EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016AB0010

Avizul Băncii Centrale Europene din 3 martie 2016 cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește derogările prevăzute pentru comercianții de mărfuri (CON/2016/10)

OJ C 130, 13.4.2016, p. 1–2 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 130/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 martie 2016

cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește derogările prevăzute pentru comercianții de mărfuri

(CON/2016/10)

(2016/C 130/01)

Introducere și temei juridic

La 12 ianuarie 2016, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește derogările prevăzute pentru comercianții de mărfuri (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”). La 8 februarie 2016, BCE a fost consultată de Parlamentul European cu privire la același regulament propus.

Competenţa BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziţii care intră în competența BCE, în special în ceea ce privește misiunea Sistemului European al Băncilor Centrale de a contribui la buna desfăşurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, prevăzută la articolul 127 alineatul (5) din Tratat.

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

1.1

Obiectivul regulamentului propus este de a asigura exceptarea comercianților de mărfuri (firme de investiții a căror activitate principală constă exclusiv în furnizarea de servicii de investiții sau de activități legate de instrumentele financiare prevăzute la secțiunea C punctele 5, 6, 7, 9 și 10 din anexa I la Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și cărora Directiva 93/22/CEE a Consiliului (3) nu li s-a aplicat la 31 decembrie 2006) de la toate cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) cu privire la expunerile mari și cerințele de fonduri proprii la 1 ianuarie 2018 în lipsa unei decizii conștiente și informate în sensul că un asemenea tratament este adecvat pentru ei.

1.2

Deși cerințele privind expunerile mari și fondurile proprii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu par a fi elaborate pentru a se potrivi perfect comercianților de mărfuri, o decizie în sensul extinderii derogărilor de la aceste cerințe prudențiale ar trebui să țină cont de orice potențiale riscuri sistemice ridicate de comercianții de mărfuri. Astfel de riscuri ar putea apărea din mai multe motive, în special din cauza următoarelor:

valoarea totală a îndatorării;

stabilitatea structurilor de capital;

legăturile cu sistemul bancar prin datorie și ratele de nerambursare corespunzătoare;

implicarea în activități bancare paralele (de exemplu securitizarea creanțelor sau stocurilor);

posibilitatea producerii unor efecte de propagare la alte societăți aflate în dificultate financiară care ar putea fi cauzată de nerambursări pe pozițiile pe instrumente financiare derivate, în special pe poziții speculative pe instrumente financiare derivate tranzacționate extrabursier care nu sunt compensate prin contrapartide centrale, dar și de modificări adverse ale instrumentelor-suport, care să cauzeze pierderi din scăderea valorii de piață pentru pozițiile pe contracte futures mai mari decât câștigurile din creșterea valorii de piață a stocurilor păstrate drept colateral, ceea ce ar atrage plata către contraparte a marjei de variație.

1.3

BCE nu a identificat până acum indicii concrete privind un risc sistemic generat de comercianții de mărfuri care să facă strict necesară în această etapă eliminarea exceptărilor de la cerințele privind expunerile mari și fondurile proprii aplicabile în prezent. Comparativ cu băncile, comercianții de mărfuri activi în Europa sunt în general mai puțin îndatorați și au structuri de capital mai reziliente. În plus, aceștia au de obicei o rată active/capitaluri proprii relativ scăzută și nu par a se angaja în transformări ale scadenței și lichidității de tipul celor practicate de bănci. În plus, legăturile cu sistemul bancar prin datorie și ratele de nerambursare corespunzătoare par a fi destul de limitate. Expunerea directă a băncilor la comercianții de mărfuri pare a fi relativ minoră, atenuând potențialele riscuri de contagiune. În cele din urmă, în ciuda creșterii considerabile a piețelor instrumentelor derivate pe mărfuri din ultimii 15 ani, nu există dovezi concludente în sensul că tranzacționarea instrumentelor financiare derivate are efecte adverse asupra sistemului financiar extins. Cu toate acestea, o analiză de impact detaliată pare a fi un pas necesar pentru adoptarea deciziei celei mai potrivite cu privire la renunțarea la derogări sau la prelungirea temporară a aplicării acestora. În special, ar trebui avute în vedere chestiunile legate de asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește instituțiile de credit care tranzacționează mărfuri.

1.4

Derogările ar trebui într-adevăr să fie temporare. Se anticipează prezentarea de către Comisia Europeană a unei propuneri pentru revizuirea cuprinzătoare a reglementării prudențiale a societăților de investiții. Temeiul și obiectivul unei prelungiri temporare a derogărilor ar trebui limitate la evitarea de modificări semnificative ale cadrului de reglementare înainte de efectuarea unei astfel de revizuiri cuprinzătoare, care ar trebui efectuată cât mai curând posibil.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 3 martie 2016.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  COM(2015) 648 final.

(2)  Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.04.2004, p. 1).

(3)  Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investiții în domeniul valorilor mobiliare (JO L 141, 11.6.1993, p. 27).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).


Top