EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011AB0044

Avizul Băncii Centrale Europene din 19 mai 2011 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (CON/2011/44)

OJ C 203, 9.7.2011, p. 3–10 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

9.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 203/3


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 19 mai 2011

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană

(CON/2011/44)

2011/C 203/04

Introducere și temei juridic

La 3 februarie 2011, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus intră în sfera sa de competență. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații cu caracter general

1.

În calitate de producător și utilizator de statistici europene, BCE apreciază regulamentul propus ca un pas important către îmbunătățirea în continuare a calității statisticilor europene, în special a conturilor naționale, prin adaptarea lor la schimbările mediului economic și financiar și la progresele metodologice. Sistemul european de conturi naționale și regionale reprezintă nucleul statisticilor macroeconomice europene și, prin urmare, este esențial în scopuri de politică monetară.

2.

De asemenea, BCE apreciază consecvența urmărită a conceptelor și definițiilor statistice descrise în regulamentul propus cu, printre altele, Sistemul Conturilor Naționale (SCN 2008) adoptat de Comisia de statistică a Organizației Națiunilor Unite, a șasea ediție a Manualului privind balanța de plăți și poziția investițională internațională al Fondului Monetar Internațional (MBP6) [Balance of Payments and International Investment Position Manual (BPM6)], a patra ediție a Definiției de referință a investițiilor străine directe a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică [OECD Benchmark Definition of Foreign Direct Investment] și Nomenclatorul european al activităților industriale (NACE Rev.2). Regulamentul propus a beneficiat de instrumentele menționate mai sus și în ceea ce privește consecvența și metodologiile armonizate.

Observații specifice

3.

Prin Tratat, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și Sistemul Statistic European (SSE) au misiunea de a dezvolta, elabora și disemina statisticile europene, dar în cadre juridice separate, pentru a respecta structurile de guvernanță respective ale acestora. Regulamentul propus are impact asupra statisticilor elaborate de aceste două sisteme. Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (2) acordă BCE, asistată de băncile centrale naționale, dreptul să colecteze informațiile statistice în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și a ceea ce este necesar pentru îndeplinirea misiunilor SEBC. Mai exact, unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare cuprind persoanele fizice și juridice care au reședința sau sediul într-un stat membru și care se încadrează în sectorul „societăți financiare”, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (3), precum și persoanele fizice și juridice care au reședința sau sediul într-un stat membru, în măsura în care acestea dețin poziții transfrontaliere sau au efectuat tranzacții transfrontaliere.

4.

Asigurarea unei cooperări strânse și a unei coordonări corespunzătoare între SEBC și SSE minimizează sarcina de raportare și garantează coerența necesară pentru elaborarea statisticilor europene. Această necesitate a unei cooperări strânse este reflectată, de asemenea, în Memorandumul de înțelegere privind statisticile economice și financiare din 10 martie 2003 dintre Direcția Generală Statistică a Băncii Centrale Europene (DG Statistică) și Oficiul de Statistică al Comunităților Europene (Eurostat) (4).

5.

Dată fiind relația strânsă din cursul elaborării cadrului metodologic al regulamentului propus, BCE, la solicitarea Eurostat, a fost de acord să elaboreze proiectele mai multor capitole ale anexei A care au o strânsă legătură cu cadrul statistic al SEBC. În special, BCE a avut o contribuție semnificativă la definirea sectorului „societăți financiare” în ceea ce privește unitățile și subsectoarele instituționale ca parte a capitolului 2 și la descrierea activelor și pasivelor financiare și la prezentarea acestora în secvența de conturi (capitolul 5 și părți din capitolele 6 și 7). De asemenea, au fost furnizate proiecte pentru capitolul 17 (asigurări sociale inclusiv pensiile) și pentru părți din capitolul 21 (conturile administrațiilor publice) și din capitolul 19 (conturi europene).

6.

În ceea ce privește definirea sectorului instituțional „societăți financiare” și a subsectoarelor acestuia (anexa A la regulamentul propus, capitolul 2), BCE apreciază faptul că definiția subsectorului „instituții financiare monetare” respectă definiția BCE la punctul 2.67 din anexa A. Definițiile subsectoarelor sectorului „alte societăți financiare” sunt consecvente, în mare măsură, cu abordarea utilizată în actele juridice ale BCE. Pentru a minimiza sarcina de raportare și pentru a garanta coerența necesară pentru elaborarea statisticilor europene, BCE propune alinierea în continuare a definiției propuse pentru societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare cu Regulamentul BCE/2008/30 din 19 decembrie 2008 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (5).

7.

În temeiul celor de mai sus și date fiind interdependențele dintre cadrul statistic al SEBC și SSE, regulamentul propus este foarte relevant pentru cerințele de raportare statistică ale BCE, printre altele, în domeniul statisticii monetare, al statisticii privind instituțiile și piețele financiare, precum și cel al statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, conturilor financiare trimestriale și al statisticilor privind finanțele publice. În conformitate cu practica actuală și cu necesitatea unei cooperări strânse și coordonări corespunzătoare între SEBC și SSE, la modificarea regulamentului propus prin intermediul competențelor delegate Comisia ar trebui să asigure implicarea corespunzătoare a BCE prin elaborarea proiectelor de acte delegate în conformitate cu regulamentul propus.

8.

De asemenea, având în vedere importanța actelor delegate adoptate în temeiul articolului 290 din Tratat, BCE face următoarele observații cu privire la exercitarea propriului său rol consultativ în temeiul articolului 127 alineatul (4) și al articolului 282 alineatul (5) din Tratat.

În primul rând, proiectele de acte delegate elaborate de Comisie reprezintă „act al Uniunii propus” în sensul articolului 127 alineatul (4) prima liniuță din Tratat și, respectiv, „proiect de act al Uniunii” în sensul articolului 282 alineatul (5) din Tratat (6). Actele delegate constituie acte juridice ale Uniunii (7). În mod semnificativ, majoritatea versiunilor lingvistice ale articolului 282 alineatul (5) din Tratat se referă la „proiecte” de acte juridice ale Uniunii cu privire la care BCE trebuie să fie consultată (8). Prin urmare, obligația de a consulta BCE nu poate fi restrânsă doar la aceste proiecte de acte întemeiate pe o propunere a Comisiei.

În al doilea rând, în Hotărârea OLAF (9), Curtea de Justiție a stabilit că obligația de a consulta BCE are drept scop „în esență să asigure adoptarea actului de către organul legislativ doar după consultarea acestei instituții, care, în temeiul funcțiilor specifice pe care le îndeplinește în cadrul Uniunii în domeniul vizat și în virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucură, este calificată în mod specific pentru a contribui în mod constructiv la procesul legislativ avut în vedere”.

În acest context, pentru a beneficia de toate avantajele rolului consultativ exercitat de către BCE, aceasta ar trebui consultată în timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate care intră în sfera sa de competență. În exercitarea rolului său consultativ, BCE va acorda o importanță deosebită termenelor-limită stabilite pentru adoptarea acestor acte.

9.

Datorită atribuțiilor sale din domeniul politicii monetare, BCE se concentrează din punct de vedere statistic pe agregatele europene. BCE acordă importanță conturilor trimestriale integrate pentru zona euro pe sector instituțional. În acest sens, este necesară o acoperire suficientă cu date în ceea ce privește transmiterea contribuțiilor naționale, în timp util pentru deciziile de politică monetară.

10.

Colectarea de date pentru statele membre individuale a devenit și mai importantă având în vedere noile cerințe statistice în scopuri de stabilitate financiară și macroprudențiale, în special în legătură cu recenta înființare a Comitetului european pentru risc sistemic și responsabilitatea acestuia de supraveghere macroprudențială a sistemului financiar din Uniune. De asemenea, statistici actuale și fiabile privind conturile naționale pentru statele membre individuale sunt necesare pentru susținerea obiectivelor promovate de Pactul euro plus și pentru scopurile Mecanismului european de stabilitate.

11.

Dintr-o perspectivă de politică monetară și stabilitate financiară, BCE acordă o prioritate ridicată datelor trimestriale actuale, suficient de fiabile, care au prioritate față de datele anuale detaliate sau cu o frecvență mai scăzută. În plus, elaborarea unui set complet de tabele pentru ultimii ani ar trebui să aibă prioritate față de serii lungi de date retrospective.

12.

În general, BCE este de acord cu programul de transmitere (anexa B la regulamentul propus). Cu toate acestea, programul de transmitere ar trebui să țină seama de colectarea de statistici de către BCE, asistată de băncile centrale naționale, și ar trebui să reflecte prioritățile convenite între utilizatori și producătorii de date.

13.

BCE apreciază îmbunătățirea oportunității posturilor trimestriale 1-12, 27 și 28 în tabelul 1 „Agregate principale – exercițiul trimestrial și anual” la t + 2 luni. Cu toate acestea, BCE obiectează față de propunerea de diferențiere a raportării între statele membre mai mari și cele mai mici prevăzută în notele de subsol 4 și 7 la „Lista tabelelor” și în nota de subsol 10 la „Tabelul 1” și față de deteriorarea aferentă a oportunității temporale pentru statele membre mai mici la t + 80 pentru agregatele principale. În prezent, 17 state membre ar fi acoperite de raportarea diferențiată, iar în urma extinderii Uniunii un număr sporit de state membre va ajunge sub pragul propus de raportare diferențiată. Prin urmare, atât calitatea agregatelor europene, cât și cea a informațiilor statistice pentru statele membre mai mici se vor deteriora.

14.

Consiliul ECOFIN a aprobat în septembrie 2000 planul de acțiune UEM privind cerințele statistice și a stabilit termenul-țintă pentru conturile trimestriale integrate pentru zona euro pe sector instituțional la t + 90 zile după trimestrul de referință, pentru a satisface necesitățile de politică monetară ale BCE. Aceasta a implicat faptul că Eurostat și BCE vor trebui să colecteze datele naționale respective la t + 82 zile. Având în vedere calendarul planificat al reuniunilor Consiliului guvernatorilor BCE în 2015 și 2016, o reducere a decalajului la t + 85 zile ar fi suficientă pentru 2015 și 2016. În consecință, BCE susține devansarea termenelor de raportare pentru conturile sectoriale trimestriale din cadrul programului de transmitere SEC la t + 85 zile până în 2014, urmărind atingerea termenului de t + 82 zile până în 2017, pentru a sprijini elaborarea unor conturi trimestriale pe deplin integrate pentru zona euro la t + 90 zile. De asemenea, acest lucru este în conformitate cu inițiativa G-20 privind lacunele datelor, care identifică conturile sectoriale drept una dintre priorități pentru eliminarea lacunelor datelor ca urmare a crizei financiare. În programul de transmitere SEC 2010, aceasta afectează tabelul 801.

15.

De asemenea, BCE se pronunță în favoarea unui termen unitar de transmitere pentru toate datele naționale trimestriale și anuale privind administrațiile publice, implicând o sincronizare a datelor trimestriale privind administrațiile publice la termenele de oportunitate stabilite pentru tabelul 801, afectând, de asemenea, tabelele 27 și 28 și, în mod asemănător, termenele de raportare pentru tabelul 2 și datele privind procedura aplicabilă deficitelor excesive (EDP). Prin urmare, BCE susține devansarea termenelor de raportare pentru conturile trimestriale ale administrațiilor publice în cadrul programului de transmitere SEC și pentru datele EDP la t + 85 până în 2014 și obiectivul de atingere a termenului de t + 82 până în 2017, pentru a sprijini elaborarea unor conturi trimestriale pe deplin integrate pentru zona euro la t + 90.

16.

În Avizul CON/2010/28 din 31 martie 2010 cu privire la o propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 479/2009 în ceea ce privește calitatea datelor statistice în contextul procedurii aplicabile deficitelor excesive (10), BCE a susținut, de asemenea, îmbunătățirea transparenței procesului de raportare prin utilizarea deficitului din conturile naționale (B.9) pentru EDP. Prin excluderea decontărilor din contractele privind swap-urile și din contractele forward pe rata dobânzii din deficitul utilizat pentru EDP, valoarea deficitului devine mai puțin vulnerabilă la manipulări prin intermediul tranzacțiilor financiare complexe. În acest context, BCE apreciază faptul că anexa A la regulamentul propus nu mai definește EDP_B.9 și EDP_D.41. Totuși aceasta înseamnă și că toate trimiterile la aceste două variabile ar trebui eliminate din tabelul 2 din anexa B. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 479/2009 va trebui modificat pentru a reflecta faptul că deficitul din conturile naționale (B.9) va trebui utilizat pentru EDP și pentru a reflecta definirea unei valori nominale în regulamentul propus.

17.

Pentru a satisface necesitățile publice și impuse de politici în ceea ce privește măsurarea remunerării pe angajat și pe oră în sectorul administrației publice, cu accentul pe o mai bună înțelegere a dinamicii salariale și a posibilelor efecte de propagare între sectoarele public și privat, BCE sugerează includerea în tabelul 801 pentru sectorul administrației publice a datelor trimestriale privind numărul de angajați și orele lucrate, remunerarea angajaților în sectorul administrației publice fiind deja inclusă în programul de transmitere.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, o propunere de redactare specifică însoțită de o explicație în acest sens se regăsește în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 19 mai 2011.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  COM(2010) 774 final.

(2)  JO L 318, 27.11.1998, p. 8.

(3)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(4)  Disponibil pe site-ul BCE, la adresa http://www.ecb.europa.eu

(5)  JO L 15, 20.1.2009, p. 1.

(6)  Articolul 127 alineatul (4) prima liniuță din Tratat prevede că BCE este consultată „cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale”. Articolul 282 alineatul (5) din Tratat prevede următoarele: „În domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii.”

(7)  Articolul 290 din Tratat face parte din partea a șasea, capitolul 2, secțiunea 1, denumită „Actele juridice ale Uniunii”.

(8)  Articolul 282 alineatul (5) din Tratat se referă la proiecte de acte ale Uniunii în următoarele versiuni lingvistice: bulgară („проект на акт на Съюза”); spaniolă („proyecto de acto de la Unión”); daneză („udkast”); germană („Entwürfen für Rechtsakte der Union”); estonă („ettepanekute”); greacă („προτεινόμενη πράξη της Ένωσης”); franceză („projet d'acte de l'Union”); italiană („progetto di atto dell'Unione”); letonă („projektiem”); lituaniană („Sąjungos aktų projektų”); olandeză („ontwerp van een handeling van de Unie”); portugheză („projectos de acto da União”); română („proiect de act al Uniunii”); slovacă („navrhovaných aktoch Únie”); slovenă („osnutki aktov Unije”); finlandeză („esityksistä”); suedeză („utkast”). Versiunea irlandeză este „gniomh Aontais arna bheartu”, care corespunde noțiunii de acte „planificate” ale Uniunii.

(9)  Cauza C-11/00, Comisia Comunităților Europene/Banca Centrală Europeană, Rec., 2003, p. I-7147, în special punctele 110 și 111.

(10)  JO C 103, 22.4.2010, p. 1.


ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Articolul 2 alineatul (2)

„(2)   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate în conformitate cu articolele 7, 8 și 9, modificări ale metodologiei SEC 2010 care urmăresc să clarifice și să amelioreze conținutul acesteia, cu condiția ca acestea să nu modifice conceptele sale de bază, să nu necesite resurse suplimentare pentru punerea în aplicare și să nu conducă la o creștere a resurselor proprii.”

„(2)   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate în conformitate cu articolele 7, 8 și 9, modificări ale metodologiei SEC 2010 care urmăresc să clarifice și să amelioreze conținutul acesteia, cu condiția ca acestea să nu modifice conceptele sale de bază, să nu necesite resurse suplimentare pentru punerea în aplicare și să nu conducă la o creștere a resurselor proprii. Comisia elaborează proiectele de acte delegate în strânsă cooperare cu Banca Centrală Europeană.

Explicație

Temeiul juridic pentru adoptarea regulamentului propus este articolul 338 alineatul (1) din Tratat, care clarifică în mod expres faptul că se adoptă măsuri în temeiul articolului 338 alineatul (1) „fără a aduce atingere articolului 5 din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene” (denumit în continuare „Statutul SEBC”). La rândul său, articolul 5.3 din Statutul SEBC prevede că BCE „are datoria să promoveze, în cazul în care este necesar, armonizarea regulilor și practicilor privind culegerea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile care sunt de competența sa”. În contextul acestor dispoziții specifice din Tratat, Comisia, atunci când își exercită competențele delegate în temeiul regulamentului propus, ar trebui să elaboreze proiectele de acte delegate în strânsă cooperare cu BCE, pentru a asigura, printre altele, consecvența și calitatea datelor și minimizarea sarcinii de raportare.

Modificarea 2

Punctul 2.21 din anexa A

„2.21.

O societate holding care deține doar activele filialelor este un exemplu de instituție financiară captivă. Alte unități care sunt, de asemenea, considerate a fi instituții financiare «captive» sunt unitățile care prezintă caracteristicile SPE descrise mai sus, inclusiv fondurile de investiții și fondurile de pensii și unitățile utilizate pentru deținerea și administrarea averii persoanelor fizice sau familiilor, care dețin active ce urmează a fi securitizate, care emit titluri de creanță în numele societăților afiliate (o astfel de societate poate fi numită «intermediar»), pentru vehicule de securitizare și pentru a îndeplini alte funcții financiare.”

„2.21.

O societate holding care deține doar activele filialelor este un exemplu de instituție financiară captivă. Alte unități care sunt, de asemenea, considerate a fi instituții financiare «captive» sunt unitățile care prezintă caracteristicile SPE descrise mai sus, inclusiv fondurile de investiții și fondurile de pensii și unitățile utilizate pentru deținerea și administrarea averii persoanelor fizice sau familiilor, , care emit titluri de creanță în numele societăților afiliate (o astfel de societate poate fi numită «intermediar»), și pentru a îndeplini alte funcții financiare.”

Explicație

Societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare sub orice formă nu pot fi tratate similar instituțiilor financiare captive – în special, acestea nu sunt consolidate cu inițiatorul, indiferent de criteriile de „independență”. Ele sunt clasificate ca alți intermediari financiari (S.125). A se vedea articolul 1 din Regulamentul BCE/2008/30 din 19 decembrie 2008 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare  (2).

Modificarea 3

Punctul 2.75 din anexa A

„2.75.

Definiție: subsectorul Societăți care acceptă depozite, exclusiv Banca centrală (S.122) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare, cu excepția celor clasate în subsectoarele Banca centrală și fonduri de piață monetară, care sunt implicate în principal în intermediere financiară și a căror activitate constă în primirea de depozite de la unitățile instituționale și, pe cont propriu, acordarea de împrumuturi și/sau efectuarea de investiții în titluri de valoare.”

„2.75.

Definiție: subsectorul Societăți care acceptă depozite, exclusiv Banca centrală (S.122) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare, cu excepția celor clasate în subsectoarele Banca centrală și fonduri de piață monetară, care sunt implicate în principal în intermediere financiară și a căror activitate constă în primirea de depozite și/sau substitute apropiate pentru depozite de la unitățile instituționale, altele decât IFM, și, pe cont propriu, acordarea de împrumuturi și/sau efectuarea de investiții în titluri de valoare.”

Explicație

Textul trebuie aliniat la definiția pentru „alte IFM” din articolul 1 al Regulamentului BCE/2008/32 din 19 decembrie 2008 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (reformare)  (3). O formulare similară este inclusă și în SCN 2008.

Modificarea 4

Punctul 2.90 din anexa A

„2.90.

Definiție: societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (SVI) sunt unități care efectuează operațiuni de securitizare. SVI care îndeplinesc criteriile unei unități instituționale sunt clasificate în S.125, în caz contrar acestea fiind considerate drept parte integrantă a societății-mamă.”

„2.90.

Definiție: societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (SVI) sunt unități care efectuează operațiuni de securitizare. ”

Explicație

SVI ar trebui să fie tratate ca unități instituționale separate independent de criterii precum „gradul de independență față de societatea-mamă” (a se vedea punctul 2.22). A se vedea articolul 1 din Regulamentul BCE/2008/30.

Modificarea 5

Punctul 5.108 din anexa A

„5.108.

Este esențial să se stabilească … sunt clasificate ca instituții financiare captive.”

Explicație

Acest punct ar trebui eliminat deoarece nu este în conformitate cu definițiile și criteriile aplicabile vehiculelor de securitizare. Aplicarea sa ar putea duce la o consolidare a vehiculelor rezidente cu unitățile „societate-mamă” rezidente, deoarece de obicei vehiculele de securitizare nu îndeplinesc criteriile propuse privind suportarea riscului de piață și de credit (a se vedea și modificarea 4).

Modificarea 6

Punctul 5.111 din anexa A

„5.111.

Obligațiunile garantate sunt titluri de creanță emise de o societate financiară sau garantate în întregime de o societate financiară. În caz de incapacitate de plată a societății financiare emitente sau a celei garante, deținătorii de obligațiuni au o creanță prioritară asupra garanției, în plus față de creanța lor uzuală asupra societății financiare.”

„5.111.

Obligațiunile garantate sunt titluri de creanță emise de o societate financiară sau garantate în întregime de o societate financiară. În caz de incapacitate de plată a societății financiare emitente sau a celei garante, deținătorii de obligațiuni au o creanță prioritară asupra garanției, în plus față de creanța lor uzuală asupra societății financiare. Obligațiunile garantate sunt diferite de titlurile garantate cu active emise într-o securitizare, în sensul că emitentul/proprietarul activelor își asumă o obligație necondiționată de a rambursa principalul și dobânda, indiferent de performanța activelor. Activele funcționează pur și simplu ca un colateral depus ca garanție reală mobiliară în beneficiul deținătorilor de obligațiuni în cazul în care aceste obligații nu sunt îndeplinite.

Explicație

Fără explicarea diferenței dintre obligațiunile garantate și titlurile garantate cu active, nu este clar de ce secțiunea privind securitizarea se referă la obligațiunile garantate. Ca alternativă, ar putea fi eliminată orice trimitere la obligațiunile garantate, deoarece acestea din urmă nu sunt legate de securitizare.

Modificarea 7

Programul de transmitere a datelor referitoare la conturile naționale

Lista tabelelor (anexa B)

A treia coloană „Termen-limită t + luni (zile, dacă se specifică)” din tabelele 2, 801, 27, 28 și nota de subsol nouă

2/Agregatele principale ale administrațiilor publice – date anuale/3/9

2/Agregatele principale ale administrațiilor publice – date anuale/85 de zile  (4)/85 de zile în al treilea trimestru

801/Conturi nefinanciare pe sectoare – date trimestriale/85 de zile

801/Conturi nefinanciare pe sectoare – date trimestriale/85 de zile (4)

27/Conturile financiare ale administrațiilor publice – date trimestriale/85 de zile

27/Conturile financiare ale administrațiilor publice – date trimestriale/85 de zile (4)

28/Datoria publică – date trimestriale/3

28/Datoria publică – date trimestriale/85 de zile  (4)

Explicație

Consiliul ECOFIN a aprobat în septembrie 2000 planul de acțiune UEM privind cerințele statistice și a stabilit termenul-țintă pentru conturile trimestriale integrate pentru zona euro pe sector instituțional la t + 90 zile după trimestrul de referință, pentru a satisface necesitățile de politică monetară ale BCE. Aceasta a implicat că Eurostat și BCE vor trebui să colecteze datele naționale respective la t + 82 zile. Din cauza calendarului planificat al reuniunilor Consiliul guvernatorilor BCE în 2015 și 2016, o reducere a decalajului la t + 85 zile ar fi suficientă pentru 2015 și 2016. În consecință, BCE susține devansarea termenelor de raportare pentru conturile trimestriale sectoriale în cadrul programului de transmitere SEC la t + 85 zile până în 2014, urmărind atingerea termenului de t + 82 zile până în 2017, pentru a sprijini elaborarea unor conturi trimestriale pe deplin integrate pentru zona euro la t + 90 zile.

De asemenea, BCE se pronunță în favoarea unui termen unitar de transmitere pentru toate datele naționale trimestriale și anuale privind administrațiile publice, implicând o sincronizare a datelor trimestriale privind administrațiile publice la termenele de oportunitate stabilite pentru tabelul 801, afectând, de asemenea, tabelele 27 și 28 și, în mod asemănător, termenele de raportare pentru tabelul 2 și datele privind procedura aplicabilă deficitelor excesive (EDP). Prin urmare, BCE susține devansarea termenelor de raportare pentru conturile trimestriale ale administrațiilor publice în cadrul programului de transmitere SEC și pentru datele EDP la t +85 până în 2014 și obiectivul de atingere a termenului de t +82 până în 2017, pentru a sprijini elaborarea unor conturi trimestriale pe deplin integrate pentru zona euro la t + 90.

Modificarea 8

Sfârșitul tabelului 2 din anexa B – Agregatele principale ale administrațiilor publice

EDP_D.41

Dobânzi inclusiv fluxurile aferente swap-urilor și contractelor forward (FRA)(1) (4)

S.13, S.1311, S.1312, S.1313, S.1314

EDP_B.9

Capacitatea (+)/necesarul (–) net de finanțare în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP) (4)

S.13, S.1311, S.1312, S.1313, S.1314

D.41

Dobânzi (1)

S.13, S.1311, S.1312, S.1313, S.1314

B.9

Capacitatea (+)/necesarul (–) net de finanțare

S.13, S.1311, S.1312, S.1313, S.1314

Explicație

Anexa A la regulamentul propus nu mai definește EDP_D.41 și EDP_B.9. Aceasta înseamnă că toate trimiterile la aceste două variabile ar trebuie eliminate din tabelul 2 din anexa B. Același lucru este valabil pentru nota de subsol 4 din tabelul 2.

Modificarea 9

Sfârșitul coloanei S.13 în tabelul 801 – Conturi nefinanciare pe sectoare – date trimestriale

OTE Totalul cheltuielilor administrațiilor publice/x

OTE Totalul cheltuielilor administrațiilor publice/x

OTR Totalul veniturilor administrațiilor publice/x

OTR Totalul veniturilor administrațiilor publice/x

 

EMH Ore lucrate/x

 

EMP Persoane angajate/x

Explicație

Pentru a satisface necesitățile publice și impuse de politici în ceea ce privește măsurarea remunerării pe angajat și pe oră în sectorul administrații publice, programul de transmitere (tabelul 801) ar trebui suplimentat cu date trimestriale privind numărul de angajați și orele lucrate pentru sectorul administrații publice.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  JO L 15, 20.1.2009, p. 1.

(3)  JO L 15, 20.1.2009, p. 14.

(4)  82 de zile din 2017.


Top