EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014AB0049

Avizul Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2014 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (CON/2014/49)

OJ C 336, 26.9.2014, p. 5–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

26.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 336/5


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 24 iunie 2014

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare

(CON/2014/49)

(2014/C 336/04)

Introducere și temei juridic

La 18 martie 2014 și la 27 martie 2014, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziții care au incidență asupra contribuției Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor referitoare la stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din Tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

BCE apreciază în ansamblu regulamentul propus, care are drept obiectiv creșterea siguranței și transparenței pieței financiare, în concordanță cu recomandările emise de Consiliul de stabilitate financiară (CSF) și aprobate de liderii G20 în septembrie 2013 (2). Regulamentul propus introduce măsuri în trei domenii: (1) informațiile referitoare la operațiuni trebuie raportate registrelor centrale de tranzacții, iar autoritățile competente și organele relevante ale Uniunii trebuie să aibă acces direct și imediat la aceste informații pentru a putea facilita monitorizarea acumulării riscurilor sistemice legate de utilizarea operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (securities financing transactions) (SFT) care, în sensul regulamentului propus, includ operațiuni repo, darea sau luarea cu împrumut de titluri de valoare sau mărfuri și alte operațiuni cu efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special tranzacții de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back); (2) informațiile privind SFT trebuie furnizate investitorilor ale căror active sunt implicate în aceste operațiuni și în alte structuri de finanțare care au efecte echivalente cu SFT; și (3) în cazul activităților de reipotecare, trebuie să existe transparență contractuală. BCE apreciază că noile reguli uniforme privind raportarea și transparența SFT, precum și dispozițiile privind reipotecarea, pot avea un rol important în extinderea stabilității financiare în Uniune. În plus, regulamentul propus ar trebui să ia în considerare lucrările desfășurate de grupul de experți CSF în domeniul datelor privind piețele operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, care a fost instituit în vederea adoptării unor recomandări viitoare cu privire la colectarea și agregarea datelor la nivel global în conformitate cu Recomandările CSF și care va elabora standardele și procesele propuse până la sfârșitul anului 2014 (3). În plus, BCE are următoarele observații specifice.

2.   Observații specifice

2.1.   Exceptarea tranzacțiilor băncilor centrale de la obligațiile de transparență și de raportare

Cadrul de raportare și de transparență propus nu prevede o excepție cu privire la tranzacțiile la care este contraparte o bancă centrală din cadrul SEBC (4).

În această privință, BCE constată că, deși raportarea și transparența tranzacțiilor efectuate de băncile centrale ca parte a obiectivelor și a atribuțiilor statutare ale acestora nu ar conduce la o mai mare transparență a pieței, eficacitatea acestor operațiuni în domeniul politicii monetare sau al operațiunilor valutare și, prin urmare, îndeplinirea acestor sarcini de către băncile centrale, care se bazează pe promptitudine și confidențialitate, ar putea fi grav compromisă prin raportarea sau transparența informațiilor asupra acestor tranzacții.

A obliga contrapărțile la tranzacții la care este parte un membru al SEBC să raporteze registrelor centrale de tranzacții toate informațiile aferente poate aduce atingere regimurilor de confidențialitate ale BCE și ale băncilor centrale naționale (BCN) și ar contraveni scopului imunităților acordate BCE în temeiul Tratatului, în special inviolabilității arhivelor și comunicațiilor oficiale ale BCE (5). Din aceste motive, operațiunile de finanțare prin instrumente financiare la care este contraparte o bancă centrală din cadrul SEBC ar trebui exceptate de la obligațiile de raportare și transparență.

BCE recomandă insistent includerea în regulamentul propus a unei excepții în funcție de tranzacția efectuată (6). Neincluderea unei astfel de excepții ar fi echivalentă cu a impune chiar SEBC astfel de obligații de raportare și transparență.

2.2.   Clarificare privind competența Comisiei de a modifica lista de exceptări

În plus, este necesar să se clarifice articolul 2 alineatul (3) din regulamentul propus, care acordă Comisiei competența de a modifica, prin intermediul unui act delegat, lista de excepții prevăzută la articolul 2 alineatul (2). BCE consideră că articolul 2 alineatul (3) ar trebui să prevadă direct posibilitatea de extindere a listei de excepții în vederea includerii băncilor centrale din țările terțe (7).

2.3.   Reipotecare

În sensul regulamentului propus, reipotecare înseamnă „utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți” (8). Regulamentul propus prevede că unei contrapărți care primește instrumente financiare ca garanție reală i se va permite să le reipotecheze doar cu acordul expres al contrapărții care le furnizează și numai după transferarea acestora în propriul cont (9).

BCE apreciază obligațiile de raportare pentru SFT prevăzute la articolul 4, inclusiv obligația de raportare de informații cu privire la garanția furnizată, în special atunci când aceasta este disponibilă pentru reipotecare sau în cazul în care a fost reipotecată. În plus, BCE apreciază cerințele de transparență contractuală prevăzute la articolul 15 din regulamentul propus. Cu toate acestea, în vederea asigurării consecvenței, BCE propune alinierea terminologiei utilizate în regulamentul propus, în măsura în care este posibil, cu terminologia din cadrul Recomandărilor CSF (10) și, astfel, includerea termenului „reutilizare” în locul termenului „reipotecare”, întrucât acesta reflectă mai bine domeniul de aplicare larg al operațiunilor reglementate de regulamentul propus și va asigura securitate juridică participanților la piață. BCE furnizează propuneri de redactare în acest sens (11).

În ceea ce privește cerințele de transparență contractuală, regulamentul propus nu face distincție între garanția financiară transferată în temeiul unui „contract de garanție financiară cu transfer de proprietate” și furnizată printr-un „contract de garanție financiară fără transfer de proprietate” în sensul Directivei 2002/47/CE (12). În cadrul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate, cel care constituie garanția transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină sau drepturile depline asupra garanției financiare. În schimb, în cadrul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate, cel care constituie garanția pune garanția financiară la dispoziția beneficiarului sau constituie această garanție în favoarea beneficiarului și, astfel, cel care constituie garanția păstrează proprietatea deplină sau restrânsă asupra garanției financiare sau drepturile depline asupra acesteia la momentul constituirii dreptului real de garanție. Din perspectiva stabilității financiare, domeniul larg de aplicare al regulamentului propus ar trebui, în principiu, să fie apreciat. Cu toate acestea, având în vedere dispozițiile Directivei 2002/47/CE, beneficiarului unei garanții nu ar trebui să i se restrângă beneficiul deplinei proprietăți sau drepturilor depline asupra garanției financiare în condițiile în care fost încheiat un contract de garanție financiară cu transfer de proprietate. Deși contrapartea beneficiară ar trebui să fie totuși obligată să îndeplinească celelalte cerințe prevăzute la articolul 15 din regulamentul propus, este necesar să se precizeze faptul că încheierea unui contract de garanție financiară cu transfer de proprietate implică deja un acord cu privire la reutilizare și că orice încălcare a cerințelor de la articolul 15 nu va influența validitatea sau caracterul executoriu al SFT, iar contrapărții beneficiare nu i s-ar putea aplica decât sancțiuni administrative în temeiul regulamentului propus. BCE furnizează propuneri de redactare în acest sens (13).

BCE observă că regulamentul propus nu se concentrează decât asupra introducerii unor cerințe de raportare și transparență. Cu toate acestea, criza financiară recentă a demonstrat că în urma aplicării practicilor de reutilizare și de reipotecare a activelor clienților pot apărea riscuri semnificative privind stabilitatea financiară: acestea pot accentua riscul de contagiune, pot conduce, eventual, la acumularea unui grad de îndatorare excesiv în sistemul financiar și pot, de asemenea, să crească riscul retragerilor masive în ceea ce privește instituțiile individuale. În acest context, se observă că CSF a emis recomandări la nivel internațional cu privire la introducerea unor limite în ceea ce privește: (1) reipotecarea activelor clienților în scopul finanțării activităților desfășurate în contul propriu al intermediarului; și (2) entitățile care au dreptul să participe la reipotecarea activelor clienților (14). În plus, în Uniune ar trebui asigurate și alte măsuri. În consecință, BCE consideră că este important să se realizeze o evaluare de către Comisie cu privire la necesitatea introducerii unor măsuri de reglementare suplimentare, care să meargă mai departe de cerințele de raportare și transparență propuse, inclusiv necesitatea impunerii unor limite cantitative asupra reutilizării și reipotecării activelor clienților, care ar putea fi introduse într-un act juridic ulterior. Pentru a se asigura că aceste limite cantitative nu au un impact negativ asupra piețelor operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, este necesar să se realizeze o analiză detaliată de tip costuri-beneficii.

2.4.   Modalități de raportare a datelor privind SFT

Pentru a îndeplini misiunile SEBC și pentru a monitoriza piețele și activitățile financiare din zona euro și din întreaga Uniune, BCE, sprijinită de băncile centrale naționale, are nevoie să colecteze informații statistice de înaltă calitate (15). În consecință, informațiile cu privire la operațiuni raportate registrelor centrale de tranzacții și, în anumite împrejurări, Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în temeiul regulamentului propus sunt esențiale pentru îndeplinirea următoarelor misiuni de către SEBC: (1) contribuirea la menținerea stabilității sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din Tratat prin monitorizarea acumulării de riscuri sistemice legate de SFT; (2) punerea în aplicare a politicii monetare; (3) analizarea mecanismului de transmitere a politicii monetare; (4) coordonarea monitorizării infrastructurilor pieței financiare (16); și (5) oferirea de sprijin analitic și statistic Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 (17).

Pentru aceste motive și în vederea reducerii sarcinii de raportare care le revine participanților de pe piața financiară, informațiile cu privire la tipurile specifice de SFT care trebuie raportate, precum și formatul și frecvența acestor raportări, ar trebui să faciliteze utilizarea acestor informații în vederea îndeplinirii misiunilor SEBC: BCE apreciază oportunitatea de a coopera strâns cu ESMA în vederea elaborării de proiecte de standarde tehnice și este pregătită să sprijine ESMA în îndeplinirea misiunii sale.

În plus, BCE recomandă ca datele cu privire la SFT să fie raportate, compilate și puse la dispoziția SEBC cu un grad maxim de granularitate și într-o formă complet standardizată. În ceea ce privește categoriile de date care trebuie raportate, BCE recomandă ca standardele tehnice pregătite în conformitate cu articolul 4 alineatul (7) din regulamentul propus să solicite date privind activele individuale utilizate ca garanții, precum și valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea fiecărui activ care trebuie raportat. Aceasta va ajuta la stabilirea activelor care sunt disponibile pentru reipotecare sau care au fost reipotecate și va facilita compilarea acestor informații prin proceduri automate. De asemenea, standardele tehnice ar trebui să permită raportarea activelor individuale care fac obiectul luării sau dării cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri. Activele individuale ar trebui de asemenea să fie raportate în cazul în care operațiunile sunt garantate prin fonduri de active, de exemplu, pe bază de portofoliu sau prin intermediul unor servicii tripartite de gestionare a garanțiilor reale (18). Standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale acestor fonduri de active și natura lor dinamică, în special în cazul în care componența fondului se modifică în mod frecvent. Modul în care sunt raportate activele individuale ar trebui modificat în mod corespunzător. De exemplu, una dintre opțiunile pentru facilitarea raportării operațiunilor tripartite de răscumpărare ar putea fi admiterea raportării activelor individuale care intră la sfârșitul zilei în componența pachetului de garanții reale care garantează operațiunile. Raportarea prin intermediul infrastructurilor de piață financiară relevante poate facilita fezabilitatea tehnică a raportării (inclusiv a datelor privind activele individuale utilizate drept garanții reale) și ar fi în concordanță cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, care permite contrapărților să delege raportarea SFT.

În plus, BCE sugerează că standardele tehnice ar trebui să impună contrapărților obligația de a raporta elemente suplimentare pentru a facilita o monitorizare mai cuprinzătoare în scopul menținerii stabilității financiare și al îndeplinirii misiunilor SEBC menționate mai sus, luând în considerare, printre altele, evoluțiile la nivel internațional precum lucrările desfășurate în prezent de către CSF.

Regulamentul propus prevede ca informațiile cu privire la SFT să fie transmise cel târziu în ziua lucrătoare următoare încheierii, modificării sau sistării tranzacției. În vederea asigurării calității datelor și a caracterului corect și complet al informațiilor, BCE recomandă să se analizeze dacă ar fi necesar să se impună contrapărților cerințe referitoare la raportarea suplimentară, cu frecvență mai redusă, a tuturor operațiunilor care nu au ajuns încă la scadență. Aceste cerințe de raportare suplimentară ar avea drept scop să minimalizeze acumularea, în timp, a unor erori la nivelul informațiilor privind SFT raportate și ar fi în conformitate cu recomandarea CSF cu privire la colectarea unor instantanee regulate ale soldurilor (19).

BCE recomandă insistent ca standardele tehnice prevăzute de regulamentul propus să prevadă ca datele raportate să includă elemente de identificare adecvate, utilizându-se standardele prezente și viitoare agreate la nivel internațional. ESMA ar trebui să prevadă obligativitatea utilizării acestor elemente de identificare, în special a numărului internațional de identificare a valorilor mobiliare (international securities identification number) (ISIN), a identificatorului global al persoanei juridice (global legal entity identifier) (LEI) și a unui identificator unic pentru tranzacție (20), pentru toate contrapărțile care intră în sfera de aplicare a regulamentului propus.

În primul rând, ISIN, care este atribuit valorilor mobiliare și identifică în mod unic o emisiune de valori mobiliare, ar trebui menționat în cazul raportării instrumentelor de tip non-cash care constituie garanție reală.

În al doilea rând, în vederea asigurării consecvenței și a unui instrument pentru compilarea adecvată a datelor, este necesar ca toate părțile care participă la operațiuni financiare să fie identificate cu un cod unic. În acest scop, BCE susține utilizarea sistemului global LEI, astfel cum este aprobat de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și de ESMA (21), într-un mod care este compatibil cu Recomandările CSF (22). Deși sistemul global LEI nu este încă pe deplin operațional, articolul 4 alineatul (8) din regulamentul propus ar trebui să menționeze necesitatea de aplicare a LEI în standardele tehnice, în special având în vedere utilizarea unor versiuni preliminare ale LEI în cadrul sistemului global LEI provizoriu, care este în prezent operațional (23). Utilizarea sistemului LEI sau a versiunilor preliminare ale LEI va facilita colectarea și agregarea datelor la nivel global, în special pentru a corecta dubla contabilizare a operațiunilor internaționale raportate în jurisdicții diferite.

În al treilea rând, în lipsa unui cadru agreat la nivel internațional, BCE recomandă insistent crearea de către ESMA a unui identificator unic al tranzacției la nivel european. Acesta este în mod special important pentru compararea informațiilor privind aceeași operațiune raportate de două sau de mai multe contrapărți, fiind în același timp o condiție necesară pentru asigurarea integrității informațiilor furnizate de o contraparte, de exemplu, pentru evitarea lacunelor și a dublei contabilizări.

De asemenea, este important să se asigure că SEBC dispune de acces adecvat la informațiile granulare complete și deplin standardizate colectate de registrele centrale de tranzacții în formate care facilitează exercitarea misiunilor SEBC (24). În cazul în care ESMA consideră că este necesar și adecvat, aceasta ar trebui să aibă posibilitatea să includă, în proiectele de standarde tehnice, proceduri prin care registrele centrale de tranzacții să poată să verifice caracterul complet și corectitudinea datelor care le sunt raportate, în special în cazul în care registrul central depistează informații care lipsesc, sunt incomplete sau inconsecvente (25). Aceasta nu aduce atingere responsabilităților care le revin autorităților competente cu privire la aplicarea de sancțiuni și măsuri administrative contrapărților în conformitate cu capitolul VIII din regulamentul propus.

În urma adoptării acestor standarde tehnice în conformitate cu procedura prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 (26), este necesară o actualizare periodică a acestora în vederea reflectării adecvate a evoluțiilor pieței, a consolidării cadrului de reglementare și a intrării depline în vigoare a cadrului de reglementare european unic.

De asemenea, poate fi necesară alinierea standardelor tehnice adoptate în temeiul altor reglementări ale Uniunii referitoare la servicii financiare, precum Regulamentul (UE) nr. 648/2012, cu standardele tehnice adoptate în temeiul regulamentului propus. Aceasta va contribui la reducerea sarcinii de raportare care le revine contrapărților, asigurând în același timp includerea efectivă a informațiilor solicitate în temeiul articolului 4 din regulamentul propus în aceste rapoarte. Această aliniere ar trebui să aibă drept scop asigurarea unei monitorizări cuprinzătoare a SFT, în special a consecvenței informațiilor privind SFT raportate și a formatului acestora în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul propus.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 24 iunie 2014.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  COM(2014) 40 final.

(2)  A se vedea documentul Strengthening Oversight and Regulation of Shadow Banking: Policy Framework for Addressing Shadow Banking Risks in Securities Lending and Repos („Consolidarea monitorizării și reglementării sistemului bancar paralel: cadrul politic pentru abordarea riscurilor legate de operațiunile de dare cu împrumut de titluri de valoare și de tranzacțiile repo din sistemul bancar paralel”) (denumit în continuare „Recomandările CSF”), 29 august 2013, disponibil pe website-ul CSF, la adresa http://www.financialstabilityboard.org

(3)  A se vedea recomandările 2 și 3 din Recomandările CSF.

(4)  Articolul 2 alineatul (2) din regulamentul propus prevede doar o excepție subiectivă pentru membrii SEBC, pentru alte organisme ale statelor membre având funcții similare, pentru alte organisme ale Uniunii însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia și pentru Banca Reglementelor Internaționale. Contrapărțile la tranzacțiile băncilor centrale din cadrul SEBC nu sunt exceptate în mod clar de la obligațiile de raportare și transparență prevăzute de articolele 4, 13, 14 și 15 din regulamentul propus.

(5)  A se vedea articolul 343 din Tratat și articolul 39 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), precum și articolele 2, 5 și 22 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.

(6)  A se vedea modificarea nr. 7 din anexa la prezentul aviz. În conformitate cu punctul 7.2 din Avizul CON/2012/21 și cu articolul 1 alineatele (6)-(8) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014/CE al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(7)  A se vedea modificarea nr. 8 din anexa la prezentul aviz. Această clarificare ar fi în concordanță cu articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1) și cu articolul 1 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(8)  Articolul 3 alineatul (7) din regulamentul propus.

(9)  Articolul 15 din regulamentul propus.

(10)  A se vedea recomandarea 7 din Recomandările CSF.

(11)  A se vedea modificarea nr. 10 din anexa la prezentul aviz. A se vedea de asemenea modificările 2-6, 11 și 16.

(12)  Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară (JO L 168, 27.6.2002, p. 43).

(13)  A se vedea modificările 10 și 19 din anexa la prezentul aviz.

(14)  A se vedea recomandarea 7 din Recomandările CSF.

(15)  Articolul 5 din Statutul SEBC.

(16)  A se vedea Avizul BCE CON/2011/1.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 162).

(18)  A se vedea modificarea nr. 11 din anexa la prezentul aviz.

(19)  A se vedea recomandarea 2 din Recomandările CSF.

(20)  A se vedea modificarea nr. 12 din anexa la prezentul aviz.

(21)  A se vedea Recomandarea ABE cu privire la utilizarea identificatorului persoanei juridice (LEI) din 29 ianuarie 2014 (EBA/REC/2014/01), disponibilă pe website-ul ABE, la adresa http://www.eba.europa.eu, și Documentul cu întrebări și răspunsuri al ESMA Implementation of the Regulation (EU) No 648/2012 on OTC derivatives, central counterparties and trade repositories (EMIR) [„Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (EMIR)”] (ESMA/2013/1527), 22 octombrie 2013, p. 45, disponibil pe website-ul ESMA, la adresa http://www.esma.europa.eu

(22)  A se vedea documentul A Global Legal Entity Identifier for Financial Markets („Un identificator global al persoanei juridice pentru piețele financiare”) din 8 iunie 2012, disponibil pe website-ul CSF, la adresa http://www.financialstabilityboard.org

(23)  A se vedea documentul LEI Regulatory Oversight Committee (ROC): 1st progress note on the Global LEI Initiative [„Comitetul de monitorizare reglementară pentru LEI (ROC): prima notă cu privire la progresul Inițiativei LEI global”] din 8 martie 2013, disponibil pe website-ul LEI ROC la adresa http://www.leiroc.org. Sistemul LEI global provizoriu a fost lansat în ianuarie 2013, iar prin intermediul acestuia LEI ROC a acceptat drept compatibilă la nivel global orice versiune preliminară a LEI emisă de o unitate operațională locală (Local Operating Unit – LOU) preliminară.

(24)  A se vedea modificarea nr. 15 din anexa la prezentul aviz.

(25)  A se vedea modificarea nr. 13 din anexa la prezentul aviz.

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).


ANEXA

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul (9)

„Ca urmare, informațiile referitoare la riscurile inerente piețelor operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare vor fi centralizate și vor putea fi accesate ușor și direct de organisme precum Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe («ESMA»), Autoritatea Bancară Europeană («ABE»), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale («EIOPA»), autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din Sistemul European al Băncilor Centrale («SEBC»), inclusiv Banca Centrală Europeană («BCE»), în scopul identificării și monitorizării riscurilor la adresa stabilității financiare cauzate de activitățile bancare paralele realizate de entități reglementate și nereglementate. ESMA ar trebui să ia în considerare standardele existente instituite prin articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 care reglementează registrele centrale de tranzacții pentru contractele derivate și evoluția viitoare a acestora atunci când elaborează sau propune revizuirea standardelor tehnice de reglementare prevăzute de prezentul regulament și ar trebui să vizeze garantarea faptului că autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din cadrul SEBC, inclusiv BCE, au acces direct și imediat la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.”

„Ca urmare, informațiile referitoare la riscurile inerente piețelor operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare vor fi centralizate și vor putea fi accesate ușor și direct de organisme precum Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe («ESMA»), Autoritatea Bancară Europeană («ABE»), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale («EIOPA»), autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din Sistemul European al Băncilor Centrale («SEBC»), inclusiv Banca Centrală Europeană («BCE»), în scopul identificării și monitorizării riscurilor la adresa stabilității financiare cauzate de activitățile bancare paralele realizate de entități reglementate și nereglementate. ESMA ar trebui să ia în considerare standardele existente instituite prin articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 care reglementează registrele centrale de tranzacții pentru contractele derivate și evoluția viitoare a acestora atunci când elaborează sau propune revizuirea standardelor tehnice de reglementare prevăzute de prezentul regulament și ar trebui să vizeze garantarea faptului că autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din cadrul SEBC, inclusiv BCE, au acces direct și imediat la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, inclusiv atribuțiile legate de definirea și punerea în aplicare a politicii monetare și de coordonarea monitorizării infrastructurilor de piață financiară.”

Explicație

Informațiile privind operațiunile raportate registrelor centrale de tranzacții și, în anumite împrejurări, ESMA sunt esențiale pentru SEBC în scopul îndeplinirii misiunilor sale. Utilizarea acestor informații în scopul menționat ar trebui să se reflecte în cuprinsul textului regulamentului propus. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 2

Considerentul (17)

„Reipotecarea furnizează lichidități și permite contrapărților să își diminueze costurile de finanțare, însă creează lanțuri complexe de garanții reale între sistemul bancar tradițional și sistemul bancar paralel, ceea ce prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară. Lipsa transparenței în ceea ce privește măsura în care instrumentele financiare furnizate ca garanții reale au fost reipotecate și riscurile în caz de faliment poate submina încrederea în contrapărți și poate spori riscurile pentru stabilitatea financiară.”

Reipotecarea Reutilizarea furnizează lichidități și permite contrapărților să își diminueze costurile de finanțare, însă creează lanțuri complexe de garanții reale între sistemul bancar tradițional și sistemul bancar paralel, ceea ce prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară. Lipsa transparenței în ceea ce privește măsura în care instrumentele financiare furnizate ca garanții reale au fost reipotecate reutilizate și riscurile în caz de faliment poate submina încrederea în contrapărți și poate spori riscurile pentru stabilitatea financiară.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenuluireutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 3

Considerentul (18)

„Prezentul regulament stabilește norme în materie de informare a contrapărților în ceea ce privește re-ipotecarea care nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor sectoriale adaptate actorilor, structurilor și situațiilor specifice. Prin urmare, normele privind reipotecarea prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice, de exemplu, fondurilor și depozitarilor numai în măsura în care nu există norme mai stricte privind reutilizarea în cadrul aplicabil fondurilor de investiții, care constituie o lex specialis și care prevalează asupra normelor cuprinse în prezentul regulament. În special, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere niciunei norme care limitează capacitatea contrapărților de a realiza operațiuni de re-ipotecare a instrumentelor financiare care sunt furnizate ca garanții reale de către contrapărți sau de alte persoane decât contrapărțile.”

„Prezentul regulament stabilește norme în materie de informare a contrapărților în ceea ce privește re-ipotecarea reutilizarea care nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor sectoriale adaptate actorilor, structurilor și situațiilor specifice. Prin urmare, normele privind reipotecarea reutilizarea prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice, de exemplu, fondurilor și depozitarilor numai în măsura în care nu există norme mai stricte privind reutilizarea în cadrul aplicabil fondurilor de investiții, care constituie o lex specialis și care prevalează asupra normelor cuprinse în prezentul regulament. În special, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere niciunei norme care limitează capacitatea contrapărților de a realiza operațiuni de re-ipotecare reutilizare a instrumentelor financiare care sunt furnizate ca garanții reale de către contrapărți sau de alte persoane decât contrapărțile. Definiția termenului «reutilizare» în sensul prezentului regulament urmărește alinierea cu Recomandările CSF. Definiția reutilizării include noțiunea de reipotecare utilizată în cadrul Recomandărilor CSF, fără a aduce atingere necesității de a defini acest termen în sensul viitoarelor inițiative legislative ale Uniunii Europene.

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenuluireutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 4

Considerentul (24)

„În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se asigure transparența anumitor activități de piață, cum ar fi operațiunile de finanțare prin instrumente financiare, reipotecarea și, după caz, alte structuri financiare și pentru a permite monitorizarea și identificarea riscurilor corespunzătoare la adresa stabilității financiare. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.”

„În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se asigure transparența anumitor activități de piață, cum ar fi operațiunile de finanțare prin instrumente financiare, reipotecarea reutilizarea și, după caz, alte structuri financiare și pentru a permite monitorizarea și identificarea riscurilor corespunzătoare la adresa stabilității financiare. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 5

Articolul 1

„Prezentul regulament stabilește norme privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, a altor structuri financiare și a reipotecării.”

„Prezentul regulament stabilește norme privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, a altor structuri financiare și a reipotecării reutilizării.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 6

Articolul 2 alineatul (1) litera (d)

„(d)

unei contrapărți care realizează operațiuni de reipotecare și care își are sediul:

(1)

pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;

(2)

într-o țară terță, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)

reipotecarea este efectuată în cadrul activității desfășurate de o sucursală din UE;

(ii)

reipotecarea se referă la instrumente financiare furnizate ca garanții reale de o contraparte stabilită în Uniune sau de o sucursală din UE a unei contrapărți stabilite într-o țară terță.”

„(d)

unei contrapărți care realizează operațiuni de reipotecare reutilizare și care își are sediul:

(1)

pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;

(2)

într-o țară terță, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)

reipotecarea reutilizarea este efectuată în cadrul activității desfășurate de o sucursală din UE;

(ii)

reipotecarea reutilizarea se referă la instrumente financiare furnizate ca garanții reale de o contraparte stabilită în Uniune sau de o sucursală din UE a unei contrapărți stabilite într-o țară terță.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 7

Articolul 2 alineatul (2a)

Nu există text.

Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor în cadrul cărora entitățile enumerate la punctul 2 au calitatea de contrapărți.

Explicație

Exceptarea subiectivă a membrilor SEBC de la domeniul de aplicare al regulamentului propus nu este suficientă pentru a asigura faptul că operațiunile în cadrul cărora membrii SEBC au calitatea de contrapărți sunt de asemenea excluse de la obligațiile de raportare și transparență. În consecință, este necesar să se introducă un nou alineat. A se vedea punctul 2.1 din prezentul aviz.

Modificarea 8

Articolul 2 alineatul (3)

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol.”

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol și în special pentru a extinde domeniul de aplicare al alineatului (2) la băncile centrale din țările terțe.

În acest scop, până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a modului în care sunt tratate în temeiul prezentului regulament operațiunile efectuate de băncile centrale din țările terțe, în care:

(a)

se identifică dispozițiile aplicabile în țările terțe relevante în ceea ce privește dezvăluirea reglementată a informațiilor privind operațiunile băncilor centrale, inclusiv operațiunile desfășurate de membrii SEBC în țările terțe respective și

(b)

se evaluează impactul potențial pe care l-ar putea avea cerințele normative din Uniune referitoare la dezvăluirea informațiilor asupra tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din țările terțe.

În cazul în care raportul concluzionează că excepția prevăzută la alineatul (2) este necesară pentru tranzacțiile în care contrapartea este o bancă centrală dintr-o țară terță care desfășoară operațiuni de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară, Comisia prevede aplicarea acestei excepții cu privire la banca centrală a țării terțe în cauză.”

Explicație

Această propunere are drept scop asigurarea consecvenței cu articolul 1 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014. A se vedea punctul 2.2 din prezentul aviz.

Modificarea 9

Articolul 3 alineatul (6) al treilea paragraf

„«operațiune de finanțare prin instrumente financiare» înseamnă:

[…]

orice tranzacție care are un efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special o tranzacție de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back);”

„«operațiune de finanțare prin instrumente financiare» înseamnă:

[…]

orice tranzacție care are un efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special o tranzacție de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back) sau o tranzacție de swap cu garanții;”

Explicație

Definiția SFT ar trebui să fie extinsă pentru a include și alte tipuri de transfer de garanții între contrapărți. Aceasta facilitează raportarea și monitorizarea unor astfel de tranzacții în conformitate cu articolul 4 din regulamentul propus, aspect care este important dintr-o perspectivă macroprudențială întrucât tranzacțiile menționate pot contribui la acumularea de riscuri sistemice.

Modificarea 10

Articolul 3 alineatul (7)

„«reipotecarea» înseamnă utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți;”

„«reipotecarea reutilizarea» înseamnă utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți;”

Explicație

Prezenta propunere de redactare are drept scop să reflecte faptul că această definiție largă este în concordanță cu termenul „reutilizare” în sensul Recomandărilor CSF. A se vedea punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 11

Articolul 4 alineatul (7)

„Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, ESMA, în strânsă cooperare cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și ținând seama de necesitățile acestuia, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru specificarea detaliilor pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare, care să precizeze cel puțin:

(a)

părțile la operațiunea de finanțare prin instrumente financiare și beneficiarul drepturilor și obligațiilor care decurg din contract, dacă acesta este diferit;

(b)

valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea garanțiilor reale, metoda utilizată pentru a oferi garanțiile reale, posibilitatea ca acestea să fie disponibile pentru reipotecare, dacă au fost reipotecate, orice înlocuire a garanțiilor reale, rata de răscumpărare sau taxa de împrumut, contrapartea, marja de ajustare, data valutei, data scadenței și prima dată la care răscumpărarea este posibilă.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

„Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, ESMA, în strânsă cooperare cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și ținând seama de necesitățile acestuia, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru specificarea detaliilor pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare, care să precizeze cel puțin:

(a)

părțile la operațiunea de finanțare prin instrumente financiare și beneficiarul drepturilor și obligațiilor care decurg din contract, dacă acesta este diferit;

(b)

activele individuale care sunt utilizate drept garanții reale sau care fac obiectul dării sau luării cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri, inclusiv, dacă este cazul, activele individuale în care operațiunile sunt garantate cu fonduri de active. Pentru facilitarea raportării, standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale fondurilor de active;

(b) (c)

valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea activelor individuale utilizate drept garanțiilor reale, metoda utilizată pentru a oferi garanțiile reale, posibilitatea ca acestea să fie disponibile pentru reipotecare reutilizare, dacă au fost reipotecate reutilizate, orice înlocuire a garanțiilor reale, rata de răscumpărare sau taxa de împrumut, contrapartea, marja de ajustare, data valutei, data scadenței și prima dată la care răscumpărarea este posibilă, precum și segmentul de piață. Pentru facilitarea raportării, standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale fondurilor de active.

La elaborarea acestor standarde tehnice, ESMA ține seama de standardele și evoluțiile agreate la nivel internațional.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În vederea asigurării unui nivel suficient de standardizare și a facilitării utilizării acestor informații pentru îndeplinirea misiunilor SEBC, este necesar ca informațiile privind diferitele tipuri de SFT care trebuie raportate registrelor centrale de tranzacții să fie stabilite în mod clar, ținându-se cont de evoluțiile și standardele agreate la nivel internațional. Standardele tehnice ar trebui să asigure raportarea cuprinzătoare a garanțiilor reale, inclusiv informațiile cu privire la activele individuale în cazul în care operațiunile sunt garantate cu fonduri de active, precum, de exemplu, pe bază de portofoliu sau prin intermediul unor servicii tripartite de gestionare a garanțiilor reale. Standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale acestor fonduri de active și natura lor dinamică, modificând în mod corespunzător cerințele de raportare. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 12

Articolul 4 alineatul (8)

„În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatului (1), ESMA, în cooperare strânsă cu SEBC și ținând seama de necesitățile sale, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze formatul și frecvența rapoartelor menționate la alineatele (1) și (3) pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare;

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

„În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatului (1), ESMA, în cooperare strânsă cu SEBC și ținând seama de necesitățile sale, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze formatul și frecvența rapoartelor menționate la alineatele (1) și (3) pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare;

La elaborarea acestor standarde tehnice, ESMA ține seama de standardele și evoluțiile agreate la nivel internațional. În special formatul acestor rapoarte ar trebui să includă, printre altele, următoarele standarde internaționale sau alte standarde echivalente elaborate de-a lungul timpului:

(a)

identificatorii globali ai persoanei juridice (LEI) sau, provizoriu, versiunile preliminare ale LEI;

(b)

numerele internaționale de identificare a titlurilor de valoare (ISIN);

(c)

un identificator unic al tranzacției pentru fiecare tranzacție.

ESMA, în strânsă colaborare cu SEBC și cu consultarea participanților la piață, stabilește condițiile în baza cărora identificatorii unici ai tranzacțiilor sunt elaborați, atribuiți și păstrați și, în cazul în care este necesar, ține seama de evoluțiile internaționale.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În vederea asigurării unui nivel suficient de standardizare și a facilitării utilizării acestor informații pentru îndeplinirea misiunilor SEBC, este necesar să fie stabilite în mod clar mai multe aspecte cu privire la conținutul și formatul rapoartelor transmise registrelor centrale de tranzacții, ținându-se cont de identificatorii internaționali, precum LEI globali și ISIN, pentru a asigura primirea de către autoritățile competente a informațiilor referitoare la operațiuni cu atributele necesare ale datelor și în formatele adecvate pentru transmitere. În plus, în lipsa unui cadru agreat la nivel internațional, ESMA ar trebui să primească sarcina de a elabora un identificator unic al tranzacției la nivel european. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 13

Articolul 5 alineatul (6)

„ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile cererii de înregistrare menționate la alineatul (4).

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

„ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile cererii de înregistrare menționate la alineatul (4).

Standardele tehnice pot preciza procedurile care trebuie aplicate de către registrele centrale de tranzacții în vederea verificării caracterului complet și corectitudinii informațiilor raportate acestora în temeiul articolului 4 alineatul (1), în cazul în care ESMA consideră că aceste proceduri sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În cazul în care ESMA consideră că este necesar și adecvat, aceasta ar trebui să aibă posibilitatea să definească procedurile prin care registrele centrale de tranzacții să efectueze verificarea completă și corectitudinea datelor care le sunt raportate, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul propus. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 14

Articolul 12 alineatul (2)

„Registrele centrale de tranzacții colectează și păstrează informațiile privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare și se asigură că entitățile menționate la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) au acces direct și imediat la aceste informații care să le permită să își îndeplinească sarcinile și mandatele.”

„Registrele centrale de tranzacții colectează și păstrează informațiile privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare și se asigură că entitățile menționate la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, inclusiv BCE, atunci când îndeplinește atribuțiile care îi revin în cadrul unui mecanism unic de supraveghere conform Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) au acces direct și imediat la aceste informații care să le permită să își îndeplinească sarcinile și mandatele.”

Explicație

Articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 include „membrii relevanți ai SEBC”. Deși acest termen se referă și la BCE, în scopul asigurării securității juridice, ar trebui să se facă trimitere expresă la rolul BCE în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (SSM).

Modificarea 15

Articolul 12 alineatul (3)

„Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC și ținând seama de nevoile entităților menționate la alineatul (2), proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează:

(a)

frecvența și detaliile pozițiilor agregate menționate la alineatul (1), precum și informații privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare menționate la alineatul (2);

(b)

standardele operaționale necesare pentru a agrega și a compara datele între registrele centrale de tranzacții;

(c)

informațiile la care entitățile menționate la alineatul (2) au acces.

Aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare asigură faptul că informațiile publicate în temeiul alineatului (1) nu permit identificarea vreunei părți la oricare dintre operațiunile de finanțare prin instrumente financiare.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

„Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC și ținând seama de nevoile entităților menționate la alineatul (2), proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează:

(a)

frecvența și detaliile pozițiilor agregate menționate la alineatul (1), precum și informații privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare menționate la alineatul (2);

(b)

standardele operaționale necesare pentru a compila, a agrega și a compara datele între registrele centrale de tranzacții în mod complet automatizat;

(c)

informațiile la care entitățile menționate la alineatul (2) au acces, ținând cont de necesitatea de a avea acces la date granulare complete în formate standardizate.

Aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare asigură faptul că informațiile publicate în temeiul alineatului (1) nu permit identificarea vreunei părți la oricare dintre operațiunile de finanțare prin instrumente financiare.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

Pentru a îndeplini misiunile care îi revin și pentru a monitoriza piețele și activitățile financiare, SEBC are nevoie să colecteze informații statistice de înaltă calitate. Prin urmare, proiectele de standarde tehnice de reglementare trebuie să asigure faptul că informațiile furnizate membrilor SEBC de către registrele centrale de tranzacții sunt complete, granulare și accesibile într-un format standardizat de către toate registrele centrale de tranzacții. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 16

Articolul 15

„Capitolul V

Transparența reipotecării

Articolul 15

Reipotecarea instrumentelor financiare primite ca garanții reale

1.

Contrapărțile au dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare a fost informată în mod corespunzător, în scris, de către contrapartea beneficiară cu privire la riscurile care rezultă din acordarea consimțământului prevăzut la litera (b), în special riscurile care pot apărea în caz de neplată de către contrapartea beneficiară;

(b)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare și-a dat în prealabil consimțământul expres, dovedit prin semnarea de către aceasta a unui acord scris sau printr-un alt mecanism echivalent.

2.

Contrapărțile își exercită dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

reipotecarea se desfășoară în conformitate cu termenii acordului scris menționat la alineatul (1) litera (b);

(b)

instrumentele financiare primite ca garanții reale sunt transferate într-un cont deschis în numele contrapărții beneficiare.

3.

Prezentul articol nu aduce atingere legislației sectoriale mai stricte, în special Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE.”

„Capitolul V

Transparența reipotecării reutilizării

Articolul 15

Reipotecarea Reutilizarea instrumentelor financiare primite ca garanții reale

1.

Contrapărțile au dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare reutilizare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare a fost informată în mod corespunzător, în scris, de către contrapartea beneficiară cu privire la riscurile care rezultă din acordarea consimțământului prevăzut la litera (b), în special riscurile care pot apărea în caz de neplată de către contrapartea beneficiară;

(b)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare și-a dat în prealabil consimțământul expres, dovedit prin semnarea de către aceasta a unui acord scris, sau printr-un a unui alt mecanism echivalent sau a unui contract de garanție financiară cu transfer de proprietate, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2002/47/CE.

2.

Contrapărțile își exercită dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare reutilizare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

reipotecarea reutilizarea se desfășoară în conformitate cu termenii acordului scris menționat la alineatul (1) litera (b);

(b)

instrumentele financiare primite ca garanții reale sunt transferate într-un cont deschis în numele contrapărții beneficiare.

3.

Prezentul articol nu aduce atingere legislației sectoriale mai stricte, în special Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 17

Articolul 17 alineatul (2)

„Autoritățile competente menționate la articolul 16 și ESMA cooperează strâns cu membrii relevanți ai SEBC în cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea atribuțiilor care le revin, în special în ceea ce privește articolul 4.”

„Autoritățile competente menționate la articolul 16 și ESMA cooperează strâns cu membrii relevanți ai SEBC, inclusiv BCE, atunci când îndeplinește atribuțiile care îi revin în cadrul unui mecanism unic de supraveghere conform Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, în cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea atribuțiilor care le revin, în special în ceea ce privește articolul 4.”

Explicație

Articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 include „membrii relevanți ai SEBC”. Deși acest termen se referă și la BCE, în scopul asigurării securității juridice, ar trebui să se facă trimitere expresă la rolul BCE în SSM.

Modificarea 18

Articolul 20 alineatul (4) litera (d)

„Statele membre, în conformitate cu dreptul lor intern, conferă autorităților competente puterea de a aplica cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri în cazul încălcărilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol:

[…]

(d)

retragerea sau suspendarea autorizației;”

„Statele membre, în conformitate cu dreptul lor intern, conferă autorităților competente puterea de a aplica cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri în cazul încălcărilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol:

[…]

(d)

retragerea sau suspendarea autorizației contrapărților, altele decât instituțiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE;

(da)

retragerea autorizației. Această putere intră sub incidența competenței exclusive a BCE de a retrage autorizațiile instituțiilor de credit conform articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului;”

Explicație

BCE are competența exclusivă de a retrage autorizațiile instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului. În consecință, regulamentul propus trebuie să precizeze că retragerea autorizației instituțiilor de credit stabilite în statele membre participante este de competența exclusivă a BCE. În plus, pentru a asigura buna funcționare și integritatea SSM, autoritățile competente nu ar trebui să dispună de puterea de a suspenda autorizația instituțiilor de credit în temeiul regulamentului propus.

Modificarea 19

Articolul 20 alineatul (5)

„O încălcare a normelor prevăzute la articolul 4 nu afectează valabilitatea termenilor unei operațiuni de finanțare prin instrumente financiare și nici posibilitatea părților de a executa acești termeni. Încălcarea normelor definite la articolul 4 nu conduce la acordarea de drepturi la despăgubire din partea unei părți la o operațiune de finanțare prin instrumente financiare.”

„O încălcare a normelor prevăzute la articolul 4 sau la articolul 15 nu afectează valabilitatea termenilor unei operațiuni de finanțare prin instrumente financiare și nici posibilitatea părților de a executa acești termeni. Încălcarea normelor definite la articolul 4 nu conduce la acordarea de drepturi la despăgubire din partea unei părți la o operațiune de finanțare prin instrumente financiare.”

Explicație

Pentru a se asigura că cerințele de transparență contractuală prevăzute de regulamentul propus nu creează în mod neadecvat riscuri legate de stabilitatea financiară pentru lanțurile de garanții reale, ar trebui să se precizeze că încălcarea cerințelor de transparență prevăzute la articolul 15 nu va afecta validitatea sau caracterul executoriu al operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare. A se vedea punctul 2.3 din prezentul aviz.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.


Top