EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011AB0032

Avizul Băncii Centrale Europene din 7 aprilie 2011 cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro (CON/2011/32)

OJ C 155, 25.5.2011, p. 1–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 aprilie 2011

cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro

(CON/2011/32)

2011/C 155/01

Introducere și temei juridic

La 28 ianuarie 2011, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra misiunii de bază a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți, astfel cum este prevăzută la articolul 127 alineatul (2) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații cu caracter general

BCE apreciază și sprijină propunerea Comisiei Europene de a impune termene-limită pentru migrarea către transferurile de credit și debitele directe din zona unică de plăți în euro (SEPA) prin intermediul unui regulament al Uniunii Europene. BCE și Eurosistemul au atras în mod repetat atenția asupra necesității de a se stabili termene ambițioase, însă realiste, pentru migrarea către transferul de credit SEPA și debitul direct SEPA, pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele SEPA. Deși beneficiile potențiale ale proiectului SEPA sunt substanțiale, nu se poate considera că abordarea curentă orientată în principal către piață și-a atins pe deplin obiectivele. Incertitudinea care domină piața cauzată de climatul economic dificil general, dezavantajele primilor jucători într-o afacere de rețea și costurile duplicate pe care le presupune operarea simultană a SEPA și a sistemelor tradiționale de plată sunt motivele care i-au determinat pe jucătorii de pe piață, în special pe cei aflați pe partea ofertei, să solicite stabilirea, prin legislația UE, a unui termen-limită de migrare către SEPA. Prin urmare, pentru o migrare reușită către SEPA este esențial să existe un act al Uniunii cu aplicabilitate generală, obligatoriu în toate elementele sale și direct aplicabil în toate statele membre deoarece, în caz contrar, proiectul s-ar confrunta cu un risc serios de nereușită.

Observații specifice

BCE a subliniat de mai multe ori necesitatea unor linii directoare clare privind comisioanele interbancare pentru debitele directe (2). Articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 (3) au introdus un comision interbancar implicit provizoriu pentru debitele directe transfrontaliere, precum și o aprobare provizorie a comisioanelor interbancare naționale pentru debitele directe. Aceste articole nu se vor mai aplica de la 1 noiembrie 2012. Pentru a evita un vid legislativ care ar îngreuna migrarea către debitul direct SEPA, este important să se găsească o soluție pe termen lung în ceea ce privește comisioanele interbancare pentru debitele directe. Articolul 6 din regulamentul propus privind comisioanele interbancare pentru debitele directe contribuie la realizarea securității juridice necesare.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentelor propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 7 aprilie 2011.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  COM(2010) 775 final.

(2)  A se vedea Declarația comună a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene din 24 martie 2009 de clarificare a anumitor principii care stau la baza viitorului model de debitare directă SEPA (DDS) și Zona unică de plăți în euro, al șaptelea raport de activitate, trecerea de la teorie la practică, octombrie 2010, p. 17, ambele disponibile pe website-ul BCE la adresa http://www.ecb.europa.eu

(3)  JO L 266, 9.10.2009, p. 11.


ANEXĂ

Propuneri de redactare

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul 2 prima teză al regulamentului propus

„Succesul SEPA este foarte important din punct de vedere economic, monetar și politic.”

„Succesul SEPA este foarte important din punct de vedere economic, și politic.”

Justificare

SEPA prezintă importanță din punct de vedere economic și politic, însă nu joacă niciun rol în politica monetară. Din acest motiv, termenul „monetar” trebuie eliminat.

Modificarea 2

Considerentul 6 a treia și a patra teză (nouă) al regulamentului propus

„Remiterea de bani, plățile procesate intern, tranzacțiile de plată cu valori mari între prestatorii de servicii de plată și plățile de pe telefonul mobil nu trebuie să fie guvernate de respectivele reguli, deoarece aceste servicii de plată nu sunt comparabile cu transferul de credit și nici cu debitul direct.”

„Remiterea de bani, plățile procesate intern, tranzacțiile de plată cu valori mari între prestatorii de servicii de plată și plățile de pe telefonul mobil nu trebuie să fie guvernate de respectivele reguli, deoarece aceste servicii de plată nu sunt comparabile cu transferul de credit și nici cu debitul direct, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. De asemenea, nici operațiunile de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare nu trebuie să intre în sfera de aplicare a prezentului regulament.

Justificare

Pentru a clarifica faptul că remiterea de bani, plățile procesate intern etc. nu reprezintă transferuri de credite și debite directe în sensul prezentului regulament, BCE sugerează adăugarea termenilor „astfel cum sunt definite în prezentul regulament”. În ceea ce privește justificarea pentru sugestia BCE privind introducerea unei noi teze, a se vedea modificarea 5.

Modificarea 3

Considerentul 9 a doua teză al regulamentului propus

„Pentru a crea o piață integrată a sistemelor de plată electronică în euro, este esențial ca procesarea operațiunilor de transfer de credit și de debit direct să nu fie împiedicată de obstacole tehnice și să fie efectuată în temeiul unei scheme ale cărei reguli de bază să fie acceptate de majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre și să fie aceleași pentru operațiunile de transfer de credit și de debit direct naționale și pentru cele transfrontaliere.”

„Pentru a crea o piață integrată a sistemelor de plată electronică în euro, este esențial ca procesarea operațiunilor de transfer de credit și de debit direct să nu fie împiedicată de obstacole tehnice, să fie efectuată în temeiul unei scheme ale cărei reguli de bază să fie acceptate de majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro și să fie aceleași pentru operațiunile de transfer de credit și de debit direct naționale și pentru cele transfrontaliere.”

Justificare

Interoperabilitatea este esențială pentru a asigura eficiența procesării plăților pe întreg teritoriul Uniunii. Cele două cerințe complementare, și anume cea cu privire la regulile care trebuie să se aplice pe o bază națională și transfrontalieră și cea cu privire la participarea necesară a majorității, prevăzute de considerentul 9 și la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, reprezintă măsuri importante care garantează faptul că schemele de plată vor deveni paneuropene. Cu toate acestea, având în vedere dezvoltarea de noi servicii de plată, aderarea prestatorilor de servicii de plată din statele membre a căror monedă nu este euro nu ar trebui considerată o prioritate din cauza numărului limitat de operațiuni în euro care au loc în unele dintre aceste state membre. Prin urmare, se sugerează limitarea condiției de la articolul 4 alineatul (1) litera (b) (a se vedea modificarea 14) și, în mod corespunzător, a celei din considerentul 9 la majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro. Acest lucru, pe de o parte, ar trebui să contribuie la evitarea impedimentelor insurmontabile care apar la lansarea serviciilor inovatoare de transfer de credit și de debit direct și, pe de altă parte, ar trebui să asigure caracterul paneuropean.

Modificarea 4

Considerentul 16 prima teză al regulamentului propus

„În unele state membre, există anumite instrumente de plată tradiționale care sunt de fapt operațiuni de transfer de credit sau de debit direct, dar care au particularități foarte restrânse, datorate adesea unor motive de ordin istoric sau juridic.”

„În unele state membre, există anumite instrumente de plată tradiționale care sunt clasificate drept operațiuni de transfer de credit sau de debit direct, dar care au particularități foarte restrânse, datorate adesea unor motive de ordin istoric sau juridic.”

Justificare

Această sugestie intenționează să precizeze faptul că anumite instrumente de plată tradiționale sunt clasificate drept transferuri de credite sau drept debite directe, indiferent de funcțiile lor foarte restrânse.

Modificarea 5

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(b)

operațiunilor de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare, în cazul cărora atât ordonatorul original, cât și beneficiarul final sunt prestatori de servicii de plată”

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(b)

operațiunilor de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare, ”

Justificare

Plățile realizate prin intermediul sistemelor de plată în valoare mare nu au făcut niciodată parte din SEPA și prin urmare trebuie excluse din sfera de aplicare a regulamentului propus. Din acest punct de vedere, regulamentul propus ar trebui să se concentreze în mod clar asupra plăților de mică valoare în volum mare deoarece, având în vedere nivelurile foarte diferite ale serviciilor, o includere a sistemelor de plată în valoare mare ar necesita un act al Uniunii separat și mult mai complex. Având în vedere complexitatea sistemelor de plată în valoare mare, provocările tehnice cu care s-ar confrunta sectorul bancar în contextul unei astfel de migrări, precum și faptul că plățile de mică valoare executate în cadrul sistemelor de plată în valoare mare reprezintă mai puțin de 1 % din numărul total de plăți de mică valoare din zona euro, BCE nu consideră necesar un astfel de act al Uniunii.

Cu toate acestea, acționând în temeiul articolului 3.1 a patra liniuță și al articolului 22 din Statutul SEBC în calitate de operatori ai sistemelor componente ale sistemului transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2), BCE și băncile centrale naționale (BCN) consideră că introducerea standardelor ISO20022 XML în TARGET2 este în prezent o problemă de importanță strategică.

Modificarea 6

Articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(c)

operațiunilor de plată prin card, inclusiv operațiunilor de retragere de numerar dintr-un cont de plată, dacă ele nu determină un transfer de credit sau un debit direct înspre sau dinspre un cont de plată identificat prin numărul de bază al contului bancar (BBAN) sau prin numărul internațional al contului bancar (IBAN)”

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(c)

, tranzacțiilor cu carduri de plată, inclusiv operațiunilor de retragere de numerar dintr-un cont de plată, ”

Justificare

BCE este de acord cu faptul că plățile prin card și retragerea de numerar nu ar trebui să intre în sfera de aplicare a regulamentului propus, însă plățile prin card, cu excepția retragerilor de numerar dintr-un cont de plată, determină întotdeauna un transfer de credit sau un debit direct înspre sau dinspre un cont de plată identificat prin numerele sale BBAN sau IBAN. În plus, plățile prin card nu sunt incluse în evaluarea impactului realizată de către Comisie, evaluare care însoțește regulamentul propus, și deci nu intră în sfera de aplicare a regulamentului propus. Prin urmare, BCE sugerează eliminarea trimiterii la utilizarea BBAN și IBAN pentru a se evita interpretarea conform căreia plățile prin card sunt incluse de fapt în regulamentul propus, ceea ce contravine intenției care stă la baza acestei reglementări.

Modificarea 7

Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus (nou)

Nu există text.

4.   Prezentul regulament nu se aplică Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale atunci când acționează în calitatea lor de autorități monetare sau în calitate de alte autorități publice.

Justificare

Activitățile pe care BCE sau o bancă centrală națională le desfășoară în temeiul articolului 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat și al articolului 3 din Statutul SEBC trebuie excluse din sfera de aplicare a regulamentului propus având în vedere independența băncilor centrale (a se vedea articolul 130 din tratat). În această privință, BCE sugerează ca în regulamentul propus să se insereze o exceptare similară celei prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE (2) .

Modificarea 8

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«card de plată» înseamnă un dispozitiv care permite plătitorului: (i) să execute operațiuni de plată prin intermediul unui dispozitiv care acceptă carduri sau de la distanță, inclusiv prin poștă, prin telefon sau prin internet; sau (ii) să retragă numerar de la un bancomat”

Justificare

BCE înțelege că obiectivul articolului 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus este să excludă operațiunile tradiționale prin card din sfera sa de aplicare și să includă, în schimb, operațiuni în care cardul de plată este utilizat în primul rând pentru a identifica plătitorul atunci când inițiază operațiuni de debit direct sau de transfer de credit. Deoarece majoritatea plăților prin card se execută până la urmă fie prin intermediul unei operațiuni de transfer de credit, fie prin intermediul unei operațiuni de debit direct, modul de formulare curent ar putea fi interpretat în sensul că include și operațiunile prin card în general. Pentru a asigura securitatea juridică, BCE sugerează introducerea unei definiții a cardului de plată și reformularea articolului 7 alineatul (2) din regulamentul propus, renunțând la tranzacțiile de debit direct inițiate de un card la un punct de vânzare (a se vedea modificarea 17). În plus, articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus exclude din sfera acestuia de aplicare operațiunile de plată executate prin intermediul unui card de plată fără a defini ultima noțiune.

Modificarea 9

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«sisteme de plată de valoare mare» înseamnă sistemele de plată care au ca principal obiectiv procesarea, compensarea și/sau decontarea operațiunilor unice de plată prioritare și, în principal, cu valoare mare”

Justificare

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) (nou) din regulamentul propus (a se vedea modificarea 5) conține noțiunea „sisteme de plată în valoare mare”, care trebuie definită.

Modificarea 10

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«sisteme de plată de mică valoare» înseamnă sistemele de plată care au ca principal obiectiv procesarea, compensarea și/sau decontarea operațiunilor de plată grupate în scopul transmiterii, care sunt în principal în valoare mică și nu sunt prioritare.”

Justificare

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus introduce noțiunea de interoperabilitate între sistemele de plată, care ar trebui să fie aplicabilă doar sistemelor de plată de mică valoare (a se vedea modificarea 15). Având în vedere cele de mai sus, se impune includerea definiției „sistemelor de plată de mică valoare”.

Modificarea 11

Articolul 2 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)

«transfer de credit» înseamnă un serviciu de plată pentru creditarea unui cont de plăți al beneficiarului, atunci când o operațiune de plată sau o serie de astfel de operațiuni sunt inițiate de plătitor pe baza consimțământului dat de el prestatorului de servicii de plată”

„(1)

«transfer de credit» înseamnă un serviciu de plată pentru creditarea unui cont de plăți al beneficiarului, atunci când o operațiune de plată sau o serie de astfel de operațiuni sunt inițiate de plătitor pe baza unei instrucțiuni date de el prestatorului de servicii de plată”

Justificare

Având în vedere că un transfer de credit necesită acțiuni concrete, care înseamnă mai mult decât simplul consimțământ din partea beneficiarului, definiția transferului de credit trebuie să aibă o formulare mai specifică.

Modificarea 12

Articolul 2 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)

«debit direct» înseamnă un serviciu de plată pentru debitarea unui cont de plăți al plătitorului, atunci când o operațiune de plată este inițiată de beneficiar pe baza consimțământului plătitorului”

„(2)

«debit direct» înseamnă un serviciu de plată pentru debitarea unui cont de plăți al plătitorului, atunci când o operațiune de plată este inițiată de beneficiar pe baza consimțământului acordat de plătitor beneficiarului plății, prestatorului de servicii de plată al beneficiarului sau propriului prestator de servicii de plată al plătitorului

Justificare

Pentru a asigura compatibilitatea cu celelalte acte secundare relevante ale Uniunii și din motive de securitate juridică, se sugerează alinierea definiției „debitului direct” cuprinsă în regulamentul propus cu definiția prevăzută la articolul 2 alineatul (14) din Regulamentul (CE) nr. 924/2009 și la articolul 4 alineatul (28) din Directiva 2007/64/CE.

Modificarea 13

Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul propus

„(7)

«schemă de plăți» înseamnă un set de norme, practici și standarde de efectuare a plăților între participanții la schemă, separat de orice infrastructură sau sistem de plăți care sprijină funcționarea sa între și în statele membre”

„(7)

«schemă de plăți» înseamnă un set comun de norme, practici și standarde convenite între prestatorii de servicii de plată pentru efectuarea operațiunilor de plată

Justificare

Pentru a asigura compatibilitatea cu legislația relevantă a Uniunii și din motive de securitate juridică, definiția „schemei de plăți” cuprinsă în regulamentul propus trebuie aliniată cu definiția „schemei de debitare directă” prevăzută la articolul 2 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 924/2009, luând în considerare elementele comune ale unei scheme cuprinse în cele două definiții.

Modificarea 14

Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)   Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze operațiunile de transfer de credit și debit direct în temeiul unei scheme de plăți care respectă următoarele condiții:

(a)

are aceleași reguli pentru operațiunile de transfer de credit și debit direct între și în statele membre;

(b)

participanții la schemă reprezintă majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre.”

„(1)   Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze operațiunile de transfer de credit și debit direct în temeiul unei scheme de plăți care respectă următoarele condiții:

(a)

are aceleași reguli pentru operațiunile de transfer de credit și debit direct între și în statele membre;

(b)

participanții la schemă reprezintă majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro.”

Justificare

A se vedea justificarea pentru modificarea 3.

Modificarea 15

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)   Sistemele de plăți și, dacă este cazul, schemele de plăți trebuie să fie interoperabile din punct de vedere tehnic prin utilizarea de standarde elaborate de organisme de standardizare internaționale sau europene.”

„(2)   Sistemele de plăți de mică valoare trebuie să fie interoperabile din punct de vedere tehnic prin utilizarea de standarde elaborate de organisme de standardizare internaționale sau europene.”

Justificare

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus impune existența unei interoperabilități tehnice în cazul sistemelor de plăți și a schemelor de plăți (dacă este cazul), fără a preciza în mod concret ce se înțelege prin această interoperabilitate tehnică. Ar fi de preferat să existe o formulare mai exactă care să arate care sunt implicațiile acestei noțiuni. În absența unei astfel de formulări, BCE sugerează să se renunțe la menționarea schemelor de plată, deoarece interoperabilitatea tehnică între astfel de scheme nu este considerată a fi fezabilă din punct de vedere operațional. De asemenea, o importanță și mai mare o prezintă faptul că sistemele de plată de mică valoare și sistemele de plată în valoare mare au caractere foarte diferite din perspectiva modului de procesare, de compensare și de decontare, deși ambele tipuri de sisteme pot fi utilizate pentru procesarea operațiunilor de plată de mică valoare. În general, sistemele de plată de mică valoare utilizează sistemele de plată în valoare mare pentru decontarea soldurilor acestora. Este necesar să se clarifice faptul că interoperabilitatea poate apărea între sistemele de plată de același tip. A impune existența unei interoperabilități între sistemele de plată de mică valoare și sistemele de plată în valoare mare nu ar ridica doar o problemă de proporționalitate, deoarece plățile de mică valoare procesate prin intermediul sistemelor de plată în valoare mare precum TARGET2 sau EURO1 constituie mai puțin de 1 % din numărul total de plăți de mică valoare din zona euro, ci ar putea să determine și apariția unor efecte adverse neintenționate din perspectiva riscului și a stabilității.

Modificarea 16

Articolul 5 alineatele (1) și (2) din regulamentul propus

„(1)   Cel târziu la [a se insera data concretă 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], transferurile de credit se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 2 din anexă.

(2)   Cel târziu la [a se insera data concretă 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], debitările directe se efectuează în conformitate cu articolul 6 și cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 3 din anexă.”

„(1)   Cel târziu la 31 ianuarie 2013, transferurile de credit se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 2 din anexă.

(2)   Cel târziu la 31 ianuarie 2014, debitările directe se efectuează în conformitate cu articolul 6 și cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 3 din anexă.”

Justificare

BCE este de acord cu faptul că cerințele privind transferurile de credit și debitele directe ar trebui să intre în vigoare într-un interval cât mai scurt, mai ales având în vedere că transferul de credit SEPA a fost lansat în ianuarie 2008, iar debitul direct SEPA a fost lansat în noiembrie 2009. Întrucât sectorul de plăți necesită marje de timp suficient de mari, BCE sugerează să se stabilească date concrete, care de preferat ar trebui să fie la sfârșitul lui ianuarie 2013 în cazul transferurilor de credit și la sfârșitul lui ianuarie 2014 în cazul debitelor directe.

Modificarea 17

Articolul 7 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)   Statele membre pot permite autorităților competente să renunțe, parțial sau total, la cerințele stabilite la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) până la [a se insera data concretă 60 de luni de la data intrării în vigoare] în cazul operațiunilor de plată inițiate prin card la un punct de vânzare care generează un debit direct dintr-un cont de plată identificat prin BBAN sau IBAN.”

„(2)   Statele membre pot permite autorităților competente să renunțe, parțial sau total, la cerințele stabilite la articolul 5 alineatele (1)-(3) până la [a se insera data concretă 60 de luni de la data intrării în vigoare] în cazul operațiunilor de plată inițiate prin card la un punct de vânzare care generează o operațiune de debit direct .”

Justificare

A se vedea justificările pentru modificările 8 și 20.

Modificarea 18

Articolul 12 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)   Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată. În cazul în care motive imperative legate de urgența unei situații impun acest lucru, se aplică articolul 15.”

„(1)   Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată. Comisia elaborează proiecte de acte delegate în strânsă colaborare cu Eurosistemul și, dacă este cazul, cu alți membri ai SEBC, precum și cu consultarea prestatorilor de servicii și a reprezentanților utilizatorilor. În cazul în care motive imperative legate de urgența unei situații impun acest lucru, se aplică articolul 15.”

Justificare

Pentru a se evita piedicile în calea dezvoltării unor instrumente de plată noi și inovatoare, este foarte important ca cerințele tehnice stabilite în actele delegate să poată fi modificate într-un mod adecvat și eficient. În exercitarea competențelor sale de a adopta acte delegate, Comisia ar trebui să procedeze astfel în strânsă colaborare cu Eurosistemul și, dacă este cazul, cu alți membri ai SEBC. De asemenea, ar trebui să consulte în acest sens sectorul de plăți și alte părți interesate pentru a asigura, printre altele, că modificările sunt programate într-un mod care ia în considerare ciclurile de activitate ale sectorului de plăți.

Modificarea 19

Punctul 1 litera (d) din anexa la regulamentul propus

„(d)

Câmpul de date pentru remitere trebuie să permită utilizarea a 140 de caractere. Schemele de plăți pot permite utilizarea unui număr mai mare de caractere, cu excepția cazurilor în care dispozitivul de remitere are limitări tehnice în acest sens și, prin urmare, se aplică limita tehnică a dispozitivului.”

„(d)

Câmpul de date pentru remitere trebuie să permită utilizarea a minimum 140 de caractere. Schemele de plăți pot permite utilizarea unui număr mai mare de caractere, cu excepția cazurilor în care dispozitivul de remitere are limitări tehnice în acest sens și, prin urmare, se aplică limita tehnică a dispozitivului.”

Justificare

Schemele de plată nu ar trebui limitate din punctul de vedere al numărului de caractere care poate fi utilizat. Din acest motiv, s-a sugerat stabilirea valorii de 140 de caractere drept valoarea minimă.

Modificarea 20

Punctul 3 litera (f) din anexa la regulamentul propus

„(f)

Consimțământul se dă atât beneficiarului, cât și prestatorului de servicii de plată al plătitorului (direct sau indirect, prin intermediul beneficiarului), iar mandatele, împreună cu modificările și/sau anularea ulterioară, se arhivează de către beneficiar sau de către un terț, în numele beneficiarului.”

„(f)

Consimțământul se dă atât beneficiarului, cât și, în mod direct sau indirect, prin intermediul beneficiarului, prestatorului de servicii de plată al plătitorului , iar mandatele, împreună cu modificările și/sau anularea ulterioară, se arhivează de către beneficiar sau de către un terț, în numele beneficiarului.”

Justificare

Textul punctului 3 litera (f) din anexa la regulamentul propus ar putea conduce la interpretarea incorectă conform căreia mandatele existente care nu menționează în mod expres atât beneficiarul, cât și furnizorul de servicii de plată al plătitorului, sunt nule și trebuie semnate din nou. Acesta poate fi un demers extrem de dificil, având în vedere numărul mare de mandate de debit direct existente. Prin urmare, trebuie precizat, pentru evitarea oricărei posibile îndoieli, că respectivul consimțământ acordat furnizorului de servicii de plată al plătitorului poate fi dat în mod indirect, prin intermediul beneficiarului.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  JO L 319, 5.12.2007, p. 1.


Top