EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009AB0094

Avizul Băncii Centrale Europene din 12 noiembrie 2009 cu privire la o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare (CON/2009/94)

OJ C 291, 1.12.2009, p. 1–6 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 12 noiembrie 2009

cu privire la o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare

(CON/2009/94)

2009/C 291/01

Introducere și temei juridic

1.

La 10 septembrie 2009, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de consultare cu privire la o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare (1) (denumită în continuare, „directiva propusă”).

2.

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 105 alineatul (4) prima liniuță din Tratatul de instituire a Comunității Europene și pe articolul 105 alineatul (5) din Tratat deoarece directiva propusă privește una dintre misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), respectiv aceea de a contribui la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar. În conformitate cu articolul 17.5 teza întâi din Regulamentul de procedură (regulamentul intern) al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații cu caracter general

3.

BCE consideră binevenită directiva propusă în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliile de tranzacționare ale băncilor și pentru resecuritizare, care, în general, este în concordanță cu abordarea recent adoptată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2). BCE consideră că este necesară armonizarea ulterioară a cerințelor din directiva propusă cu cadrul revizuit Basel II privind riscul de piață. În special, BCE propune să se introducă în anexa II punctul 1 din directiva propusă o exceptare a corelării tranzacțiilor de la cerința ca toate expunerile securitizate din portofoliul de tranzacționare să primească tratamentul specific standardizat al riscului.

4.

În plus, BCE subliniază că studiul de impact cantitativ, realizat în prezent de Comitetul de la Basel privind supravegherea bancară, poate conduce la o reajustare în ceea ce privește „corelarea activităților de tranzacționare”. În cazul în care studiul de impact ar conduce într-adevăr la reajustarea cadrului Basel II privind riscul de piață, BCE susține ferm realizarea unei alinieri corespunzătoare a directivei propuse, sau a oricărei modificări a acesteia, pentru a asigura concurența corectă pe plan internațional în acest domeniu.

5.

De asemenea, BCE consideră binevenită introducerea dispozițiilor privind remunerarea din anexa I la directiva propusă, care sunt în concordanță cu angajamentul liderilor G20 de a pune în aplicare standarde internaționale în materie de compensații menite să pună capăt practicilor care conduc la o asumare excesivă a riscului (3). În plus, BCE susține aplicarea dispozițiilor cu privire la politicile de remunerare la nivel de grup, pentru a asigura tratamentul consecvent al angajaților care își asumă riscuri în toate jurisdicțiile în care băncile UE funcționează. În cele din urmă, BCE subliniază că atunci când se introduc în legislația comunitară, aplicabilă tuturor instituțiilor de credit (inclusiv celor mici), standarde internaționale care se adresează în primul rând instituțiilor financiare semnificative, principiul proporționalității, așa cum este prevăzut de Tratat, ar trebui să fie aplicat corespunzător.

6.

Atunci când BCE recomandă modificarea directivei propuse, se regăsesc în anexă propuneri de redactare specifice însoțite de o explicație. Aceste propuneri nu vizează observațiile cu caracter general de mai sus.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 12 noiembrie 2009.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  COM(2009) 362 final.

(2)  A se vedea „Revisions to the Basel II market risk framework”, „Guidelines for computing capital for incremental risk in the trading book” și „Enhancements to the Basel II framework” ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară din 13 iulie 2009, disponibile pe site-ul Băncii pentru Reglementări Internaționale la adresa: http://www.bis.org

(3)  A se vedea „FSF Principles for Sound Compensation Practices” și standardele de punere în aplicare relevante, disponibile pe site-ul G20 la adresa: http://www.g20.org


ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Referiri

„având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat,”

„având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat,”

Explicație

Având în vedere că, în temeiul Tratatului, BCE trebuie să fie consultată cu privire la directiva propusă, este necesar ca o referire în acest sens să fie adăugată în directiva propusă în conformitate cu articolul 253 din Tratat.

Modificarea 2

Articolul 1 alineatul (9)

„Articolul 122b

(1)   Fără a aduce atingere ponderilor de risc pentru pozițiile generale din resecuritizări din anexa IX partea 4, autoritățile competente solicită instituțiilor de credit să aplice o pondere de risc de 1 250 % pozițiilor din resecuritizările foarte complexe, cu excepția cazului în care instituția a demonstrat autorității competente, pentru fiecare astfel de poziție din resecuritizare, că a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 122a alineatele (4) și (5).

(2)   Alineatul (1) se aplică tuturor pozițiilor din resecuritizări noi emise după data de 31 decembrie 2010. În ceea ce privește pozițiile din resecuritizări existente, alineatul (1) se aplică începând cu 31 decembrie 2014 dacă după această dată expunerile suport sunt completate sau înlocuite cu altele noi.”

Articolul 122b

(1)   Fără a aduce atingere ponderilor de risc pentru pozițiile generale din resecuritizări din anexa IX partea 4, autoritățile competente solicită instituțiilor de credit să aplice o pondere de risc de 1 250 % pozițiilor din resecuritizările foarte complexe, cu excepția cazului în care instituția a demonstrat autorității competente, pentru fiecare astfel de poziție din resecuritizare, că a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 122a alineatele (4) și (5).

(2)   Alineatul (1) se aplică tuturor pozițiilor din resecuritizări noi emise după data de 31 decembrie 2010. În ceea ce privește pozițiile din resecuritizări existente, alineatul (1) se aplică începând cu 31 decembrie 2014 dacă după această dată expunerile suport sunt completate sau înlocuite cu altele noi.”

Explicație

Chestiunea nerespectării cerințelor privind analiza de tip due diligence în ceea ce privește expunerile securitizate este reglementată în mod corespunzător la articolul 122a din directiva adoptată de Consiliu la 15 iulie 2009  (2). În plus, tratamentul propus al expunerilor din resecuritizare cu un nivel ridicat de complexitate în temeiul articolului 122b nu este în conformitate cu principiul proporționalității aplicat în articolul 122a alineatul (5) din directiva sus-menționată, care prevedea o marjă de 250 % până la 1 250 % în funcție de nivelul încălcării dispozițiilor privind analiza de tip due diligence. În consecință, BCE recomandă eliminarea articolului 122b propus.

Modificarea 3

Anexa I punctul 1

„11.   POLITICI DE REMUNERARE

22.

La stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului lor de risc, instituțiile de credit trebuie să respecte principiile de mai jos într-un mod adecvat în raport cu dimensiunea lor, cu organizarea lor internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor:

(a)

politica de remunerare promovează și este compatibilă cu o administrare a riscurilor sănătoasă și eficientă și nu încurajează asumarea unor riscuri care depășesc nivelul de risc tolerat de instituția de credit;

(b)

politica de remunerare este compatibilă cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției de credit;

(c)

organismul de conducere (funcția de supraveghere) al instituției de credit stabilește principiile generale ale politicii de remunerare și este responsabil de aplicarea acesteia;

(d)

aplicarea politicii de remunerare este supusă, cel puțin o dată pe an, unei evaluări interne centrale și independente a respectării politicilor și procedurilor de remunerare definite de organismul de conducere (funcția de supraveghere);

(e)

atunci când remunerația depinde de performanță, valoarea sa totală se calculează în funcție de evaluarea performanței persoanei și a unității operaționale în cauză și evaluarea rezultatelor globale ale instituției de credit;

(f)

între componenta fixă și cea variabilă a remunerației totale există un echilibru adecvat; componenta fixă reprezintă un procentaj suficient de mare din totalul remunerației pentru a permite aplicarea unei politici de prime cât se poate de flexibile, care să includă posibilitatea de a nu plăti nicio primă;

(g)

plățile aferente rezilierii anticipate a unui contract reflectă performanța atinsă în timp și sunt concepute astfel încât să nu recompenseze eșecurile;

(h)

măsurarea performanței, utilizată pentru a calcula primele sau fondurile de prime, include o ajustare în funcție de riscurile actuale și viitoare și ia în calcul costul capitalului și lichiditățile necesare;

(i)

plata celei mai mari părți a unei prime semnificative este amânată pentru o perioadă adecvată de timp și legată de performanțele viitoare ale societății.”

„11.   POLITICI DE REMUNERARE

22.

La stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului lor de risc, instituțiile de credit trebuie să respecte principiile de mai jos într-un mod adecvat în raport cu dimensiunea lor, cu organizarea lor internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor:

(a)

politica de remunerare promovează și este compatibilă cu o administrare a riscurilor sănătoasă și eficientă și nu încurajează asumarea unor riscuri care depășesc nivelul de risc tolerat de instituția de credit;

(b)

politica de remunerare este compatibilă cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției de credit;

(c)

organismul de conducere (funcția de supraveghere) al instituției de credit stabilește și revizuiește principiile generale ale politicii de remunerare și este responsabil de aplicarea acesteia;

(d)

aplicarea politicii de remunerare este supusă, cel puțin o dată pe an, unei evaluări interne centrale și independente a respectării politicilor și procedurilor de remunerare definite de organismul de conducere (funcția de supraveghere);

(e)

remunerarea personalului implicat în controlul financiar și al riscului este independentă de domeniul de activitate pe care acesta îl supraveghează și se raportează la rolul cheie al acestuia în instituția de credit;

(e f)

atunci când remunerația depinde de performanță, valoarea sa totală se calculează în funcție de evaluarea performanței persoanei și a unității operaționale în cauză și evaluarea rezultatelor globale ale instituției de credit;

(h g)

măsurarea performanței, utilizată pentru a calcula componenta variabilă a remunerației primele sau fondurile de prime, include o ajustare în funcție de toate tipurile de riscurile actuale și viitoare și ia în calcul costul capitalului și lichiditățile necesare;

(h)

remunerația variabilă garantată poate să intervină în cazuri excepționale în contextul angajării de personal nou și este limitată la primul an, luând în considerare în mod corespunzător politicile de gestionare prudentă a riscului;

(f i)

între componenta fixă și cea variabilă a remunerației totale există un echilibru adecvat și consecvent alinierii riscului; componenta fixă reprezintă un procentaj suficient de mare din totalul remunerației pentru a permite aplicarea unei politici de prime cât se poate de flexibile în ceea ce privește componenta variabilă, care să includă posibilitatea de a nu plăti nicio primă componentă variabilă;

(j)

plata remunerației variabile totale nu limitează capacitatea instituției de credit de a-și consolida baza sa de capital;

(i k)

plata celei mai mari părți a unei componente variabile a remunerației prime semnificative este amânată pentru o perioadă adecvată de timp care nu este mai mică de trei ani, este plasată într-o manieră nu mai rapidă decât în mod proporțional și este legată de performanțele viitoare ale instituției de credit societății.;

(l)

o proporție semnificativă a componentei variabile a remunerației ar trebui să fie acordată sub formă de acțiuni sau instrumente de tipul acțiunilor ori, atunci când este cazul, alte instrumente scripturale, atât timp cât aceste instrumente creează stimulente compatibile cu crearea de valoare pe termen lung și cu orizonturile temporale ale riscului. Recompensele sub formă de acțiuni, instrumente de tipul acțiunilor sau alte tipuri de instrumente scripturale fac obiectul unei politici de conservare corespunzătoare;

(g m)

plățile aferente rezilierii anticipate a unui contract reflectă performanța atinsă în timp și sunt concepute astfel încât să nu recompenseze eșecurile;.

22a.

Instituțiile de credit care sunt semnificative din punctul de vedere al dimensiunii, organizării interne și naturii acestora, scopului și complexității activităților lor instituie un comitet pentru remunerare în vederea supravegherii politicilor și practicilor de compensare ale acestora. Comitetul pentru remunerare este constituit astfel încât acesta să poată adopta hotărâri calificate și independente cu privire la politicile și practicile de remunerare și cu privire la stimulentele create pentru administrarea riscului, capitalului și lichidității.

Explicație

BCE propune modificarea anexei I punctul 1 din directiva propusă după cum urmează: (i) măsurarea performanței ar trebui să fie adaptată pentru toate tipurile de risc (a se vedea litera g din coloana din dreapta de mai sus); și (ii) literele h și i din anexa I punctul 1 din directiva propusă ar trebui reordonate (a se vedea literele g și i din coloana din dreapta de mai sus) pentru a păstra împreună trimiterile la măsurarea performanței și la componenta variabilă a remunerației. În cele din urmă, BCE propune introducerea unor principii noi care să reflecte acordul la care liderii G20 au ajuns la Summitul de la Pittsburg din 24-25 septembrie 2009. În special, liderii G20 au aprobat în întregime standardele de punere în aplicare ale Consiliului pentru stabilitate financiară care vizează alinierea compensării cu crearea de valoare pe termen lung, fără asumarea excesivă a riscului (a se vedea nota de subsol 3 de mai sus).

Modificarea 4

Anexa II punctul 3 litera (e)

„7.

Pentru scopurile punctului 10b literele (a) și (b), la rezultatele calculului propriu al instituției se aplică un factor de multiplicare (m+) de cel puțin 3.”

„7.

Pentru scopurile punctului 10b literele (a) și (b), la rezultatele calculului propriu al instituției se aplică un factor de multiplicare (mc +) de cel puțin 3 și un factor de multiplicare (ms) de cel puțin 3.

Explicație

BCE susține armonizarea directivei propuse cu textul Basel relevant (de exemplu, „Revisions to the Basel II market risk framework”) care stabilește doi multiplicatori diferiți pentru valoarea la risc actuală și în situație de criză.

Modificarea 5

Anexa II punctul 3 litera (f)

„Pentru scopurile punctului 10b literele (a) și (b), factorul de multiplicare (m+) se majorează cu un factor complementar cu valoarea cuprinsă între 0 și 1, conform tabelului 1, în funcție de numărul de depășiri puse în evidență pentru ultimele 250 de zile lucrătoare de testarea ex-post de către instituție a nivelului valorii la risc definite la punctul 10 […].”

„Pentru scopurile punctului 10b literele (a) și (b), factoriiul de multiplicare (mc +) și (ms) se majorează cu un factor complementar cu valoarea cuprinsă între 0 și 1, conform tabelului 1, în funcție de numărul de depășiri puse în evidență pentru ultimele 250 de zile lucrătoare de testarea ex-post de către instituție a nivelului valorii la risc definite la punctul 10 […].”

Explicație

A se vedea explicația de la modificarea 4.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată că BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate în cuprinsul textului arată că BCE propune eliminarea textului.

(2)  Directiva Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE, 2006/49/CE și 2007/64/CE în ceea ce privește băncile afiliate instituțiilor centrale, anumite elemente ale fondurilor proprii, expunerile mari, reglementările privind supravegherea, precum și gestionarea crizelor, adoptată de Consiliu la 15 iulie 2009 ca urmare a acordului la care a ajuns cu Parlamentul European la prima lectură, disponibilă pe site-ul Consiliului la adresa: http://register.consilium.europa.eu


Top