1.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/6

1.1.

Regulamentul MSU propus răspunde cererii șefilor de stat și de guvern, formulată la summitul zonei euro din 29 iunie 2012, de a prezenta propuneri cu privire la un MSU (3). BCE apreciază în ansamblu aceste propuneri, care se aliniază constatărilor principale ale raportului președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012 (4) și concluziilor Consiliului European din 29 iunie și 18 octombrie 2012. Arhitectura uniunii economice și monetare trebuie întărită în mod substanțial, pentru a elimina conexiunea negativă dintre bănci și entitățile suverane în anumite state membre din zona euro și pentru a inversa procesul actual de fragmentare a piețelor financiare din zona euro.

1.2.

Crearea MSU ar trebui să contribuie la restabilirea încrederii în sectorul bancar și la revitalizarea împrumuturilor interbancare și a fluxurilor de creditare transfrontaliere, printr-o supraveghere independentă integrată pentru toate statele membre participante, pe baza unui sistem care include BCE și autoritățile naționale de supraveghere. De asemenea, MSU va contribui la aplicarea efectivă a cadrului de reglementare unic pentru serviciile financiare și la armonizarea procedurilor și practicilor de supraveghere, prin eliminarea distorsiunilor naționale și reflectarea mai bună a necesităților unei zone monetare integrate. În acest context, BCE este pregătită să îndeplinească sarcinile noi referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit prevăzute în regulamentul MSU propus. BCE consideră că articolul 127 alineatul (6) din tratat constituie temeiul juridic corespunzător pentru atribuirea rapidă și efectivă de sarcini de supraveghere specifice Băncii Centrale Europene.

1.3.

BCE sprijină concluziile Raportului interimar al președintelui Consiliului European privind uniunea economică și monetară și un cadru financiar integrat (5). În această privință, BCE observă solicitarea de către Consiliul European privind adoptarea rapidă, până la sfârșitul anului 2012, a dispozițiilor referitoare la armonizarea cadrelor naționale de soluționare a situațiilor de criză (6) și a cadrelor de garantare a depozitelor (7) în propunerile legislative și în propunerile privind cerințele de capital ale băncilor (8), acestea urmând a sta la baza punerii în aplicare a MSU. În plus, Raportul interimar a arătat că un cadru financiar integrat nu poate fi avut în vedere separat de pașii în direcția unui cadru fiscal și economic mai integrat și, de asemenea, a subliniat necesitatea unor progrese suplimentare către un mecanism unic de soluționare a situațiilor de criză. BCE consideră că un asemenea mecanism unic de soluționare a situațiilor de criză – având în centru o autoritate europeană de soluționare a situațiilor de criză – este într-adevăr o suplimentare necesară a MSU în vederea bunei funcționări a unei uniuni a piețelor financiare. Prin urmare, ar trebui creat un asemenea mecanism sau cel puțin ar trebui să existe termene clare pentru crearea acestuia, atunci când BCE își asumă pe deplin responsabilitatea de supraveghere – și anume la sfârșitul perioadei de tranziție prevăzute mai jos.

1.4.

Din perspectiva BCE, regulamentul MSU propus ar trebui să respecte următoarele principii de bază. În primul rând, BCE, în cadrul MSU, ar trebui să-și poată îndeplini în mod efectiv și riguros sarcinile care i-au fost atribuite, fără vreun risc la adresa reputației sale. În al doilea rând, BCE ar trebui să rămână independentă în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale. În al treilea rând, ar trebui să existe o separare strictă între noile sarcini ale BCE privind supravegherea și sarcinile sale legate de politica monetară atribuite de tratat. În al patrulea rând, BCE ar trebui să aibă acces deplin la cunoștințele, competențele și resursele operaționale ale autorităților naționale de supraveghere. În al cincilea rând, MSU ar trebui să funcționeze în conformitate deplină cu principiile care stau la baza pieței unice a serviciilor financiare, precum și cu respectarea integrală a cadrului de reglementare unic pentru serviciile financiare. În această privință, BCE apreciază, de asemenea, posibilitatea implicării în MSU a statelor membre din afara zonei euro, pentru a asigura o mai mare armonizare a practicilor de supraveghere din Uniunea Europeană, consolidând astfel piața internă. În al șaselea rând, BCE este pregătită să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate pentru sarcinile de supraveghere.

1.5.

În primul rând, pentru a permite MSU să desfășoare o supraveghere efectivă, regulamentul MSU propus acordă BCE sarcini specifice de supraveghere, asociate competențelor necesare de supraveghere și investigare corespunzătoare și accesului direct la informații. Acest lucru este esențial pentru a se asigura îndeplinirea efectivă a sarcinilor MSU. BCE apreciază includerea tuturor instituțiilor de credit. Acest lucru este important pentru a menține condiții de concurență echitabile între bănci și pentru a preveni segmentarea sistemului bancar. În fine, propunerea de atribuire de competențe de supraveghere macroprudențială Băncii Centrale Europene este bine-venită, întrucât BCE va putea coordona utilizarea politicilor macro- și microprudențiale. De asemenea, BCE observă că regulamentul MSU propus prevede că, în cadrul îndeplinirii sarcinilor sale de supraveghere, BCE ar trebui să promoveze siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar (9), ceea ce presupune că responsabilitățile sale au și o natură macroprudențială. BCE consideră că regulamentul MSU propus ar trebui să permită activarea instrumentelor macroprudențiale prevăzute în dreptul Uniunii, fie la inițiativa BCE, fie la inițiativa autorităților naționale. În special, având în vedere responsabilitatea acestora în privința stabilității financiare și proximitatea față de economiile și sistemele financiare naționale și cunoașterea acestora din urmă (10), autoritățile naționale ar trebui să aibă suficiente instrumente la dispoziție pentru a aborda riscurile macroprudențiale legate de situația specifică a statelor membre participante, fără a aduce atingere posibilității ca MSU să acționeze la rândul său pentru a limita aceste riscuri în mod eficace. Având în vedere importanța unei separări funcționale între supravegherea macro- și microprudențială și responsabilitatea Consiliului guvernatorilor în privința stabilității financiare, în cadrul MSU ar trebui prevăzute proceduri specifice pentru implicarea Consiliului guvernatorilor în ceea ce privește deciziile BCE referitoare la măsurile de politică macroprudențială.

1.6.

În al doilea rând, BCE trebuie să îndeplinească sarcinile atribuite acesteia de regulamentul MSU propus, fără a aduce atingere obiectivelor SEBC prevăzute la articolul 127 din tratat (11). BCE se va asigura că activitățile acesteia în cadrul MSU nu afectează îndeplinirea de către SEBC a misiunilor care îi revin în temeiul tratatului și al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) și nu-i compromit cadrul instituțional. În temeiul tratatului și al statutului (12), BCE beneficiază de independență deplină (13) în îndeplinirea sarcinilor sale, ceea ce include toate sarcinile de supraveghere atribuite acesteia în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat. În această privință, cerința din tratat cu privire la independența BCE se aplică acesteia ca o singură instituție, incluzând astfel organismele acesteia, precum Consiliul de supraveghere și membrii acestuia, atunci când îndeplinesc sarcini în temeiul regulamentului MSU propus. În plus, independența BCE include și independența operațională a autorităților de supraveghere, astfel cum se prevede în recent adoptatele Principii fundamentale pentru o supraveghere bancară eficace („Core Principles for Effective Banking Supervision”) ale Comitetului de la Basel (14) (denumite în continuare „Principiile fundamentale”).

1.7.

Un alt aspect conex al Principiilor fundamentale pentru o supraveghere bancară eficace este protecția juridică adecvată a autorităților de supraveghere în ceea ce privește exercitarea funcției acestora de protejare a interesului general. În această privință, BCE observă în mai multe state membre și la nivel global o tendință normativă și o jurisprudență în direcția limitării răspunderii autorității de supraveghere. Aceasta consideră că BCE, autoritățile naționale competente și funcționarii acestora ar trebui să răspundă numai în cazuri de abatere intenționată sau neglijență gravă. În primul rând, această limitare ar reflecta principiile comune din legislația națională privind supravegherea bancară dintr-un număr din ce în ce mai mare de state membre, precum și din diverse centre financiare importante la nivel mondial, care tind să limiteze răspunderea autorităților de supraveghere. În al doilea rând, aceasta ar corespunde jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit existența răspunderii numai în cazul unor ilegalități calificate. În al treilea rând, această dispoziție ar alinia Uniunea la consensul global atins prin Principiile fundamentale, conform cărora legislația privind autoritățile de supraveghere trebuie să protejeze autoritatea de supraveghere și personalul acesteia împotriva acțiunilor în instanță privind acțiunile și/sau omisiunile din cursul îndeplinirii cu bună credință a sarcinilor acestora și pentru costurile apărării acestor acțiuni și/sau omisiuni, pentru a îmbunătăți în continuare poziția autorității de supraveghere față de entitățile supravegheate (15). În al patrulea rând, acest consens global se bazează pe complexitatea sarcinilor de supraveghere. Autoritățile de supraveghere au obligația de a proteja pluralitatea intereselor dintr-un sistem bancar funcțional și din ansamblul sistemului financiar. De asemenea, autoritățile de supraveghere trebuie să funcționeze, în special în perioade de criză, sub constrângeri de timp stricte. În al cincilea rând, clarificarea regimului răspunderii în cadrul unui MSU care funcționează în multiple jurisdicții ar contribui la următoarele: (i) un regim al răspunderii armonizat în cadrul MSU; (ii) menținerea integrității capacității MSU de a acționa, întrucât un regim al răspunderii prea strict și diversificat în cadrul structurii complexe a MSU ar putea slăbi hotărârea autorității de supraveghere a MSU de a lua măsurile necesare; și (iii) limitarea procedurilor judiciare speculative bazate pe o presupusă răspundere pentru o acțiune sau o omisiune a unei autorități MSU.

1.8.

În al treilea rând, este esențială o separare strictă între misiunile privind politica monetară și sarcinile de supraveghere atribuite BCE, pentru a preveni potențiale conflicte de interese și pentru a asigura un proces decizional autonom în îndeplinirea acestor sarcini, asigurând totodată respectarea cadrului instituțional al SEBC. În acest sens, sunt necesare structuri de guvernanță corespunzătoare, pentru a asigura separarea dintre aceste sarcini, permițând totodată structurii de ansamblu să beneficieze de sinergii. În această privință, ar trebui asigurat faptul că, în cadrul regulamentului MSU propus și în contextul cadrului din tratat, noul consiliu de supraveghere va constitui centrul de greutate al funcției de supraveghere a BCE. În afara șefilor departamentelor de supraveghere ale autorităților competente din statele membre participante, Consiliul de supraveghere ar trebui să includă ca observatori și reprezentanți ai băncilor centrale naționale care îndeplinesc activități de supraveghere auxiliare celor ale autorităților naționale competente, atunci când dispozițiile legale prevăd aceasta. De asemenea, Consiliul de supraveghere ar trebui să aibă, în cea mai mare măsură posibilă, instrumentele și competențele necesare pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor sale, respectând totodată responsabilitățile legale supreme ale organismelor decizionale ale BCE. În acest context, cadrul de funcționare al Consiliului de supraveghere ar trebui să asigure un tratament egal în ceea ce privește participarea reprezentanților autorităților naționale competente ale tuturor statelor membre participante, inclusiv statele membre care au stabilit o cooperare strânsă cu BCE. În fine, ținând seama și de experiența diverselor bănci centrale naționale care deja efectuează activități de supraveghere, BCE va stabili norme și proceduri interne corespunzătoare pentru a asigura o separare adecvată a funcțiilor care sprijină aceste sarcini.

1.9.

În al patrulea rând, este esențial ca MSU să poată beneficia de competențele și resursele autorităților naționale de supraveghere în îndeplinirea noilor sarcini de supraveghere. Informațiile calitative aprofundate și cunoștințele solide privind instituțiile de credit sunt esențiale, la fel ca și informațiile cantitative fiabile. Prin proceduri corespunzătoare de descentralizare, menținând totodată unitatea sistemului de supraveghere și evitând suprapunerile, MSU va putea beneficia de o apropiere mai strânsă între autoritățile naționale de supraveghere și entitățile supravegheate, asigurând totodată continuitatea și consecvența necesară a supravegherii în statele membre participante. În acest context, regulamentul MSU propus ar putea clarifica mai bine modalitățile practice de descentralizare a sarcinilor de supraveghere în cadrul MSU, și anume prin precizarea anumitor principii organizatorice de bază. În special, ar trebui să precizeze faptul că BCE ar trebui să poată apela la autoritățile naționale competente pentru îndeplinirea sarcinilor de supraveghere, în special în ceea ce privește instituțiile de credit cu o relevanță economică, financiară sau prudențială mai scăzută, fără a aduce atingere dreptului BCE de a oferi orientări și instrucțiuni sau de a asuma sarcinile autorităților naționale atunci când este necesar. În plus, regulamentul MSU propus ar trebui să furnizeze bazele unui cadru corespunzător de alocare eficientă a sarcinilor de supraveghere în cadrul MSU, inclusiv proceduri de notificare pentru deciziile de supraveghere adoptate de autoritățile naționale competente. Prin urmare, în afara normelor specifice care ar trebui incluse în regulamentul MSU propus, BCE, în consultare cu autoritățile naționale competente care participă la MSU, ar trebui să detalieze criteriile și mecanismele de descentralizare din cadrul MSU în normele detaliate necesare pentru punerea în aplicare a acestui cadru. În special, aceste norme ar trebui să permită instituțiilor de credit, ca destinatari ai măsurilor de supraveghere, să identifice în mod clar autoritatea relevantă ca instituție de contact a acestora. În plus, atât BCE, cât și autoritățile naționale competente, în conformitate cu autonomia organizațională a acestora, trebuie să poată stabili resursele necesare pentru punerea în aplicare a sarcinilor acestora în cadrul MSU. În fine, va fi important să se asigure că responsabilității finale de supraveghere a BCE în cadrul MSU îi corespund competențe de control asupra MSU în ansamblu și asupra entităților supravegheate, precum și mecanisme de cooperare foarte strânsă cu autoritățile naționale competente, inclusiv norme specifice pentru situații de urgență și fluxuri adecvate de informații. Prin urmare, ar trebui să existe mecanisme eficiente cu privire la fluxurile de informații din cadrul MSU, pentru a evita orice suprapunere a obligațiilor de raportare ale instituțiilor de credit.

1.10.

În al cincilea rând, regulamentele MSU și ABE propuse trebuie să asigure că noul cadru va fi consecvent cu piața unică. Următoarele două elemente pot contribui la atingerea acestui obiectiv. În primul rând, regulamentul MSU propus ar trebui să permită statelor membre care doresc să se alăture MSU să se implice în mecanisme corespunzătoare de cooperare strânsă și să participe pe deplin la activitățile Consiliului de supraveghere de pe poziții egale cu statele membre din zona euro, respectiv cu aceleași drepturi și obligații. În al doilea rând, atribuirea BCE de sarcini cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit pentru statele membre din zona euro creează un nou cadru instituțional care poate necesita adaptări ale guvernanței Autorității bancare europene (ABE). Regulamentul ABE propus ar trebui să prevadă adaptările necesare ale structurii de guvernanță și ale competențelor ABE, în special oferind tratament egal între autoritățile naționale de supraveghere și BCE, protejând totodată independența BCE. BCE va continua să participe la Consiliul supraveghetorilor ABE în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 (16). În plus, având în vedere noul său rol central în MSU, BCE va contribui la asigurarea faptului că autoritățile naționale competente participante la MSU își asumă poziții în mod reciproc consecvente în organismele decizionale ale ABE în chestiuni care intră în sfera sarcinilor de supraveghere ale BCE, inclusiv la elaborarea de norme specifice în acest domeniu, după caz, fără a aduce atingere sarcinilor de supraveghere care rămân în competența autorităților naționale competente. În fine, ar putea fi realizate mecanisme corespunzătoare pentru a asigura buna cooperare a MSU cu statele membre neparticipante.

1.11.

În al șaselea rând, responsabilitatea democratică este contraponderea indispensabilă a independenței. BCE face deja obiectul obligațiilor de responsabilitate și raportare, care ar trebui păstrate în întregime pentru sarcinile existente ale acesteia. BCE observă că vor fi stabilite obligații similare în baza regulamentului MSU propus, având în vedere noile sale sarcini de supraveghere. Pe baza acestor obligații legale ar trebui stabilite forme separate și adecvate de responsabilitate, în conformitate și cu Principiile fundamentale. Aceste mecanisme de responsabilitate ar trebui să reflecte următoarele aspecte. În primul rând, acestea ar trebui să respecte independența BCE. În al doilea rând, responsabilitatea ar trebui să fie situată la nivelul la care sunt luate și aplicate deciziile. Prin urmare, mecanismele de responsabilitate ar trebui proiectate în primul rând la nivel european, fără a aduce atingere mecanismelor de responsabilitate existente ale autorităților de supraveghere naționale, care se aplică și sarcinilor de supraveghere ale acestora care nu sunt încredințate MSU, și schimburilor ocazionale de opinii ale președintelui sau membrilor Consiliului de supraveghere cu parlamentele naționale, după caz. În al treilea rând, ar trebui să existe mecanisme robuste care să protejeze confidențialitatea informațiilor de supraveghere.