EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017AB0042

Avizul Băncii Centrale Europene din 11 octombrie 2017 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții (CON/2017/42)

OJ C 385, 15.11.2017, p. 10–15 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/10


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 octombrie 2017

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții

(CON/2017/42)

(2017/C 385/04)

Introducere și temei juridic

La 6 iunie 2017 și, respectiv, la 9 iunie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliul Uniunii Europene și a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra misiunilor fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și de a pune în aplicare politica monetară și de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți, în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță din tratat, asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din tratat, precum și asupra misiunilor specifice conferite BCE cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE sprijină în general inițiativa Comisiei de a introduce o serie de modificări cu țintă precisă ale Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care vizează simplificarea normelor aplicabile și eliminarea sarcinilor disproporționate.

Observații specifice

1.   Exceptarea tranzacțiilor băncilor centrale

1.1.

Articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 îi scutește pe membrii SEBC, însă nu și pe contrapărțile acestora, de la îndeplinirea obligației de raportare. În consecință, în cazul în care se încheie un contract derivat cu un membru al SEBC, contrapartea acestuia trebuie să raporteze unui registru central de tranzacții informațiile referitoare la respectiva tranzacție. În acest context, se poate observa că tranzacțiile băncilor centrale relevante sunt exceptate de la obligația de raportare în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (3). În plus, tranzacțiile băncilor centrale în cadrul aplicării politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară sunt exceptate de la obligația de publicare în temeiul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

1.2.

BCE exprimă preocupări cu privire la riscurile care ar putea să apară în cazul în care, în ciuda regimurilor de confidențialitate aplicate de contrapărți, informațiile aferente operațiunilor privind politica SEBC ar fi aduse la cunoștința publicului și participanții de pe piață ar putea să identifice tranzacțiile băncilor centrale naționale (BCN) din cadrul SEBC. Astfel, această situație ar putea să aibă un impact negativ asupra îndeplinirii de către BCN a sarcinilor lor legate de respectivele tranzacții ale băncilor centrale, în special tranzacțiile în materie de politică monetară sau tranzacțiile valutare, în cazul cărora există o obligație de confidențialitate (6). Instituirea unei obligații a contrapărților membrilor SEBC de a raporta registrelor centrale de tranzacții toate datele aferente tranzacțiilor efectuate de acestea are drept consecință nedorită crearea unei obligații de raportare indirectă pentru tranzacțiile băncilor centrale, limitându-se astfel eficacitatea scutirii acordate membrilor SEBC. Prin urmare, este important ca registrele membrilor SEBC să fie protejate și ca semnalizarea bazată pe operațiunile băncilor centrale să rămână în vigoare (7).

1.3.

În consecință, pentru a se asigura că BCN își îndeplinesc în continuare atribuțiile statutare în mod eficient, BCE consideră că este important ca tranzacțiile băncilor centrale să fie exceptate în totalitate de la cerințele de raportare.

2.   Obligația de raportare

2.1.

În ceea ce privește modificarea propusă a articolului 9 alineatul (1), BCE ține cont de rezultatele evaluării impactului efectuate de Comisie și înțelege necesitatea reducerii sarcinii de raportare a contrapărților nefinanciare mici. În această privință, BCE apreciază soluția propusă de Comisie potrivit căreia, în anumite cazuri specifice, responsabilitatea privind raportarea ar trebui să revină contrapărților centrale (CPC), contrapărților financiare, societăților de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și administratorilor fondurilor de investiții alternative (8). Propunerea pare să asigure un echilibru adecvat între, pe de o parte, asigurarea exhaustivității datelor și minimizarea sarcinilor de raportare și, pe de altă parte, alinierea structurii obligațiilor de raportare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și al Regulamentului (UE) 2015/2365.

2.2.

Regulamentul propus introduce de asemenea o exceptare de la obligația de raportare pentru toate tranzacțiile intragrup care implică o contraparte nefinanciară (9). BCE exprimă preocupări cu privire la această modificare propusă din motivele menționate la punctele 2.2.1-2.2.3.

2.2.1.

Pe baza analizelor datelor existente, confirmarea faptului că un contract derivat extrabursier (OTC) este o tranzacție intragrup în conformitate cu cadrul actual de raportare instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (10) devine adesea nesigură atunci când este verificată în mod încrucișat cu alte surse de date. Astfel, în contextul evoluției continue a calității datelor, exceptarea necondiționată de la raportarea intragrup a contrapărților nefinanciare dă naștere unui risc de arbitraj reglementar între agenții raportori.

2.2.2.

Tranzacțiile intragrup în care sunt implicate contrapărți nefinaciare sunt exceptate de la cerința de colateralizare numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții și sub rezerva autorizării de către autoritățile competente (11). BCE exprimă preocupări cu privire la faptul că, în cazul în care respectivele condiții nu sunt îndeplinite, iar contrapărțile efectuează un schimb de garanții pentru tranzacțiile lor intragrup, atunci, în lipsa oricărei obligații de raportare, riscurile asociate cu prociclicitatea marjelor și a garanțiilor pot rămâne nemonitorizate. Această asimetrie ar distruge complementaritatea dintre transparență și atenuarea riscurilor, care stă la baza cadrului de politică instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

2.2.3.

Întrucât tranzacțiile pot fi direcționate prin filialele nefinaciare ale grupurilor financiare mai mari, exceptarea propusă ar putea conduce, în mod potențial, la forme sofisticate de eludare a cerințelor de raportare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Având în vedere rata mai mare de participare a contrapărților nefinanciare la tranzacțiile cu instrumente financiare derivate pe cursul de schimb, incidența acestei modificări ar putea fi în special relevantă pentru raportarea instrumentelor derivate valutare.

2.3.

BCE consideră că obligația contrapărților financiare de a raporta în numele contrapărților nefinanciare (12) abordează deja problema sarcinii de raportare excesive care revine contrapărților nefinanciare mici și în ceea ce privește tranzacțiile intragrup. Costul marginal al rapoartelor suplimentare aferente contrapărților nefinanciare care ar trebui să dețină deja infrastructurile IT adecvate ar trebui să fie neglijabile. În consecință, BCE recomandă ca tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți financiare și contrapărți nefinanciare să nu fie exceptate de la obligația de raportare. Dintre tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți nefinanciare, ar trebui să fie exceptate numai tranzacțiile încheiate de contrapărți nefinanciare mici care nu prezintă niciun risc sistemic. Având în vedere acest aspect, BCE recomandă ca tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți nefinanciare să fie exceptate de la obligația de raportare cu condiția ca respectivele contrapărți nefinanciare să nu fie supuse obligației de compensare. În consecință, contrapărțile nefinanciare care sunt supuse obligației de compensare trebuie să raporteze în numele altor contrapărți nefinanciare în cazul în care între ele se încheie tranzacții intragrup.

2.4.

BCE observă că tranzacțiile intragrup în care este implicată o contraparte dintr-o țară terță în legătură cu care Comisia nu a adoptat o decizie de constatare a echivalenței vor fi în continuare supuse obligației de raportare și că, astfel, exceptarea actuală (13) nu se aplică acestui tip de tranzacții.

2.5.

BCE apreciază modificările aduse articolului 9 alineatul (6). Punerea în aplicare a standardelor pentru identificarea contrapărților, a tranzacțiilor și a titlurilor de valoare, operaționalizată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/105 al Comisiei (14), reprezintă un pas înainte esențial în direcția îmbunătățirii calității datelor colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Alinierea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 cu Regulamentul (UE) 2015/2365 și cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 reprezintă de asemenea un aspect important pentru garantarea comparabilității și pentru asigurarea unei viziuni globale asupra structurilor și activităților piețelor financiare.

3.   Modificări destinate să asigure calitatea datelor

3.1.

BCE consideră că modificările propuse la articolul 78 (15) și la articolul 81 alineatul (5) (16) constituie un progres important întrucât ele vor facilita armonizarea procedurilor și a politicilor instituite de registrele centrale de tranzacții cu condițiile în care acestea furnizează date autorităților competente.

3.2.

De asemenea, BCE apreciază mandatul acordat Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) de a prezenta rapoarte cu privire la punerea în aplicare a obligației de raportare în temeiul noului artico 85 alineatul (3) litera (d) (17) și ar aprecia implicarea SEBC în elaborarea raportului către Comisie în conformitate cu noul articol 85 alineatul (3) litera (d).

4.   Conformarea instituțiilor de credit cu procedurile de gestionare a riscurilor, cu exceptările intragrup și cu cerințele de capital

4.1.

BCE sprijină propunerea conform căreia ar trebui să existe proceduri în materie de supraveghere menite să asigure validarea inițială și continuă a procedurilor de gestionare a riscurilor care necesită un schimb de garanții prompt, corect și segregat corespunzător în ceea ce privește contractele derivate extrabursiere (18).

4.2.

BCE observă că, în cadrul instituit de articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (19), atribuțiile legate de asigurarea conformității instituțiilor de credit cu cerințele de gestionare a riscurilor prevăzute la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la procedurile privind schimbul de garanții prompt, corect și segregat corespunzător, inclusiv exceptările intragrup conectate (20), și cu cerința în materie de fonduri proprii, prevăzută la articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, de a deține un cuantum adecvat și proporțional din capital pentru a gestiona riscurile neacoperite printr-un schimb adecvat de garanții, sunt de natură prudențială și intră, astfel, în sfera atribuțiilor conferite BCE prin articolul 4 alineatul (1) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

5.   Transparența CPC

5.1.

BCE susține propunerea conform căreia CPC ar trebui să le furnizeze membrilor lor compensatori un instrument necesar pentru a simula cerințele lor privind marja inițială și o prezentare detaliată a modelelor marjei inițiale pe care le utilizează (21). Aceasta va spori transparența și previzibilitatea cerințelor privind marjele inițiale, îmbunătățind astfel înțelegerea de către participanții compensatori a riscurilor și a costurilor implicate în participarea la o CPC.

5.2.

În plus, BCE propune includerea unor instrumente de intervenție macroprudențiale, pentru a împiedica acumularea riscului sistemic rezultat, în special, dintr-un grad de îndatorare excesiv, precum și pentru a limita și mai mult prociclicitatea marjelor și a marjelor de ajustare a valorii. BCE propune ca principiile relevante aplicabile instrumentelor macroprudențiale să fie instituite în cadrul actului de nivel 1. Instrumentele de politică macroprudențială ar fi aplicate contrapărților la nivel de tranzacție. În acest mod, ar fi afectate toate tranzacțiile relevante, inclusiv cele contractate de instituții nebancare, indiferent dacă aceste tranzacții au fost încheiate pe piața compensărilor centrale, pe piața în care nu există compensări centrale sau de către contrapărți din Uniune care își compensează tranzacțiile prin intermediul unei CPC dintr-o țară terță (22). Principiile și cerințele obligatorii pentru aceste instrumente macroprudențiale ar trebui să fie incluse, dacă nu în prezenta propunere, atunci la momentul oportun următor, care ar putea apărea cu ocazia următoarei revizuiri a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, în anul 2020.

5.3.

În plus, astfel cum se subliniază într-un raport CERS recent publicat cu privire la revizuirea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (23), BCE consideră că CPC care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană ar trebui să fie obligate să publice informații cantitative și calitative în conformitate cu principiile CPSS-IOSCO cu privire la publicare (24). Instituirea unui temei juridic mai solid prin care CPC să fie obligate să publice date în conformitate cu aceste principii ar contribui la mai buna înțelegere de către industria financiară și de către publicul larg a mediului complex în care operează CPC.

6.   Clasificarea entităților special constituite în scopul securitizării drept contrapărți financiare

6.1.

BCE observă că se propune ca entitățile special constituite în scopul securitizării (ESCS) să fie clasificate drept contrapărți financiare (25). Cu toate acestea, articolul 27 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată (STS) și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (26) propune modificarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și exceptarea ESCS STS de la obligația de compensare, cu condiția atenuării în mod corespunzător a riscului de credit al contrapărții. BCE își reiterează poziția (27) cu privire la faptul că ESCS STS ar trebui să fie exceptate în totalitate atât de la obligația de compensare, cât și de la cerințele legislative de a furniza colateral (28).

6.2.

În consecință, BCE susține dispozițiile articolului 27 din propunerea menționată la punctul 6.1, inclusiv mandatul autorităților europene de supraveghere de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare de stabilire a criteriilor pentru a determina care dintre aranjamentele din cadrul obligațiunilor garantate sau al securitizărilor atenuează în mod corespunzător riscul de credit al contrapărții care urmează a fi adoptate de Comisie (29), precum și cu alte modificări necesare care exceptează ESCS STS atât de la obligațiile de compensare, cât și de la obligațiile de a oferi marje. Acest tratament este necesar pentru crearea unor condiții de concurență echitabile pentru calificarea obligațiunilor garantate și este justificabil din motive prudențiale în ceea ce privește ESCS STS.

7.   Modificări ale metodologiei de calcul al pozițiilor deținute de contrapărți în cadrul unor contracte derivate extrabursiere

BCE observă că propunerea privind introducerea unei metodologii pentru calcularea pozițiilor în cadrul contractelor derivate extrabursiere relevante pentru a se stabili dacă o contraparte financiară sau o contraparte nefinanciară este supusă obligației de compensare, care se bazează pe date colectate la sfârșitul unei perioade în loc să se bazeze pe o poziție medie mobilă în cadrul unor contracte derivate extrabursiere pe 30 de zile lucrătoare (30), poate crea un stimulent pentru „cosmetizare” în scopul evitării obligației de compensare. În consecință, BCE propune ca la articolul 4a alineatul (2) (31) și articolul 10 alineatul (2) (32) nou introduse prin regulamentul propus să se adauge o cerință în conformitate cu care o contraparte financiară și o contraparte nefinanciară trebuie să poată să demonstreze autorității competente relevante că calcularea poziției agregate la sfârșit de lună în cadrul unor contracte derivate extrabursiere nu conduce la o subestimare sistematică a poziției totale.

8.   Rolul consultativ al BCE cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare

8.1.

Este util să se reamintească faptul că proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare elaborate de Comisie reprezintă „act al Uniunii propus” în sensul articolului 127 alineatul (4) din tratat și, respectiv, „proiect de act al Uniunii” în sensul articolului 282 alineatul (5) din tratat. Atât actele delegate, cât și actele de punere în aplicare constituie acte juridice ale Uniunii. BCE ar trebui să fie consultată în timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare care intră în sfera sa de competență. Obligația de a consulta BCE a fost stabilită de Curtea Europeană de Justiție în cadrul Hotărârii Comisia/BCE (33) cu trimitere la funcțiile și expertiza BCE. Având în vedere faptul că infrastructurile sigure și eficiente ale pieței financiare, și în special sistemele de compensare, sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC prevăzute la articolul 127 alineatul (2) din tratat și pentru îndeplinirea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor prevăzut la articolul 127 alineatul (1) din tratat, BCE ar trebui să fie consultată în mod corespunzător cu privire la actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Deși obligația de a consulta BCE derivă direct din tratat, pentru asigurarea clarității, ar trebui ca această cerință să se reflecte și în cadrul unui considerent al regulamentului propus. Având în vedere importanța actelor delegate și a actelor de punere în aplicare ca parte a dezvoltării legislației privind serviciile financiare din Uniune, BCE își va exercita rolul său consultativ în ceea ce privește chestiunile ce intră în competența sa, acordând deplină importanță calendarelor stabilite pentru adoptarea acestor acte și necesității de a asigura o adoptare facilă a legislației de punere în aplicare (34).

8.2.

În plus, în ceea ce privește o serie de elemente ale regulamentului propus, s-ar putea dovedi deosebit de utilă și ar trebui să fie în mod specific asigurată nu doar consultarea BCE, ci și implicarea într-o etapă timpurie a membrilor relevanți ai SEBC în dezvoltarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare și a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare, precum și a proiectelor de acte delegate și a proiectelor de acte de punere în aplicare.

8.3.

În primul rând, Comisia este împuternicită să adopte standarde tehnice de punere în aplicare pe baza proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare elaborate de AEVMP pentru a specifica standardele în materie de date și formatele aplicabile informațiilor care trebuie raportate, metodele și modalitățile de raportare, frecvența rapoartelor și data până la care trebuie raportate contractele derivate (35). În îndeplinirea mandatelor sale, SEBC utilizează din ce în ce mai mult datele colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Pentru a beneficia într-o măsură cât mai mare de experiența acumulată de SEBC în domeniul calității datelor raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, elaborarea de către AEVMP a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare ar trebui să aibă loc în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.

8.4.

În al doilea rând, Comisia este împuternicită să adopte standarde tehnice de reglementare pe baza proiectelor de standarde tehnice de reglementare elaborate de AEVMP cu privire la procedurile vizând reconcilierea datelor între registrele centrale de tranzacții și procedurile vizând verificarea datelor din punctul de vedere al exhaustivității și al corectitudinii acestora și a respectării cerințelor de raportare (36). Autoritățile care beneficiază de acces direct și imediat la datele registrelor centrale de tranzacții, inclusiv membrii relevanți ai SEBC, au acumulat o experiență semnificativă în acest domeniu. În consecință, este important să se asigure că această experiență va fi utilizată în procesul de elaborare a standardelor tehnice de reglementare. În acest scop, elaborarea de către AEVMP a proiectelor de standarde tehnice de reglementare ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în documentul tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil pe website-ul BCE.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 11 octombrie 2017.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  COM(2017) 208 final.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(4)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(6)  A se vedea punctul 7 din Avizul CON/2012/21. Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(7)  A se vedea paginile 2, 13 și 14 din răspunsul BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la evaluarea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) din 2 septembrie 2015, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(8)  A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (b) din regulamentul propus.

(9)  A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (a) din regulamentul propus.

(10)  A se vedea articolul 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(11)  A se vedea articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(12)  A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (b) din regulamentul propus.

(13)  A se vedea articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/105 al Comisiei din 26 octombrie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1247/2012 al Comisiei de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție transmise către registrele centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 17, 21.1.2017, p. 17).

(15)  A se vedea articolul 1 alineatul (16) din regulamentul propus.

(16)  A se vedea articolul 1 alineatul (17) litera (c) din regulamentul propus.

(17)  A se vedea articolul 1 alineatul (19) litera (c) din regulamentul propus.

(18)  A se vedea articolul 1 alineatul (9) litera (a) din regulamentul propus.

(19)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(20)  A se vedea articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(21)  A se vedea articolul 1 alineatul (10) din regulamentul propus.

(22)  Aceasta este în conformitate cu poziția BCE din răspunsul BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la evaluarea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) din 2 septembrie 2015, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(23)  „Revision of the European Market Infrastructure Regulation” (Revizuirea regulamentului privind infrastructura pieței europene), CERS, aprilie 2017. Disponibil în limba engleză la adresa https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/other/20170421_esrb_emir.en.pdf

(24)  „Final report of the CPMI-IOSCO Board on Public quantitative disclosure standards for central counterparties” (Raportul final al CPSS și al Comitetului IOSCO privind standardele pentru publicarea informațiilor cantitative), februarie 2015. Disponibil în limba engleză la adresa http://www.bis.org/cpmi/publ/d125.pdf

(25)  A se vedea articolul 1 alineatul (1) din regulamentul propus.

(26)  COM(2015) 472 final.

(27)  A se vedea Joint response from the Bank of England and the European Central Bank to the Consultation Document of the European Commission: „An EU framework for simple, transparent and standardised securitisation” (Răspunsul comun al Bank of England și al Băncii Centrale Europene la documentul de consultare al Comisiei Europene „Un cadru UE pentru securitizare simplă, transparentă și standardizată”), disponibil în limba engleză pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(28)  Cu privire la exceptarea de la cerința de a furniza colateral, a se vedea punctele 2.2 și 5.5 din Avizul CON/2016/11.

(29)  A se vedea articolul 27 alineatul (2) din COM(2015) 472.

(30)  A se vedea articolul 1 alineatele (3) și (8) din regulamentul propus.

(31)  A se vedea articolul 1 alineatul (3) din regulamentul propus.

(32)  A se vedea articolul 1 alineatul (8) din regulamentul propus.

(33)  Hotărârea Comisia/BCE, C-11/00, ECLI: EU:C:2003:395, în special punctele 110 și 111. La punctul 110, Curtea de Justiție a precizat că obligația de a consulta BCE are drept obiectiv „în esență să asigure adoptarea actului de către organul legislativ doar după consultarea acestei instituții, care, în temeiul funcțiilor specifice pe care le îndeplinește în cadrul Uniunii în domeniul vizat și în virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucură, este calificată în mod specific pentru a contribui în mod constructiv la procesul legislativ avut în vedere”.

(34)  A se vedea punctul 2 din Avizul CON/2015/10, punctul 4 din Avizul CON/2012/5, punctul 8 din Avizul CON/2011/44 și punctul 4 din Avizul CON/2011/42.

(35)  A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (c) din regulamentul propus.

(36)  A se vedea articolul 1 alineatul (16) din regulamentul propus.


Top