16.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/11

(1)

În aprilie 2012, Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare (Committee on Payment and Settlement Systems – CPSS) al Băncii Reglementelor Internaționale și Comitetul tehnic al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commissions – IOSCO) au publicat Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare (1). Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (Committee on Payments and Market Infrastructures – CPMI), succesorul CPPS, și IOSCO au publicat ulterior orientări cu privire la aceste principii. Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să pună în aplicare principiile CPMI-IOSCO și orientările ulterioare, în măsura în care sunt aplicabile sistemelor de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems) (SIPS) prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/28) (2).

(2)

Consiliul guvernatorilor a reexaminat aplicarea generală a Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), în conformitate cu articolul 24 din acesta. Această reexaminare a luat în considerare rezultatele primei evaluări cuprinzătoare a SIPS. Ca urmare a evaluării, s-a constatat că anumite aspecte necesitau îmbunătățiri sau clarificări, precum și, în câteva cazuri, modificări mai substanțiale pentru a asigura aplicarea celor mai înalte standarde de monitorizare.

(3)

În sensul prezentului regulament, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică cu acces la SIPS prin intermediul unor participanți direcți, în temeiul articolului 35 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (3), ar trebui tratați ca participanți indirecți.

(4)

Pentru a asigura diminuarea efectivă a riscului, este important să se mențină o separare clară între funcțiile operațională, de administrare a riscurilor și de audit intern, inclusiv prin desemnarea unor persoane diferite pentru exercitarea acestor funcții. De asemenea, în cazul operatorilor SIPS din afara Eurosistemului, ar trebui să se asigure, sub rezerva legislației naționale, că în cadrul Consiliului acestora există un membru independent, în vederea îmbunătățirii eficacității Consiliului. Întrucât Eurosistemul are obiective și responsabilități de politică publică, precum și o structură instituțională, definite în tratat și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, operatorii SIPS din Eurosistem ar trebui exceptați de la această cerință.

(5)

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a identificat necesitatea clarificării suplimentare a responsabilităților Consiliului unui operator SIPS, printre care se numără aprobarea deciziilor care au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unui SIPS sau operator SIPS și a documentelor cheie privind riscul care reglementează activitatea SIPS.

(6)

Consiliul guvernatorilor a fost în general de acord cu privire la faptul că este necesar să se îmbunătățească semnificativ diminuarea riscului de lichiditate generat în sistemele de decontare pe bază netă amânată (deferred net settlement – DNS) prin asigurarea diminuării efective a riscului de lichiditate pentru toate ciclurile din momentul în care un ordin de transfer a fost inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă și poziția este vizibilă pentru participant.

(7)

Pentru a permite buna funcționare a unui SIPS, este necesar ca participanții să dispună de instrumente adecvate pentru a-și administra în mod eficient lichiditatea. Operatorul SIPS trebuie să monitorizeze și să faciliteze fluxul normal de lichiditate la nivelul sistemului, luând în considerare expunerea fiecărui participant la riscul de lichiditate.

(8)

Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro trebuie să se asigure că decontarea definitivă se efectuează în banii băncii centrale. Întrucât această cerință se aplică și în cazul în care un SIPS care oferă decontare în banii băncii centrale se află într-o situație de urgență, operatorii SIPS care decontează plăți pentru alte SIPS ar trebui să depună eforturi pentru a permite decontarea finală chiar și într-o astfel de situație.

(9)

Pentru a se asigura că fondurile SIPS sunt protejate de eventuale pierderi comerciale, activele deținute de un operator SIPS pentru a acoperi riscul general de afaceri ar trebui separate de activele deținute pentru operațiunile comerciale zilnice. În plus, ar trebui să se facă distincție între un plan de redresare și lichidare ordonată al unui SIPS, pe de o parte, și un plan SIPS privind capitalul, pe de altă parte. În timp ce acesta din urmă trebuie să reflecte posibilitatea atragerii de capital, primul ar trebui să asigure că, în cadrul activității obișnuite, fondurile disponibile pentru planul de redresare și lichidare ordonată nu scad sub nivelul necesar pentru punerea în aplicare a acestora.

(10)

Asigurarea unei gestionări eficace a riscului operațional reprezintă un proces continuu care necesită ca politicile și procedurile operaționale să fie testate și reexaminate periodic și de câte ori este necesar, în special în urma unor modificări semnificative ale sistemului. Acest lucru este adevărat în special pentru gestionarea riscurilor cibernetice, a căror importanță a crescut de la publicarea Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28). Prezentul regulament stabilește cerințe specifice care sunt importante pentru diminuarea riscurilor cibernetice.

(11)

Pentru ca o autoritate competentă să-și poată exercita în mod efectiv competențele de monitorizare, aceste competențe ar trebui completate cu două instrumente suplimentare. În primul rând, autoritatea competentă ar trebui să aibă competența de a solicita unui operator SIPS să desemneze un expert independent pentru a efectua o investigație sau un control independent asupra funcționării SIPS. În plus, autoritatea competentă ar trebui să poată impune cerințe privind tipul de expert care urmează a fi desemnat, conținutul și sfera raportului care urmează a fi întocmit, regimul raportului, inclusiv comunicarea și publicarea, precum și calendarul pentru producerea raportului. În al doilea rând, în conformitate cu Responsabilitatea B din Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare menționate mai sus, o autoritate competentă ar trebui să poată desfășura inspecții la fața locului sau să delege această atribuție.

(12)

Deși măsurile corective pot fi impuse numai pentru încălcări ale Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), pot exista situații care necesită inițierea procedurii de impunere a unor astfel de măsuri pe baza unei suspiciuni de neconformitate, acordând unui operator SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații înainte să fie constatată încălcarea. Procedura de impunere a măsurilor corective ar trebui stabilită printr-o decizie. În plus, o autoritate competentă, alta decât BCE, ar trebui să notifice BCE fără întârzieri nejustificate cu privire la intenția sa de a impune măsuri corective.

(13)

Având în vedere constatările reexaminării desfășurate de Consiliul guvernatorilor și pentru a pune în aplicare orientările CPMI-IOSCO, în măsura în care sunt aplicabile SIPS, Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28) ar trebui modificat în mod corespunzător,

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Operatorul SIPS definește operațiunile și serviciile critice ale SIPS. Totodată, acesta identifică scenarii specifice care-l pot împiedica să poată furniza aceste operațiuni și servicii critice drept preocupări permanente și evaluează eficacitatea tuturor opțiunilor de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată. Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual operațiunile și serviciile critice ale SIPS. În baza acestei evaluări,operatorul SIPS pregătește un plan viabil de redresare a SIPS și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată. Planul de redresare și lichidare ordonată cuprinde, printre altele, un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și lichidare ordonată, o reiterare a operațiunilor și serviciilor critice ale SIPS, precum și o descriere a măsurilor necesare pentru a pune în aplicare strategiile cheie. Operatorul SIPS, dacă este cazul, transmite autorităților relevante informațiile necesare în vederea planificării rezoluției.”

5.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Riscul de credit

(1)   Operatorul SIPS stabilește un cadru robust de măsurare, monitorizare și gestionare a expunerilor sale la riscul de credit față de participanții acestuia și a expunerilor la riscul de credit între participanți, care decurg din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS.

(2)   Operatorul SIPS identifică toate sursele de risc de credit. Măsurarea și monitorizarea expunerilor la riscul de credit au loc pe întreaga durată a zilei, utilizând informații actualizate și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor.

(2a)   Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:

(3)   Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS cu garantarea decontării, care în cursul operațiunilor SIPS suportă expuneri la riscul de credit față de participanții săi, își acoperă expunerea la riscul de credit față de fiecare participant utilizând colateral, fonduri de garantare, capital propriu (după deducerea sumei dedicate acoperirii riscului general de afaceri) sau alte resurse financiare echivalente.

(4)   Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS fără garantarea decontării, dar în care participanții se confruntă cu expuneri la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS, dispune de norme sau acorduri contractuale cu acești participanți. Normele sau acordurile contractuale asigură că participanții furnizează suficiente resurse, astfel cum sunt menționate la alineatul (3), pentru a acoperi expunerile la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS în raport cu cei doi participanți care, împreună cu societățile afiliate ale acestora, au cea mai mare expunere agregată la riscul de credit.

(5)   Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri pentru gestionarea pierderilor care rezultă direct din neîndeplinirea obligațiilor față de SIPS de către unul sau mai mulți participanți. Aceste reguli și proceduri abordează alocarea pierderilor potențial neacoperite, inclusiv rambursarea oricăror fonduri pe care un operator SIPS le poate împrumuta de la furnizorii de lichiditate. Acestea includ regulile și procedurile operatorului SIPS privind reconstituirea, la nivelul prevăzut la alineatele (3) și (4), a oricăror resurse financiare utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză.”

6.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Riscul de lichiditate

(1)   Operatorul SIPS stabilește un cadru cuprinzător de gestionare a riscurilor de lichiditate generate de participanții SIPS, băncile de decontare, agenții nostro, băncile custode, furnizorii de lichiditate și alte entități relevante. Acesta le furnizează participanților instrumente adecvate pentru a-și administra eficient lichiditatea și monitorizează și facilitează fluxul normal de lichiditate în sistem.

(2)   Operatorul SIPS stabilește instrumente operaționale și analitice care îi permit să identifice, să măsoare și să monitorizeze fluxurile de decontare și finanțare, inclusiv utilizarea de lichiditate pe parcursul zilei, în mod permanent și în timp util.

(2a)   Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:

(3)   Operatorul SIPS deține sau se asigură că participanții dețin în mod permanent suficiente resurse lichide din momentul stabilirii obligațiilor financiare, în toate monedele în care operează, pentru a efectua decontarea în aceeași zi a obligațiilor financiare într-o gamă largă de potențiale scenarii de criză. Dacă este cazul, aici va fi inclusă decontarea pe parcursul zilei sau pe durata mai multor zile. Scenariile de criză includ: (a) o neîndeplinire a obligațiilor, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, de către participantul care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată; și (b) alte scenarii în conformitate cu alineatul (11).

(4)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (3), pentru efectuarea unei decontări în timp util a obligațiilor financiare în cazul unei neîndepliniri a obligațiilor participantului care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată, astfel cum se determină la alineatul (3) litera (a), în oricare din modalitățile următoare:

(5)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suplimentare, în conformitate cu alineatul (3) litera (b), în modalitățile menționate la alineatul (4) sau la o bancă comercială solvabilă, într-unul sau mai multe din următoarele instrumente:

Toate aceste instrumente trebuie să permită punerea la dispoziție a numerarului într-un interval de timp care face posibilă decontarea în aceeași zi. În special, operatorul SIPS trebuie să poată demonstra că instrumentele, altele decât numerarul, sunt imediat disponibile și convertibile în numerar în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.

Operatorul SIPS este pregătit să demonstreze autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, faptul că banca comercială este solvabilă.

(6)   Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (3), în modalitățile menționate la alineatul (5).

(7)   Atunci când operatorul SIPS suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, acestea sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral (pentru, de exemplu, linii de credit, swapuri sau contracte de report), ad-hoc în urma unei neîndepliniri a obligațiilor, chiar dacă acest lucru nu poate fi stabilit în prealabil sau garantat în condiții de piață extreme, dar plauzibile. Atunci când un participant suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, operatorul SIPS se asigură că aceste alte active îndeplinesc cerințele prevăzute în prima teză a prezentului alineat. Se prezumă că activele sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral în cazul în care operatorul SIPS a ținut seama de regulile și practicile băncii centrale relevante privind eligibilitatea colateralului.

(8)   Operatorul SIPS nu prezumă că va fi disponibil credit de urgență din partea băncii centrale.

(9)   Operatorul SIPS depune diligența necesară pentru a verifica faptul că fiecare furnizor al resurselor lichide ale SIPS menționate la alineatul (3) are: (a) informații suficiente și la zi pentru a înțelege și gestiona riscurile de lichiditate asociate furnizării de numerar sau active; și (b) capacitatea de a furniza numerar sau active, după caz. Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual conformitatea sa cu obligația de a depune diligența necesară. Numai entitățile cu acces la credit de la banca centrală de emisiune sunt acceptate ca furnizori de lichiditate. Operatorul SIPS testează periodic procedurile SIPS de accesare a resurselor sale lichide.

(10)   Operatorul SIPS cu acces la conturile, serviciile de plăți sau serviciile aferente instrumentelor financiare ale băncilor centrale utilizează aceste servicii, acolo unde este practicabil.

(11)   Operatorul SIPS, prin simulări riguroase de testare la stres, determină nivelul și testează în mod periodic dacă dispune de resurse lichide suficiente pentru a îndeplini cerințele de la alineatele (3) și (4). La efectuarea simulărilor de testare la stres, operatorul SIPS ia în considerare o gamă largă de scenarii relevante, inclusiv una sau mai multe situații de neîndeplinire a obligațiilor de către participanți în aceeași zi și în două sau mai multe zile ulterioare.

Atunci când sunt avute în vedere astfel de scenarii, sunt luate în considerare proiectarea și funcționarea SIPS și sunt examinate toate entitățile care ar putea genera riscuri de lichiditate semnificative la adresa SIPS, inclusiv bănci de decontare, agenți nostro, bănci custode, furnizori de lichiditate, precum și IPF conectate. După caz, scenariile acoperă o perioadă de mai multe zile.

(12)   Operatorul SIPS documentează motivele deținerii numerarului și a altor active păstrate de acesta sau de participanți și are mecanisme de guvernanță corespunzătoare în acest sens. Acesta stabilește proceduri clare pentru raportarea rezultatelor testărilor la stres către Consiliu și utilizează rezultatele pentru a evalua adecvarea cadrului său de gestionare a riscurilor de lichiditate și pentru a efectua ajustări ale acestuia.

(13)   Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri clare care permit SIPS să efectueze decontarea în aceeași zi și, dacă este cazul, decontarea în timp util pe parcursul aceleiași zile și pe durata mai multor zile a obligațiilor financiare în urma neîndeplinirii obligațiilor unuia sau mai multor participanți. Aceste reguli și proceduri:

(*5)  Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3)."

(*6)  Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene din 9 iulie 2014 privind măsuri suplimentare temporare legate de operațiunile de refinanțare din Eurosistem și eligibilitatea colateralului și de modificare a Orientării BCE/2007/9 (JO L 240, 13.8.2014, p. 28).”"

7.

La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale. Operatorul SIPS care decontează plăți pentru alte SIPS depune eforturi pentru a permite acestora să efectueze decontări chiar în situații de urgență.”

8.

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Riscul general de afaceri

(1)   Operatorul SIPS stabilește sisteme robuste de gestionare și control pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscurile generale de afaceri, inclusiv pierderile care rezultă din executarea defectuoasă a strategiei de afaceri, fluxuri negative de numerar sau cheltuieli de exploatare neașteptate sau excesiv de mari.

(2)   Operatorul SIPS dispune de un plan viabil de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată, astfel cum prevede articolul 5 alineatul (4).

(3)   Operatorul SIPS determină, pe baza profilului riscului general de afaceri al acestuia și a intervalului de timp necesar pentru a realiza o redresare și/sau o lichidare ordonată a operațiunilor și serviciilor sale critice, valoarea activelor necesare pentru punerea în aplicare a planului prevăzut la alineatul (2). Această valoare nu este mai mică decât cea reprezentată de cheltuielile de exploatare curente pentru cel puțin șase luni.

(4)   Pentru a acoperi valoarea prevăzută la alineatul (3), operatorul SIPS deține active nete lichide finanțate prin capital propriu, de exemplu, acțiuni ordinare, rezerve publicate sau alte rezultate reportate, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor. Aceste active se adaugă resurselor deținute pentru a acoperi neîndeplinirea obligațiilor participanților sau alte riscuri vizate la articolele 6 și 8. Capitalul propriu deținut în baza unor standarde internaționale de capital în funcție de gradul de risc poate fi inclus pentru a evita duplicarea cerințelor de capital.

(5)   Activele menționate la alineatul (4) deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri au o lichiditate și o calitate suficient de ridicate pentru a fi disponibile în timp util și sunt separate de activele operatorului SIPS utilizate pentru operațiunile zilnice. Operatorul SIPS este capabil să execute activele deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri fără efecte adverse sau cu efecte adverse mici asupra prețurilor, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor dacă înregistrează pierderi comerciale generale.

(6)   Operatorul SIPS stabilește un plan viabil privind capitalul pentru atragerea de capital suplimentar, în cazul în care capitalul propriu al acestuia se apropie de suma prevăzută la alineatul (3) sau scade sub nivelul acesteia.

(7)   Alineatele (3)-(6) nu se aplică SIPS din Eurosistem.”

9.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

10.

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Criterii de acces și participare

(1)   Operatorul SIPS stabilește și face publice criterii nediscriminatorii de acces și participare la serviciile SIPS pentru participanții direcți și, dacă este cazul, pentru participanții indirecți și pentru alte IPF. Acesta reexaminează criteriile cel puțin anual.

(2)   Criteriile de acces și participare menționate la alineatul (1) sunt justificate în raport cu siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește și sunt adaptate și proporționale cu riscurile specifice ale SIPS. În conformitate cu principiul proporționalității, operatorul SIPS stabilește cerințe care limitează accesul în cea mai mică măsură posibilă. În cazul în care operatorul SIPS refuză accesul unei entități solicitante, acesta motivează în scris acest lucru, în baza unei analize cuprinzătoare a riscului.

(3)   Operatorul SIPS monitorizează în mod permanent conformitatea participanților cu criteriile de acces și participare ale SIPS. Acesta stabilește proceduri nediscriminatorii de facilitare a suspendării și încetării ordonate a dreptului de participare al unui participant atunci când participantul nu respectă criteriile și face publice aspectele cheie relevante ale unor astfel de proceduri. Acesta reexaminează procedurile cel puțin anual.”

11.

La articolul 17, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   În scopul gestionării riscurilor, operatorul SIPS se asigură că regulile, procedurile și acordurile contractuale ale SIPS îi permit colectarea de informații privind participarea indirectă, pentru a identifica, monitoriza și gestiona orice riscuri semnificative la adresa SIPS care decurg din participare. Aceste informații includ cel puțin următoarele aspecte:

(2)   Operatorul SIPS identifică dependențe semnificative între participanții direcți și indirecți care pot afecta SIPS, luând în considerare informațiile prevăzute la alineatul (1).”

12.

Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21

Atribuțiile autorității competente

(1)   Autoritatea competentă are competența:

(2)   BCE adoptă o decizie cu privire la procedura și condițiile de exercitare a competențelor prevăzute la alineatul (1).”

13.

Se introduc următoarele articole 21a și 21b:

„Articolul 21a

Organizarea activității de monitorizare

Autoritatea competentă poate desfășura activități continue sau ad hoc de monitorizare pentru a evalua gradul de respectare de către operatorul SIPS a cerințelor prevăzute la articolele 3-21 sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic.

Articolul 21b

Confidențialitate

Informațiile transmise de operatorul SIPS autorității competente în mod confidențial pot fi distribuite în cadrul Sistemului european al băncilor centrale (SEBC). Astfel de informații sunt tratate drept confidențiale de către membrii SEBC, în conformitate cu obligația păstrării secretului profesional prevăzută la articolul 37.1 din Statutul SEBC.”

14.

Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 22

Măsuri corective

(1)   Atunci când un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament sau atunci când există motive întemeiate pentru a suspecta că un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament, autoritatea competentă:

(2)   Luând în considerare informațiile furnizate de operatorul SIPS, autoritatea competentă poate impune măsuri corective operatorului SIPS pentru a remedia neconformitatea și/sau pentru a evita repetarea acesteia.

(3)   Autoritatea competentă poate impune imediat măsuri corective dacă identifică faptul că neconformitatea este suficient de gravă pentru a necesita măsuri imediate. Autoritatea competentă își motivează decizia.

(4)   O autoritate competentă, alta decât BCE, informează BCE fără întârzieri nejustificate cu privire la intenția sa de a impune măsuri corective unui operator SIPS.

(5)   Măsurile corective pot fi impuse în mod independent sau în paralel cu sancțiunile aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului (*7).

(6)   BCE adoptă o decizie cu privire la procedura care trebuie urmată în cazul impunerii unor măsuri corective.

(*7)  Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, p. 4).”"

15.

Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 23

Sancțiuni

În cazul încălcării prezentului regulament, BCE poate impune sancțiuni. Aceste sancțiuni sunt în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/4) (*8). BCE adoptă o decizie privind metodologia de calculare a nivelului sancțiunilor.

(*8)  Regulamentul (CE) nr. 2157/99 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, p. 21).”"

16.

Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

Reexaminare

Consiliul guvernatorilor reexaminează aplicarea generală a prezentului regulament în cel mult doi ani de la data intrării acestuia în vigoare, iar ulterior la fiecare trei ani, și evaluează dacă este necesară modificarea acestuia.”