă un comision plătit, în mod direct sau indirect (și anume, prin intermediul unei terțe părți), pentru fiecare operațiune între prestatorul de servicii de plată al plătitorului și cel al beneficiarului care participă la operațiunea de plată cu cardul sau pe bază de card;”

„9.

«comision interbancar» înseamnă un comision plătit, în mod direct sau indirect (și anume, prin intermediul unei terțe părți), pentru fiecare o operațiune de plată pe bază de card între prestatorul de servicii de plată al plătitorului și cel al beneficiarului care participă la operațiunea de plată cu cardul sau pe bază de card emitentul și acceptantul acelei operațiuni;”

Explicație

Se sugerează că modul de redactare a acestei definiții poate fi simplificat făcând referire la conceptele de emitent și acceptant.

Modificarea nr. 11

Articolul 2 punctul 10

„10.

«comision de servicii perceput comerciantului» înseamnă un comision plătit acceptantului de către beneficiarul plății pentru fiecare operațiune, cuprinzând comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată și procesare și marja acceptantului;”

„10.

«comision de servicii perceput comerciantului» înseamnă un comision plătit acceptantului de către beneficiarul plății pentru fiecare operațiune, servicii de plată pe bază de card cuprinzând comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată și procesare și marja acceptantului prestate de către acceptant;”

Explicație

Se sugerează a nu limita definiția comisionului de servicii perceput comerciantului la elementele enumerate.

Modificarea nr. 12

Articolul 2 punctul 13

„13.

«sistem de plată cu cardul» înseamnă un set unic de reguli, practici, standarde și/sau orientări de punere în aplicare cu privire la executarea operațiunilor de plată în Uniune și în interiorul statelor membre și care este separat de orice infrastructură sau sistem de plată care asigură funcționarea sa;”

„13.

«sistem de plată cu cardul» înseamnă un set unic de reguli, practici, standarde și/sau orientări de punere în aplicare cu privire la executarea operațiunilor de plată inițiate printr-un instrument de plată pe bază de card în Uniune ș i în interiorul statelor membre ș i care este separat de orice infrastructură sau sistem de plată care asigură func ț ionarea sa;”

Explicație

Modificat pentru a încorpora elementul de inițiere; referirile la Uniune și la statele membre ar trebui eliminate deoarece nu sunt necesare.

Modificarea nr. 13

Articolul 2 punctul 14

„14.

«sistem cvadripartit de plată cu cardul» înseamnă un sistem de plată cu cardul în care plățile se execută din contul de plăți al unui deținător de card către contul de plăți al unui beneficiar al plății prin intermediul sistemului, al prestatorului de servicii de plată emitent al cardului de plată (din partea deținătorului cardului) și al prestatorului de servicii de plată acceptant (din partea beneficiarului plății) și operațiunile pe bază de card întemeiate pe aceeași structură;”

„14.

«sistem cvadripartit de plată cu cardul» înseamnă un sistem de plată cu cardul în care serviciile de emitere și acceptare sunt prestate de altă entitate decât cea care administrează sistemul de carduri în care plățile se execută din contul de plăți al unui deținător de card către contul de plăți al unui beneficiar al plății prin intermediul sistemului, al prestatorului de servicii de plată emitent al cardului de plată (din partea deținătorului cardului) și al prestatorului de servicii de plată acceptant (din partea beneficiarului plății) și operațiunile pe bază de card întemeiate pe aceeași structură;”

Explicație

Se sugerează să nu se facă distincție între sistemele de carduri tripartite și cvadripartite, pe baza dispoziției privind emiterea și acceptarea serviciilor.

Modificarea nr. 14

Articolul 2 punctul 15

„15.

«sistem tripartit de plată cu cardul» înseamnă un sistem de plată cu cardul în care plățile se execută din contul de plăți pe care îl deține sistemul în numele deținătorului cardului către un cont de plată pe care îl deține sistemul în numele beneficiarului plății și operațiunile pe bază de card întemeiate pe aceeași structură. Atunci când un sistem tripartit de plată cu cardul autorizează alți prestatori de servicii de plată să emită și/sau să accepte carduri de plată, acesta este considerat ca fiind un sistem cvadripartit de plată cu cardul;”

„15.

«sistem tripartit de plată cu cardul» înseamnă un sistem de plată cu cardul în care și emiterea și acceptarea operațiunilor de plată sub marca sistemului sunt efectuate de către entitatea care administrează sistemul de carduri în care plățile se execută din contul de plăți pe care îl deține sistemul în numele deținătorului cardului către un cont de plată pe care îl deține sistemul în numele beneficiarului plății și operațiunile pe bază de card întemeiate pe aceeași structură. Atunci când Dacă un sistem tripartit de plată cu cardul autorizează alți prestatori de servicii de plată să emită instrumentele de plată pe bază de card ale acestuia și/sau să accepte carduri de plată operațiunile de plată pe bază de card ale acestuia, este considerat ca fiind un sistem cvadripartit de plată cu cardul;”

Explicație

A se vedea explicația de la modificarea nr. 13.

Modificarea nr. 15

Articolul 2 punctul 16

„16.

«instrument de plată» înseamnă orice dispozitiv(e) personalizat(e) și/sau orice serie de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată și folosit de utilizatorul serviciilor de plată sau în numele acestuia pentru a iniția un ordin de plată;”

„16.

«instrument de plată» înseamnă orice dispozitiv(e) personalizat(e) și/sau orice serie de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată și folosit de utilizatorul serviciilor de plată sau în numele acestuia, pentru a iniția un ordin de plată;”

Explicație

Prezenta definiție ar trebui aliniată cu DSP2 propusă.

Modificarea nr. 16

Articolul 2 punctul 17

„17.

«instrument de plată pe bază de card» înseamnă orice instrument de plată, inclusiv un card, telefon mobil, calculator sau orice alt dispozitiv tehnologic care conține o aplicație corespunzătoare, utilizat de către plătitor pentru a iniția un ordin de plată care nu este nici un transfer credit, nici o debitare directă, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;”

„17.

«instrument de plată pe bază de card» înseamnă orice instrument de plată, inclusiv un card sau orice alt instrument de plată care oferă funcționalități similare unui card de plată, telefon mobil, calculator sau orice alt dispozitiv tehnologic care conține o aplicație corespunzătoare, acceptat de beneficiarul plății pentru a primi o plată și utilizat de către plătitor pentru a iniția un ordin de o plată care nu are drept rezultat nici un transfer credit, nici o debitare directă, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;”

Explicație

Prezenta definiție ar trebui aliniată cu propunerea de redactare pentru „operațiune de plată pe bază de card” de la modificarea nr. 8.

Modificarea nr. 17

Articolul 2 punctul 18

„18.

«aplicație de plată» înseamnă un software sau un program echivalent încărcat pe un dispozitiv care permite inițierea operațiunilor de plată pe bază de card și emiterea de ordine de plată de către plătitor;”

„18.

«aplicație de plată pe bază de card» înseamnă un software sau un program echivalent încărcat pe un dispozitiv sau accesat de la distanță care permite inițierea operațiunilor de plată pe bază de card și emiterea de ordine de plată de către plătitor;”

Explicație

Se sugerează încorporarea elementului de acces de la distanță în prezentul termen definit.

Modificarea nr. 18

Articolul 2 punctul 19

„19.

«ordin de plată» înseamnă orice dispoziție a plătitorului către prestatorul său de servicii de plată prin care se solicită executarea unei operațiuni de plată;”

„19.

«ordin de plată» înseamnă orice dispoziție a plătitorului sau a beneficiarului plății către prestatorul său de servicii de plată prin care se solicită executarea unei operațiuni de plată;”

Explicație

Ordinele de plată pentru plățile cu cardul ar putea fi inițiate, de asemenea, de către beneficiarul plății. În plus, modificarea aliniază definiția cu DSP2 propusă.

Modificarea nr. 19

Articolul 2 punctul 20

„20.

«operațiune de plată cu cardul» înseamnă o operațiune de plată efectuată cu un card de plată sau care utilizează infrastructura unei operațiuni de plată cu cardul și care se bazează pe regulile comerciale ale unei operațiuni de plată cu cardul;”

„20.

«operațiune de plată cu cardul» înseamnă o operațiune de plată efectuată cu un card de plată sau care utilizează infrastructura unei operațiuni de plată cu cardul și care se bazează pe regulile comerciale ale unei operațiuni de plată cu cardul;”

Explicație

Definiția este foarte similară cu definiția „operațiunii de plată pe bază de card”. Cele doua definiții ar putea fi comasate.

Modificarea nr. 20

Articolul 2 punctul 21

„21.

«prestator de servicii de plată» înseamnă persoanele fizice sau juridice autorizate să presteze serviciile de plată enumerate în anexa la Directiva 2007/64/CE. Un prestator de servicii de plată poate să fie un emitent sau un acceptant ori poate avea ambele calități;”

„21.

«prestator de servicii de plată» înseamnă persoanele fizice sau juridice autorizate să presteze serviciile de plată enumerate în anexa la Directiva 2007/64/CE. Un prestator de servicii de plată poate să fie un emitent sau un acceptant ori poate avea ambele calități; oricare dintre organismele menționate la articolul 1 alineatul (1) din DSP2 propusă  (2) și persoanele fizice și juridice care beneficiază de derogare în temeiul articolului 27 din DSP2 propusă;”

Explicație

Pentru a se alinia cu DSP2 propusă.

Modificarea nr. 21

Articolul 2 punctul 23

„23.

«operațiune de plată» înseamnă acțiunea de transferare de fonduri inițiată de plătitor sau în numele acestuia ori de beneficiarul plății, indiferent de eventualele obligații subiacente existente între plătitor și beneficiarul plății;”

„23.

«operațiune de plată» înseamnă acțiunea de plasare, transferare sau retragere de fonduri inițiată de plătitor sau în numele acestuia ori de beneficiarul plății, indiferent de eventualele obligații subiacente existente între plătitor și beneficiarul plății;”

Explicație

Pentru a se alinia cu DSP2 propusă.

Modificarea nr. 22

Articolul 2 punctul 24

„24.

«procesare» înseamnă prestarea serviciilor de procesare a operațiunilor de plată, prin efectuarea acțiunilor necesare pentru gestionarea unei dispoziții de plată între acceptant și emitent;”

„24.

«procesare» înseamnă prestarea serviciilor de procesare a operațiunilor de plată, prin efectuarea acțiunilor necesare pentru gestionarea unei dispoziții de plată între acceptant și emitent orice procesare automată de date efectuată pentru emitent sau acceptant în contextul unei operațiuni de plată pe bază de card;”

Explicație

Modificat pentru a clarifica mai bine ce implică serviciile de procesare a operațiunilor de plată oferite de prestatorii de servicii de plată.

Modificarea nr. 23

Articolul 2 punctul 25

„25.

«entitate de procesare» înseamnă orice persoană fizică sau juridică care prestează servicii de procesare a operațiunilor de plată;”

„25.

«entitate de procesare» înseamnă orice prestator de servicii tehnice de persoană fizică sau juridică care prestează procesare a operațiunilor de plată;”

Explicație

Modificat pentru a sublinia caracterul tehnic, și anume includerea procesării informatice a serviciilor de plată prestate.

Modificarea nr. 24

Articolele 3 și 4

„Articolul 3

Comisioanele interbancare pentru operațiunile transfrontaliere cu cardul de debit de consum sau cu cardul de credit de consum

(1)

Începând cu două luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul operațiunilor transfrontaliere cu cardul de debit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,2 % din valoarea operațiunii.

(2)

Începând cu două luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul operațiunilor transfrontaliere cu cardul de credit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,3 % din valoarea operațiunii.

Articolul 4

Comisioanele interbancare pentru toate operațiunile cu cardul de debit de consum sau cu cardul de credit de consum

(1)

Începând cu doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul oricărei operațiuni pe bază de card de debit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,2 % din valoarea operațiunii.

(2)

Începând cu doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul oricărei operațiuni pe bază de card de credit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,3 % din valoarea operațiunii.”

„Articolul 3

Comisioanele interbancare pentru operațiunile transfrontaliere cu cardul de debit de consum sau cu cardul de credit de consum

(1)

Începând cu două luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul operațiunilor transfrontaliere cu cardul de debit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,2 % din valoarea operațiunii.

(2)

Începând cu două luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul operațiunilor transfrontaliere cu cardul de credit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,3 % din valoarea operațiunii.

Articolul 4

Comisioanele interbancare pentru toate operațiunile cu cardul de debit de consum sau cu cardul de credit de consum

(1)

Începând cu doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul oricărei operațiuni pe bază de card de debit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,2 % din valoarea operațiunii.

(2)

Începând cu doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul oricărei operațiuni pe bază de card de credit, prestatorii de servicii de plată nu oferă și nici nu solicită un comision interbancar per operațiune sau o altă remunerație convenită cu obiect sau efect echivalent care să fie mai mare de 0,3 % din valoarea operațiunii.”

Explicație

A se vedea modificarea 1.

Modificarea nr. 25

Articolul 7 alineatul (3)

și articolul 7 alineatele (5) și (6) (nou) (3)

„(3)

Este interzisă orice discriminare teritorială în regulile de procesare operate de sistemele de plată cu cardul.

[…]”

„(3)

Este interzisă orice discriminare teritorială cu privire la posibilitatea de alegere a entității de procesare în cadrul regulilor de procesare operate de sistemele de plată cu cardul.

[…]

(5)

Sistemele de plată cu cardul ar trebui să aibă o procedură echitabilă și transparentă pentru a asigura ca alte entități de procesare să nu fie discriminate în mod nejustificat și ca interoperabilitatea tehnică cu entitățile de procesare independente să nu fie limitată.

(6)

Prezentul articol se aplică la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.”

Se sugerează modificarea alineatului (3) pentru a spori claritatea formulării actuale, care, în forma sa curentă, ar putea fi interpretată într-un mod care nu ar lăsa loc pentru gestionarea riscului de țară în diferite etape ale procesării, și anume la autorizare.

Se sugerează un nou alineat (5) pentru a evita posibilitatea sistemelor de plată cu cardul de a face discriminări între unitățile de procesare prin punerea în aplicare de reguli de afaceri care să limiteze în mod nejustificat interoperabilitatea dintre unitățile de procesare.

În final, se sugerează un nou alineat (6). Industria plăților ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru punerea în aplicare a separării sistemului și infrastructurii de procesare. Se sugerează, prin urmare, că acest articol nu ar trebui să se aplice timp de doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Modificarea nr. 26

Articolul 8 alineatele (3) și (5)

„(3)

Sistemele de plată cu cardul nu impun cerințe de raportare, obligații de plată a unor comisioane sau alte obligații cu același obiect sau efect asupra prestatorilor de servicii de plată emitenți și acceptanți pentru operațiunile efectuate cu orice dispozitiv pe care marca acestora este prezentă în ceea ce privește operațiunile pentru care sistemul lor nu este utilizat.

[…]

(5)

În cazul în care un dispozitiv de plată oferă posibilitatea de a alege între diferitele mărci de instrumente de plată, marca utilizată pentru operațiunea de plată în cauză este stabilită de plătitor la punctul de vânzare.”

„(3)

Sistemele de plată cu cardul nu impun cerințe de raportare, obligații de plată a unor comisioane sau alte obligații cu același obiect sau efect asupra prestatorilor de servicii de plată emitenți și acceptanți pentru operațiunile efectuate cu orice dispozitiv pe care marca acestora este prezentă în ceea ce privește operațiunile pentru care sistemul lor nu este utilizat, în afară de cerințele de raportare impuse de autoritățile de reglementare, autoritățile de supraveghere sau băncile centrale.

[…]

(5)

În cazul în care un dispozitiv de plată oferă posibilitatea de a alege între diferitele mărci de instrumente de plată, marca care va fi utilizată pentru operațiunea de plată în cauză este convenită stabilită de plătitor și de beneficiarul plății la punctul de vânzare.”

În scopuri de supraveghere, băncile centrale solicită sistemelor de carduri să raporteze statisticile cu privire la fraudele legate de carduri. Aceasta ar fi fost o sarcină substanțială în cazul în care cerințele de raportare ar fi fost modificate pentru a acoperi un număr mai mare de furnizori. Prin urmare, ca o soluție la aceasta, se propune impunerea cerințelor de raportare, ceea ce va oferi informațiile necesare pentru autoritățile de reglementare, autoritățile de supraveghere sau băncile centrale.

Posibilitatea de a alege o marcă specifică ar trebui convenită împreună de către deținătorul cardului (și anume plătitorul) și comerciant (beneficiarul plății). În cazul în care alegerea este făcută numai de plătitor, există riscul ca plătitorul să aleagă o marcă scumpă, care, cu toate că îi oferă acestuia beneficii suplimentare, ar conduce la costuri mai mari pentru comerciant, ceea ce, în cele din urmă, ar putea duce la creșterea prețurilor pentru toți clienții comerciantului.

Modificarea nr. 27

Articolul 10 alineatul (1)

„(1)

Sistemele de plată și prestatorii de servicii de plată nu aplică nicio regulă care îi poate obliga pe beneficiarii plății care acceptă carduri și alte instrumente de plată emise de un singur prestator de servicii de plată emitent în cadrul unui sistem de instrumente de plată să accepte, de asemenea, alte instrumente de plată ale aceleiași mărci și/sau din aceeași categorie emise de alți prestatori de servicii de plată emitenți în cadrul aceluiași sistem, cu excepția cazului în care acestea fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat.”

„(1)

Sistemele de plată și prestatorii de servicii de plată nu aplică nicio regulă care îi poate obliga pe beneficiarii plății care acceptă carduri și alte instrumente de plată emise de un singur prestator de servicii de plată în cadrul unui sistem de instrumente de plată carduri să accepte, de asemenea, alte mărci, instrumente de plată sau produse ale aceleiași mărci și/sau din aceeași categorie emise de alți prestatori de servicii de plată emitenți în cadrul aceluiași sistem, cu excepția cazului în care acestea fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat.”

Explicație

Decizia cu privire la acceptarea cardurilor precum și cu privire la sistemele, mărcile sau produsele care să fie acceptate sau la ce carduri dintr-un anumit sistem să fie acceptate ar trebui să fie o decizie comercială luată de către comerciant. Autorizarea sistemelor și furnizorilor să aplice norme care îi obligă pe beneficiarii plăților să accepte cardurile care fac obiectul aceluiași comision interbancar reglementat pare să fie inutil de extinsă. Modificările suplimentare au scopul de a simplifica cerințele prevăzute în prezentul alineat. Potrivit considerentului 29, scopul prezentului alineat este de a elimina componenta „acceptarea tuturor produselor” din cadrul regulii privind „acceptarea tuturor cardurilor”. Condițiile cu privire la emitenți nu sunt necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Modificarea nr. 28

Articolul 10 alineatul (5) nou

[Nu există text]

„(5)

Comercianții pot decide să nu accepte toate cardurile sau alte instrumente de plată dacă acestea prevăd un nivel inferior de siguranță și dacă acceptantul nu garantează plata integrală a tranzacțiilor autorizate.”

Explicație

Comercianții ar trebui să aibă posibilitatea de a nu accepta carduri cu funcționalități de siguranță inferioară, de exemplu carduri fără microcip, de vreme ce o plată pentru care s-au folosit astfel de carduri nu va fi garantată, expunându-i astfel la un risc financiar mai mare.

(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  COM(2013) 547/3.

(3)  A se observa că referințele din prezentul aviz reflectă sistemul de numerotare a paragrafelor COM(2013) final 550/2.

Top