EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AB0018

Avizul Băncii Centrale Europene din 7 martie 2012 privind consolidarea guvernanței economice în zona euro (CON/2012/18)

OJ C 141, 17.5.2012, p. 7–24 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

17.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/7


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 martie 2012

privind consolidarea guvernanței economice în zona euro

(CON/2012/18)

2012/C 141/03

Introducere și temei juridic

La 21 decembrie 2011, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (1) (denumit în continuare „regulamentul propus privind monitorizarea proiectelor de planuri bugetare”) și la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre afectate sau amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară în zona euro (2) (denumit în continuare „regulamentul propus privind consolidarea procedurilor de supraveghere”) (denumite în continuare în mod colectiv „regulamentele propuse”).

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene întrucât regulamentele propuse prezintă relevanță pentru obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale de menținere a stabilității prețurilor, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (1) și la articolul 282 alineatul (2) din tratat, precum și la articolul 2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

Astfel cum s-a menționat în Avizul CON/2011/13 (3), criza curentă a demonstrat foarte clar că o reformă ambițioasă a cadrului de guvernanță economică este în interesul profund și general al Uniunii Europene, al statelor membre și, în special, al zonei euro. Consolidarea Pactului de stabilitate și creștere (PSC), care este cuprinsă în pachetul legislativ de șase acte juridice (4), intrat în vigoare la 13 decembrie 2011, a creat un cadru mai robust pentru coordonarea și supravegherea politicii economice și fiscale la nivelul Uniunii. Dat fiind faptul că apartenența la uniunea monetară are implicații extinse și necesită un nivel mult mai strict de coordonare și de supraveghere pentru asigurarea stabilității și sustenabilității întregii zone euro, Summit-ul euro din 26 octombrie 2011 și-a asumat angajamentul de a aplica măsuri suplimentare.

În conformitate cu poziția exprimată în contextul adoptării actelor juridice menționate anterior, prin care solicita un progres substanțial al zonei euro, BCE apreciază regulamentele propuse și recomandă introducerea anumitor modificări în vederea: (a) consolidării în continuare a disciplinei bugetare a statelor membre din zona euro; și (b) creșterii suplimentare a gradului de supraveghere a statelor membre din zona euro care se confruntă sau care sunt amenințate cu dificultăți grave legate de stabilitatea financiară, indiferent dacă acestea primesc ajutor financiar sau este posibil să fie necesar să primească un astfel de ajutor.

BCE consideră că regulamentele propuse sunt compatibile cu și complementare noului Tratat privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (denumit în continuare „TSCG”) convenit în cadrul reuniunii Consiliului European din 30 ianuarie 2012.

În sfârșit, una dintre condițiile pentru realizarea progresului substanțial menționat mai sus este ca statele membre să îndeplinească în timp util și în mod strict obligațiile care le revin în temeiul TSCG și al regulamentelor propuse, atunci când sunt adoptate.

I.   Regulamentul propus privind monitorizarea proiectelor de planuri bugetare

Regulamentul propus conține dispoziții care vor consolida supravegherea bugetară a proiectelor de planuri bugetare de către Comisia Europeană și prevede proceduri pentru o monitorizare mai strictă în vederea asigurării corectării deficitelor excesive. BCE apreciază regulamentul propus care, atunci când va fi adoptat, va completa PSC consolidat. Acest regulament reprezintă încă un pas înainte în direcția consolidării guvernanței economice a Uniunii în ceea ce privește statele membre din zona euro și a asigurării funcționării corecte a uniunii economice și monetare. În special, acesta: (a) va impune statelor membre din zona euro să dispună de norme fiscale numerice privind soldul bugetar care pun în aplicare în cadrul proceselor bugetare naționale obiectivele lor bugetare pe termen mediu și de un consiliu fiscal național independent care elaborează prognoze macroeconomice și/sau bugetare independente pentru planurile fiscale anuale pe termen mediu și pentru proiecte de legi bugetare; (b) va consolida monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale tuturor statelor membre din zona euro, inclusiv prin stabilirea unui calendar bugetar comun, prin solicitarea furnizării de informații suplimentare și prin introducerea posibilității Comisiei de a adopta un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar și de a solicita un plan revizuit în cazul în care constată abateri deosebit de grave de la obligațiile prevăzute de PSC; (c) va contribui la asigurarea corectării în timp util a deficitelor excesive printr-o monitorizare mai strictă a statelor membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv și al recomandărilor Comisiei privind adoptarea de măsuri suplimentare în cazul existenței unui risc de nerespectare a recomandărilor Comisiei; și (d) va asigura calitatea superioară a conturilor administrației publice prin realizarea unui audit independent detaliat, care completează cerințele minime introduse recent cu privire la independența autorităților statistice naționale și posibilitatea aplicării unor sancțiuni în cazul falsificării statisticilor bugetare.

În același timp, regulamentul propus poate fi îmbunătățit pentru a deveni mai puternic și mai eficient. În acest context, BCE are câteva observații:

1.

În vederea consolidării în continuare a regulamentului, Comisia ar trebui – pentru a asigura respectarea în timp util a programelor de stabilitate (5) – să solicite statelor membre din zona euro nu numai prezentarea unui proiect de plan fiscal (6), ci și planuri fiscale pe termen mediu actualizate. Aceste planuri ar trebui să includă, de asemenea, evoluția datoriei publice, datoriile publice implicite și contingente și alte date relevante pentru evaluarea sustenabilității pe termen mai lung a finanțelor publice (7). Acest lucru va permite Comisiei să monitorizeze și să evalueze proiectele de planuri bugetare pentru anul următor, ținând cont de implicațiile bugetare pe termen mediu ale noilor măsuri, precum și de orice risc pentru sustenabilitatea finanțelor publice specific țării respective.

2.

BCE propune emiterea unui aviz de către Comisie în cazurile în care: (i) proiectul de plan bugetar ar conduce la nerespectarea obligațiilor de politică bugetară prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere și la un deficit structural mai ridicat decât cel previzionat în cadrul programului de stabilitate al unui stat membru; sau (ii) rata datoriei publice depășește 60 % din produsul intern brut și nu scade într-un ritm suficient, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate și creștere; sau (iii) Comisia constată existența unor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală. În acest aviz, Comisia ar trebui să aibă în vedere orice aviz al Consiliului cu privire la programul de stabilitate. De asemenea, BCE recomandă să se precizeze [la articolul 6 alineatul (1)] obligația Comisiei de a evalua calitatea procesului de colectare a datelor, care ar putea determina, de exemplu, emiterea unui aviz privind calitatea statisticilor bugetare sau lipsa de independență a prognozelor macroeconomice și/sau bugetare (8).

3.

În cazul în care statele membre din zona euro nu și-au îndeplinit obligațiile de politică bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și creștere, Comisia ar trebui să solicite, în cadrul avizului său, ca statele membre respective să elaboreze un proiect de plan bugetar revizuit. Comisia ar trebui, de asemenea, să solicite un proiect de plan bugetar revizuit din partea statelor membre care nu au respectat în proiectul de buget deficitul și/sau traiectoria datoriei specificate în programul de stabilitate al statului membru respectiv, ținând cont de orice aviz al Consiliului cu privire la programul de stabilitate, sau atunci când constată existența unor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală (mai exact, elaborarea unui proiect de plan bugetar revizuit nu ar trebui solicitată numai în cazurile de „abateri deosebit de grave” de la obligațiile de politică bugetară prevăzute de PSC pentru anul următor, ci și imediat după săvârșirea oricărei abateri sau după constatarea altor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală) (9).

4.

Regulamentul propus prevede obligația Comisiei de a solicita elaborarea unui proiect de plan bugetar revizuit în cazul existenței unei „abateri deosebit de grave” de la obligațiile de politică bugetară prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere. În vederea asigurării unei revizuiri în timp util a proiectului de plan bugetar, BCE propune înlocuirea noțiunii „abateri deosebit de grave” cu noțiunea „abateri”.

În vederea consolidării componentei corective a PSC, BCE consideră, de asemenea, că s-ar justifica o urmărire mai strictă a adecvării măsurilor corective – în cazul în care există îndoieli cu privire la corectarea în timp util a deficitului excesiv – printr-o utilizare mai largă a presiunii inter pares în cadrul Eurogrupului, al Consiliului și, în ultimă instanță, în cadrul Consiliului European, precum și printr-o aplicare mai largă a sancțiunilor (de natură reputațională) (10).

II.   Regulamentul propus privind consolidarea procedurilor de supraveghere

Regulamentul propus stabilește un mecanism de supraveghere aplicabil statelor membre din zona euro care sunt afectate sau amenințate de tensiuni ale piețelor financiare și/sau care primesc asistență financiară. În ansamblu, apreciem regulamentul propus întrucât acesta asigură un temei expres pentru exercitarea unei monitorizări mai stricte a statelor membre care sunt afectate de tensiuni ale piețelor financiare sau care primesc asistență financiară. De asemenea, este apreciată implicarea BCE și a autorităților europene de supraveghere. Cu toate acestea, BCE are câteva observații:

1.

BCE apreciază faptul că, chiar dacă un stat membru nu primește niciun fel de sprijin financiar, Comisia poate decide ca acesta să facă obiectul unei supravegheri mai stricte dacă se confruntă cu dificultăți financiare grave [ar fi de preferat să se utilizeze o terminologie comună în cuprinsul regulamentului propus, care în prezent se referă atât la „serious difficulties” (de exemplu la articolul 1), cât și la „severe dificulties” (de exemplu la articolul 2)]. În plus, în loc de elaborarea unei definiții exhaustive, care nu ar constitui un demers prudent, includerea unor exemple a ceea ce ar putea constitui o dificultate gravă ar facilita înțelegerea regulamentului propus. Într-adevăr, o astfel de definiție ar împiedica aplicarea regulamentului propus în cazul unor situații determinate de evoluții ulterioare ale piețelor, care nu au putut fi prevăzute la adoptarea acestuia (11).

2.

Întrucât sursele dificultăților statelor membre care fac obiectul unei supravegheri mai stricte ar putea include sau genera cu ușurință riscuri sistemice, implicarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) ar putea fi benefică acțiunilor întreprinse în acest domeniu. În consecință, s-ar putea dovedi util ca CERS să fie informat, dacă este cazul, cu privire la rezultatele obținute în urma supravegherii mai stricte.

3.

O altă trăsătură fundamentală a regulamentului propus constă în faptul că, în cazul în care se constată că sunt necesare măsuri suplimentare și situația financiară a unui stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte are efecte negative semnificative asupra stabilității financiare a zonei euro în ansamblu, Consiliul poate recomanda acestui stat membru să solicite asistență financiară și să elaboreze un program de ajustare macroeconomică (12). Această dispoziție este importantă întrucât încurajează statele membre să solicite asistență financiară și să evite întârzierile inutile atunci când acestea ar putea avea consecințe negative asupra stabilității financiare din întreaga zonă euro. Această dispoziție ar putea fi consolidată prin obligarea Consiliului („Consiliul trebuie”) să facă o recomandare în acest sens.

4.

În ceea ce privește diferența dintre asistența preventivă cu supraveghere mai strictă și asistența financiară cu monitorizare mult mai severă, este important să se sublinieze că cerințele privind ajustarea trebuie să fie ambițioase, indiferent de categoria de asistență acordată. Statele membre ar trebui încurajate să nu evite aplicarea unui program de ajustare mai ambițios prin solicitarea, în locul asistenței financiare directe, a asistenței preventive.

5.

Este, în special, apreciat faptul că regulamentul propus obligă statele membre să se consulte cu Consiliul, cu Comisia și cu BCE înainte de a solicita asistență financiară din partea împrumutătorilor internaționali (13). BCE observă că obligațiile statelor membre din zona euro care doresc să obțină asistență financiară ar trebui să presupună ceva mai mult decât un simplu schimb de informații. Într-adevăr, aceste state membre ar trebui să analizeze posibilitățile disponibile în cadrul instrumentelor financiare existente la nivelul Uniunii sau al zonei euro, precum și facilitățile oferite de instituțiile financiare și de împrumutătorii internaționali. Procedura de supraveghere mai strictă propusă mai poate fi consolidată în câteva moduri. Este recunoscut faptul că asistența financiară preventivă are un caracter special (14), întrucât statele membre care beneficiază de o astfel de asistență nu fac obiectul unei supravegheri mai stricte atât timp cât nu se utilizează linia de credit, dacă accesul la această asistență preventivă nu este condiționat de adoptarea unor noi măsuri privind politicile aplicate. Cu toate acestea, monitorizarea continuă de către Comisie a criteriilor de eligibilitate prevăzute de instrumentele de asistență financiară interguvernamentale și ale Uniunii ar trebui să se aplice și statelor membre care au beneficiat de acces la asistență financiară preventivă, chiar și în cazul în care această asistență nu are legătură cu adoptarea unor noi măsuri privind politicile aplicate. În orice caz, dacă un stat membru apreciază că este necesar să solicite asistență financiară preventivă, o monitorizare mai strictă pare a fi justificată.

6.

BCE observă că regulamentul propus exclude în mod necondiționat de la evaluarea sustenabilității datoriei publice și de la obligația de a elabora un program de ajustare macroeconomică statele membre care beneficiază de asistență financiară preventivă și de împrumuturi acordate în vederea recapitalizării instituțiilor financiare (15). BCE recomandă păstrarea posibilității de evaluare a sustenabilității datoriei publice și pentru cazul statelor membre care fac obiectul unui program preventiv. Această posibilitate este cu atât mai mult justificată în cazul în care un stat membru primește un împrumut în vederea recapitalizării instituțiilor financiare, având în vedere relația strânsă dintre sustenabilitatea fiscală și instabilitatea sectorului financiar și impactul pe care îl are împrumutul asupra nivelului global de îndatorare al statului membru respectiv. Exonerarea de obligația de a elabora un program de ajustare macroeconomică nu trebuie să excludă acordarea de asistență tehnică și implicarea parlamentelor (16).

7.

Evitarea efectelor de propagare este un obiectiv-cheie al supravegherii mai stricte a statelor membre din zona euro afectate de tensiuni financiare și de aceea este important ca și Consiliul să aibă competența de a iniția și de a desfășura procedurile de supraveghere mai strictă solicitând Comisiei să inițieze supravegherea mai strictă, să solicite informații suplimentare cu privire la situația instituțiilor financiare și să efectueze teste de stres suplimentare sau să solicite acțiuni suplimentare (17).

8.

Regulamentul propus obligă un stat membru care face obiectul unui program de ajustare și care nu are capacitate administrativă suficientă pentru, sau întâmpină dificultăți semnificative în, punerea în aplicare a programului de ajustare să solicite asistență tehnică din partea Comisiei (18). Asistența tehnică este necesară și din cauza sarcinii dificile pe care o implică un program de ajustare economică pentru statul membru în cauză și, în consecință, ar fi util să se prevadă posibilitatea ca și alte instituții ale Uniunii și alte state membre să acorde o astfel de asistență și să contribuie cu experiența lor în domeniu.

9.

În plus, ar fi util ca în statul membru în cauză să existe un consultant cu reședința permanentă, care să acorde consultanță autorităților acestui stat membru cu privire la punerea în aplicare a programului de ajustare și să colaboreze cu instituțiile Uniunii și cu statele membre implicate în procesul de acordare a asistenței tehnice.

10.

BCE înțelege că, în cazul în care un stat membru se va baza numai pe asistența financiară acordată de Mecanismul european de stabilizare financiară, de Fondul european de stabilitate financiară și de Mecanismul european de stabilitate, și nu și pe asistența financiară acordată de orice țară sau instituție financiară terță, programul de ajustare economică va reflecta de facto condițiile de politică economică convenite de toate părțile în contextul acordării accesului la această asistență financiară. Pentru motive de claritate juridică, BCE recomandă introducerea expresă a acestui raționament la articolul 6 din regulamentul propus.

III.   Relația cu TSCG

Adoptarea TSCG atrage după sine modificarea regulamentului propus cu privire la monitorizarea proiectelor de planuri bugetare. Printre altele, BCE sugerează ca acest regulament să includă, în măsura în care este posibil, următoarele: (a) prevederi privind normele fiscale numerice, inclusiv calendarul pentru convergența rapidă către obiectivul pe termen mediu, inclusiv sfera de aplicare a abaterilor temporare cauzate de circumstanțe excepționale; (b) elementele principale ale mecanismului de corecție automată; (c) cerința ca statele membre care au făcut obiectul unei proceduri de deficit excesiv să aplice programe de parteneriat bugetar și economic; și (d) raportarea ex ante a planurilor de contractare a datoriei publice.

În cazul în care aceste modificări nu vor fi introduse în regulamentul propus, BCE va sprijini cu fermitate posibilitatea prezentării unor propuneri legislative suplimentare. BCE observă desigur că intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative cu privire la aspectele menționate la literele (c) și (d) de mai sus a fost înregistrată, alături de propunerile privind coordonarea planurilor de reformă majoră a politicii economice ale statelor membre, în al optulea considerent al TSCG. BCE sprijină cu fermitate această abordare.

În ceea ce privește introducerea unui nou set de obiective pe termen mediu, astfel cum se menționează în al nouălea considerent al TSCG, BCE observă că, dacă acest set nu este introdus în regulamentul propus, Comisia ar putea prezenta o propunere legislativă în acest sens. BCE ar aprecia o astfel de propunere.

În ceea ce privește mecanismul automat de corecție, pe lângă menționarea elementelor sale principale în cadrul regulamentului propus conform sugestiilor BCE, Comisia va prezenta toate celelalte elemente necesare în conformitate cu articolul 3.1 litera (e) și cu articolul 3.2 din TSCG.

În cazul în care, ca urmare a adoptării TSCG, sunt aduse modificări suplimentare la regulamentele propuse sau sunt adoptate alte inițiative legislative în cadrul juridic al Uniunii și în cadrul prevederilor care conferă sarcini suplimentare Consiliului, ar trebui utilizată, dacă este cazul, regula votului majorității calificate inverse. Decizia privind neîndeplinirea cerințelor privind politicile aplicate prevăzute într-un program potrivit articolului 6 alineatul (5) din regulamentul propus privind consolidarea procedurilor de supraveghere constituie un caz grav în care se recomandă aplicarea regulii votului majorității calificate inverse.

În orice caz, dacă dispozițiile TSCG, precum cele privind o mai bună coordonare a planificării contractării datoriei publice, nu sunt suficient de detaliate, printre altele și din perspectiva experienței recente din contextul crizei datoriei publice din zona euro, regulamentul propus ar trebui să conțină dispoziții mai detaliate. Acestea ar trebui să se bazeze pe coordonarea deja instituită prin intermediul oficiilor naționale de gestionare a datoriei din cadrul Subcomitetului CEF privind piețele datoriilor suverane din UE și, evident, ar trebui să îmbunătățească schimbul de informații și coordonarea care există în prezent și care au loc pe o bază ad-hoc.

În sfârșit, în ceea ce privește termenele prevăzute de TSCG și de regulamentul propus cu privire la monitorizarea proiectelor de planuri bugetare, o procedură de ratificare rapidă a TSCG și modificarea corespunzătoare a constituțiilor sau a actelor juridice echivalente vor asigura respectarea efectivă a termenului pentru conformarea la normele fiscale prevăzute în regulamentul propus, și anume șase luni de la data intrării sale în vigoare (19).

Propuneri de redactare

În cazul în care BCE recomandă modificarea propunerilor Comisiei, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 7 martie 2012.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  COM(2011) 821 final.

(2)  COM(2011) 819 final.

(3)  Avizul CON/2011/13 din 16 februarie 2011 cu privire la reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană.

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (JO L 306, 23.11.2011, p. 1); Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (JO L 306, 23.11.2011, p. 8); Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 306, 23.11.2011, p. 12); Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25); Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 306, 23.11.2011, p. 33); și Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (JO L 306, 23.11.2011, p. 41).

(5)  A se vedea articolul 2, care face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 1466/97 din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).

(6)  A se vedea articolul 5 alineatul (1).

(7)  A se vedea articolul 5 alineatul (3) și modificarea propusă nr. 3 din anexa la prezentul aviz.

(8)  A se vedea modificarea propusă nr. 5 din anexa la prezentul aviz.

(9)  A se vedea modificarea propusă nr. 4 din anexa la prezentul aviz.

(10)  A se vedea modificările propuse nr. 6 și 9 din anexa la prezentul aviz.

(11)  A se vedea modificarea propusă nr. 4 din anexa la prezentul aviz.

(12)  A se vedea modificarea nr. 8 din anexa la prezentul aviz.

(13)  A se vedea articolul 4.

(14)  A se vedea articolul 2 alineatul (3).

(15)  Articolul 13 din regulamentul propus.

(16)  A se vedea articolul 6 alineatele (6)-(8) din regulamentul propus și modificarea propusă nr. 10 din anexa la prezentul aviz.

(17)  A se vedea modificarea propusă nr. 7 din anexa la prezentul aviz.

(18)  A se vedea articolul 6 alineatul (6).

(19)  Articolul 12 alineatul (3) din regulamentul propus.


ANEXĂ

Propuneri de redactare cu privire la regulamentul propus privind monitorizarea proiectelor de planuri bugetare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Articolul 2 alineatul 1, 6 (nou) și 7 (nou)

„1.

«consiliu fiscal independent» înseamnă un organism care are autonomie funcțională față de autoritățile fiscale ale statelor membre și care se ocupă de monitorizarea punerii în aplicare a normelor fiscale naționale;”

„(1)

«consiliu fiscal independent» înseamnă un organism care are autonomie funcțională față de autoritățile fiscale ale statelor membre, care se ocupă de monitorizarea și de evaluarea punerii în aplicare a normelor fiscale naționale și care primește sarcini tehnice legate de elaborarea politicii fiscale [a fi specificate de către Comisie] ;

[…]

(6)

«soldul structural anual al administrației publice» înseamnă soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și măsurile temporare;

(7)

«circumstanțe excepționale» înseamnă un eveniment neobișnuit asupra căruia statul membru nu are niciun control și care are un impact major asupra poziției financiare a administrației publice, sau perioade de declin economic grav al zonei euro [ori al Uniunii] în ansamblu.

Explicație

Comisia trebuie să definească în mod clar sarcinile consiliului fiscal independent. Definițiile trebuie să reflecte definițiile din TSCG [articolul 3 alineatul (3)]. BCE propune utilizarea acestor termeni la articolul 4.

Modificarea 2

Articolul 4 alineatele (1), (1a) (nou), (1b) (nou) și (1c) (nou)

„1.   Statele membre dispun de norme fiscale numerice privind soldul bugetar care pun în aplicare în cadrul proceselor bugetare naționale obiectivele bugetare pe termen mediu, astfel cum sunt definite la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Aceste norme se referă la administrația publică în ansamblu și au caracter obligatoriu, de preferință constituțional.”

„1.   Statele membre dispun de norme fiscale numerice privind soldul bugetar care pun în aplicare în cadrul proceselor bugetare naționale obiectivele bugetare pe termen mediu, astfel cum sunt definite la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Aceste norme se referă la administrația publică în ansamblu și au caracter obligatoriu, de preferință constituțional. Statele membre pot să devieze temporar de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

1a.   Statele membre asigură că poziția bugetară anuală a administrației publice este echilibrată sau excedentară. În acest scop, ca un acord special între statele membre de a depăși dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1466/97, soldul structural anual al administrației publice nu depășește valoarea de referință specifică țării, cu o limită a deficitului structural de 0,5 % din PIB. Atunci când nivelul datoriei publice este semnificativ sub nivelul de 60 % din PIB și cândriscurile pentru sustenabilitatea fiscală pe termen lung sunt scăzute, valoarea de referință specifică țării pentru soldul structural anual al administrației publice poate atinge un deficit structural de cel mult 1 % din PIB nominal.

1b.   Statele membre pun în aplicare un mecanism de corecție care se va declanșa în mod automat în vederea corectării deviațiilor semnificative observate de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, inclusiv a impactului lor cumulat asupra dinamicii datoriei publice. [Natura, dimensiunea și calendarul mecanismului de corecție, inclusiv în cazul circumstanțelor excepționale, sunt prevăzute într-o anexă la prezentul regulament.]

1c.   Statele membre asigură convergența rapidă a obiectivelor lor pe termen mediu în baza calendarelor ambițioase și obligatorii propuse de Comisie, care iau în considerare riscurile pentru sustenabilitatea fiscală specifice fiecărei țări. Calendarele propuse sunt publicate.

Explicație

Regulamentul propus ar trebui să conțină principiile fundamentale ale TSCG (în acest caz, principiile stabilite la articolul 3).

Modificarea 3

Articolul 5 alineatul (3) litera (g) (nouă) și alineatul (3a) (nou)

 

(g)

informații detaliate privind evoluția datoriei publice, precum și alte date relevante pentru evaluarea riscurilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice specifice fiecărei țări, în special o prezentare generală a datoriilor implicite și contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, astfel cum sunt definite la articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2011/85/UE a Consiliului.

3a.   Statele membre transmit ex ante în timp util Comisiei și Eurogrupului rapoarte referitoare la planurile lor de contractare a datoriei publice pentru administrația publică în vederea îmbunătățirii coordonării și monitorizării acestora.

Explicație

Pentru a acoperi riscurile pentru sustenabilitatea fiscală pe termen lung, cerințele privind monitorizarea ar trebui să includă o trimitere la datoria publică și la datoriile implicite și contingente. În plus, regulamentul propus ar trebui, de asemenea, să se refere la raportarea ex ante a planurilor de contractare a datoriei publice potrivit articolului 6 și celui de al optulea considerent al TSCG.

Modificarea 4

Articolul 5 alineatul (5) primul paragraf

„5.   În cazul în care constată abateri deosebit de grave de la obligațiile de politică bugetară prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere, Comisia solicită, în termen de două săptămâni de la prezentarea proiectului de plan bugetar, un proiect de plan bugetar revizuit din partea statului membru în cauză. Această solicitare trebuie să fie comunicată public.”

„5.   În cazul în care constată abateri de la obligațiile de politică bugetară prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere, Comisia solicită, în termen de două săptămâni de la prezentarea proiectului de plan bugetar, un proiect de plan bugetar revizuit din partea statului membru în cauză. Această solicitare trebuie să fie comunicată public. În plus, Comisia solicită un proiect de plan bugetarrevizuit din partea statelor membre în caz de abatere a proiectului de buget de la deficitul și/sau traiectoria datoriei specificate în programul de stabilitate al statului membru respectiv, luând în considerare orice aviz al Consiliului cu privire la programul de stabilitate, sau atunci când constată existența unor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală.

Explicație

Regulamentul propus trebuie să asigure că proiectele de planuri bugetare sunt pe deplin conforme cu obligațiile de politică bugetară prevăzute în PSC pentru anul următor, precum și cu obiectivele programului de stabilitate, și că iau în considerare orice aviz al Consiliului cu privire la programul de stabilitate. De asemenea, Comisia trebuie să solicite un proiect de plan bugetar revizuit în cazul în care constată existența unor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală.

Modificarea 5

Articolul 6 alineatul (1)

„1.   Comisia adoptă, dacă este necesar, un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar până la data de 30 noiembrie.”

„1.   Comisia evaluează proiectele de planuri bugetare ținând seama de implicațiile bugetare pe termen mediu ale noilor măsuri și evaluează implicațiile asupra sustenabilității fiscale. De asemenea, Comisia evaluează calitatea procesului de colectare a datelor. Comisia adoptă, dacă este necesar, un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar până la data de 30 noiembrie. Comisia adoptă întotdeauna un aviz în oricare dintre situațiile următoare: (a) în cazul în care proiectele de planuri bugetare determină nerespectarea obligațiilor de politică bugetară prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere; (b) în cazul în care proiectele de planuri bugetare determină un deficit structural mai ridicat decât cel prognozat în cadrul programului de stabilitate al unui stat membru; (c) în cazul în care rata datoriei publice depășește 60 % din PIB și nu scade într-un ritm suficient, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate și creștere; sau (d) în cazul în care Comisia constată existența unor riscuri pentru sustenabilitatea fiscală.

Explicație

Pentru ca regulamentul propus să fie eficient, este important să se precizeze circumstanțele în care Comisia va fi obligată să adopte un aviz.

Modificarea 6

Articolul 6 alineatul (4)

„4.   Eurogrupul analizează avizele Comisiei cu privire la planurile bugetare naționale, precum și situația și perspectivele bugetare pentru zona euro în ansamblu pe baza evaluării generale efectuate de Comisie în conformitate cu alineatul (3). Această evaluare se publică.”

„4.   Eurogrupul și, în caz de nerespectare repetată din partea statelor membre, Consiliul European analizează avizele Comisiei cu privire la planurile bugetare naționale. Eurogrupul și, în caz de nerespectare repetată din partea statelor membre, Consiliul European analizează, de asemenea, situația și perspectivele bugetare pentru zona euro în ansamblu pe baza evaluării generale efectuate de Comisie în conformitate cu alineatul (3). Această evaluare se publică.”

Explicație

Modificarea ar trebui să promoveze presiunea inter pares în caz de nerespectare repetată din partea statelor membre.

Modificarea 7

Articolul 7 alineatele (1), (1a) (nou) și (2)

„1.   Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat, că într-un stat membru există un deficit excesiv, statul membru în cauză face obiectul dispozițiilor de la alineatele (2)-(5) din prezentul articol, până la abrogarea procedurii de deficit excesiv.

2.   Statul membru care face obiectul unei monitorizări mai stricte trebuie să realizeze fără întârziere o evaluare detaliată a execuției bugetare de pe tot parcursul anului pentru administrația publică și subsectoarele acesteia. […]”

„1.   Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat, că într-un stat membru există un deficit excesiv, statul membru în cauză face obiectul dispozițiilor de la alineatele (1a)-(6) din prezentul articol, până la abrogarea procedurii de deficit excesiv.

1a.   Un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv pune în aplicare un program de parteneriat bugetar și economic care include o descriere detaliată a reformelor structurale necesare pentru a asigura o corecție efectivă și durabilă a deficitului său excesiv.

2.   Un stat membru care face obiectul unei monitorizări mai stricte trebuie să realizeze fără întârziere o evaluare detaliată a execuției bugetare de pe tot parcursul anului pentru administrația publică și subsectoarele acesteia.”

Explicație

Regulamentul propus trebuie să conțină principiile fundamentale ale TSCG (în acest caz, principiile stabilite la articolul 5).

Modificarea 8

Articolul 7 alineatul (3) primul paragraf

„3.   Statul membru transmite în mod regulat Comisiei și Comitetului economic și financiar sau oricărui subcomitet pe care CEF îl desemnează în acest scop, pentru administrația publică și subsectoarele acesteia, rapoarte cu privire la execuția bugetară de pe întreg parcursul anului, impactul bugetar al măsurilor discreționare luate atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, obiectivele în materie de venituri și cheltuieli publice, precum și informații cu privire la măsurile adoptate și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Raportul se publică.”

„3.   Statul membru transmite în mod regulat Comisiei și Comitetului economic și financiar sau oricărui subcomitet pe care CEF îl desemnează în acest scop, pentru administrația publică și subsectoarele acesteia, rapoarte cu privire la execuția bugetară de pe întreg parcursul anului, impactul bugetar al măsurilor discreționare luate atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, obiectivele în materie de venituri și cheltuieli publice, precum și informații cu privire la măsurile adoptate și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Statul membru transmite, de asemenea, rapoarte cu privire la punerea în aplicare a programului de parteneriat bugetar și economic și a reformelor structurale necesare pentru a asigura corecția efectivă și durabilă a deficitului său excesiv. Raportul se publică.”

Explicație

În conformitate cu modificarea 7.

Modificarea 9

Articolul 8 alineatul (3a) (nou)

 

3a.   Eurogrupul și Consiliul analizează caracterul adecvat al măsurilor adoptate de statul membru și, dacă este necesar, Consiliul propune adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea termenului stabilit pentru corectarea deficitului excesiv sau o modificare a programului de parteneriat bugetar și economic. În cazul în care statul membru nupune în aplicare astfel de măsuri suplimentare, Consiliul European analizează situația și propune orice altă acțiune pe care o consideră necesară.

Explicație

Modificarea ar trebui să încurajeze presiunea inter pares în cadrul Eurogrupului și al Consiliului și, în caz de nerespectare repetată, ar trebui să prevadă posibilitatea Consiliului European de a propune orice acțiune suplimentară care trebuie realizată de statul membru.


Propuneri de redactare cu privire la regulamentul propus privind consolidarea procedurilor de supraveghere

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (2)

Modificarea 1

Considerentul 1

„1.

Criza globală fără precedent din ultimii trei ani a adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și a provocat o puternică deteriorare a situației deficitului și a datoriei publice în statele membre, determinându-le pe unele dintre acestea să caute asistență financiară în afara Uniunii.”

„1.

Criza globală fără precedent din ultimii trei ani a adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și a provocat o puternică deteriorare a situației deficitului și a datoriei publice în statele membre, determinându-le pe unele dintre acestea să caute asistență financiară atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.”

Explicație

Asistența financiară a fost acordată și prin Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), care este un instrument al Uniunii Europene.

Modificarea 2

Considerentul 4

„4.

Un stat membru a cărui monedă este euro trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte atunci când se confruntă – sau riscă să se confrunte – cu perturbări financiare grave, pentru a se asigura revenirea rapidă la o situație normală și protecția celorlalte state membre din zona euro împotriva eventualelor efecte de propagare negative. O supraveghere mai strictă presupune un acces mai larg la informațiile necesare pentru o monitorizare amănunțită a situației economice, fiscale și financiare, precum și o raportare periodică către Comitetul economic și financiar (CEF) sau către orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Aceleași modalități de supraveghere ar trebui să se aplice și statelor membre care solicită asistență preventivă de la Fondul european de stabilitate financiară (FESF), Mecanismul european de stabilitate (MES), Fondul Monetar Internațional (FMI) sau de la o altă instituție financiară internațională.”

„4.

Un stat membru a cărui monedă este euro trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte atunci când se confruntă – sau riscă să se confrunte – cu perturbări financiare grave, pentru a se asigura revenirea rapidă la o situație normală și protecția celorlalte state membre din zona euro împotriva eventualelor efecte de propagare negative. O supraveghere mai strictă presupune un acces mai larg la informațiile necesare pentru o monitorizare amănunțită a situației economice, fiscale și financiare, precum și o raportare periodică către Comitetul economic și financiar (CEF) sau către orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Aceleași modalități de supraveghere ar trebui să se aplice și statelor membre care solicită asistență preventivă de la Fondul european de stabilitate financiară (FESF), Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), Mecanismul european de stabilitate (MES), Fondul Monetar Internațional (FMI) sau de la o altă instituție financiară internațională.”

Explicație

Potrivit articolului 1, domeniul de aplicare al regulamentului propus include MESF.

Modificarea 3

Articolul 1

„1.   Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre care sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară și/sau care primesc sau pot primi asistență financiară dinpartea altui stat sau altor state, a Fondului european de stabilitate financiară (FESF), a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES) sau a unei alte instituții financiare internaționale (IFI), cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).”

„1.   Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre care sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară și/sau care au solicitat sau primesc asistențăfinanciară din partea altui stat sau altor state, a Fondului european de stabilitate financiară (FESF), a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES) sau a unei alte instituții financiare internaționale (IFI), cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).”

Explicație

Pentru asigurarea securității juridice, este recomandabil să se utilizeze aceiași termeni în cuprinsul regulamentului propus.

Modificarea 4

Articolul 2 alineatul (1)

„1.   Comisia poate decide ca un stat membru care se confruntă cu dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară să facă obiectul unei supravegheri mai stricte. Statului membru în cauză i se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere în prealabil. Comisia decide o dată la șase luni dacă prelungește sau nu supravegherea mai strictă.”

„1.   Comisia supune unei supravegheri mai stricte un stat membru care se confruntă sau este amenințat cu dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, care pot avea efecte de propagare negative asupra altor state din zona euro, . Statului membru în cauză i se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere în prealabil în cadrul CEF sau în cadrul oricărui subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Comisia decide o dată la șase luni dacă prelungește sau nu supravegherea mai strictă și trimite rapoarte cu privire la constatările sale CEF sau oricărui subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Consiliul poate solicita Comisiei să inițieze, să continue sau să înceteze supravegherea mai strictă.

Explicație

Pentru asigurarea securității juridice, este recomandabil să se utilizeze aceiași termeni în cuprinsul regulamentului propus. O amenințare cu dificultăți grave ar justifica de asemenea aplicarea unei supravegheri mai stricte pentru a împiedica dintr-o etapă incipientă agravarea situației.

Având în vedere potențialele efecte de propagare grave și riscurile pentru stabilitatea zonei euro, libertatea Comisiei ar trebui să fie limitată atunci când decide cu privire la supunerea unui stat membru la o supraveghere mai strictă, ceea ce este transpus în text prin utilizarea verbului „supune”. În plus, CEF sau orice subcomitet desemnat ar trebui să fie informate cu privire la decizia de a plasa un stat membru sub supraveghere mai strictă și cu privire la progresul înregistrat de statele membre care fac obiectul unei supravegheri mai stricte. Aceasta ar permite CEF să elaboreze pentru Consiliu o decizie informată cu privire la toate etapele procedurii. Fără a aduce atingere competenței Comisiei, Consiliul ar trebui să aibă competența de a solicita Comisiei să inițieze sau să desfășoare supravegherea mai strictă.

Modificarea 5

Articolul 2 alineatul (2)

„2.   Comisia decide că un stat membru care beneficiază de asistență financiară preventivă din partea altui stat sau altor state, a FESF, a MES sau a oricărei alte instituții financiare internaționale, precum FMI, trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte. Comisia stabilește o listă a instrumentelor de asistență financiară preventivă în cauză și o actualizează în funcție de eventualele schimbări intervenite în politica de acordare a asistenței financiare de către FESF, MES sau oricare altă instituție financiară internațională relevantă.”

„2.   Comisia decide că un stat membru care solicită acces sau beneficiază de asistență financiară preventivă din partea altui stat sau altor state, a FESF, a MESF, a MES sau a oricărei alte instituții financiare internaționale, precum FMI, trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte. Comisia stabilește o listă a instrumentelor de asistență financiară preventivă în cauză și o actualizează în funcție de eventualele schimbări intervenite în politica de acordare a asistenței financiare de către FESF, MES sau oricare altă instituție financiară internațională relevantă.”

Explicație

Și în acest caz supravegherea mai strictă trebuie inițiată din timp, imediat după ce un stat membru a solicitat asistență financiară. Dispoziția trebuie să fie mai clară pentru a se evita orice îndoială cu privire la caracterul automat al intrării unui stat membru sub supraveghere mai strictă din momentul în care acesta a solicitat asistența financiară respectivă. Potrivit articolului 1, domeniul de aplicare al regulamentului propus include asistența financiară acordată de MESF.

Modificarea 6

Articolul 2 alineatul (3)

„3.   Alineatul (2) nu se aplică în cazul unui stat membru care beneficiază de asistență financiară preventivă sub forma unei linii de credit care nu este condiționată de adoptarea unor noi măsuri de politică de către statul membru în cauză, atât timp cât nu se utilizează linia de credit.”

„3.   Alineatul (2) nu se aplică în cazul unui stat membru care beneficiază de asistență financiară preventivă sub forma unei linii de credit care nu este condiționată de adoptarea unor noi măsuri de politică de către statul membru în cauză, atât timp cât nu se utilizează linia de credit. După acordarea asistenței financiare menționate, Comisia monitorizează respectarea permanentă a criteriilor de eligibilitate prevăzute de instrumentele de asistență financiară ale Uniunii și de cele interguvernamentale.

Explicație

Scutirea statelor membre care beneficiază de asistență financiară preventivă sub forma unei linii de credit care nu este condiționată de adoptarea unor noi măsuri privind politicile aplicate de către statul membru în cauză, atât timp cât nu se utilizează linia de credit, nu ar trebui să implice scutirea acestora de la monitorizarea respectării criteriilor de eligibilitate.

Modificarea 7

Articolul 3 alineatul (3)

„3.   La cererea Comisiei, statul membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte trebuie:

„3.   La cererea Comisiei, statul membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte trebuie:

[…]

Consiliul poate solicita Comisiei să ceară statului membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte să îndeplinească cerințele stabilite la literele (a), (b) și (d) și/sau să facă obiectul cerinței prevăzute la litera (c).”

Explicație

Având în vedere efectele de propagare majore posibile, ar fi util ca, prin intermediul Comisiei, Consiliul să poată solicita informațiile suplimentare sau acțiunile specifice enumerate la articolul 3 alineatul (3).

Modificarea 8

Articolul 3 alineatul (5)

„5.   În cazul în care se constată, pe baza evaluării prevăzute în alineatul (4), că sunt necesare măsuri suplimentare și că situația financiară din statul membru în cauză are efecte negative semnificative asupra stabilității financiarea zonei euro, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată pe baza unei propuneri din partea Comisiei, poate recomanda statului membru în cauză să solicite asistență financiară și să elaboreze un program de ajustare macroeconomică. Consiliul poate decide să facă publică această recomandare.”

„5.   În cazul în care se constată, pe baza evaluării prevăzute în alineatul (4), că sunt necesare măsuri suplimentare și că situația financiară din statul membru în cauză are efecte negative semnificative asupra stabilitățiifinanciare a zonei euro, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată pe baza unei propuneri din partea Comisiei, recomandă statului membru în cauză să solicite asistență financiară și să elaboreze un program de ajustare macroeconomică. Consiliul poate decide să facă publică această recomandare.”

Explicație

Dispozițiile articolului 3 alineatul (5) ar trebui să fie consolidate prin obligarea Consiliului să recomande statului membru să solicite asistență financiară dacă situația acestuia din urmă are efecte negative semnificative asupra stabilității financiare a zonei euro, ceea ce oferă într-adevăr o justificare foarte puternică.

Modificarea 9

Articolul 4

„Un stat membru care dorește să obțină asistență financiară din partea altui stat sau altor state, din partea FESF, MES, a Fondului Monetar Internațional (FMI) sau a altor instituții din afara cadrului Uniunii informează imediat Consiliul, Comisia și BCE cu privire la intenția sa. CEF sau orice subcomitet pe care aceasta îl poate desemna în acest scop organizează o discuție pe marginea acestei cereri preconizate după primirea unei evaluări din partea Comisiei.”

„Un stat membru care intenționează să solicite asistență financiară din partea altui stat sau altor state, din partea FESF, MESF, MES, a Fondului Monetar Internațional (FMI) sau a altor instituții din afara cadrului Uniunii informează imediat Consiliul, Comisia și BCE cu privire la intenția sa. CEF sau orice subcomitet pe care aceasta îl poate desemna în acest scop organizează o discuție pe marginea acestei cereri preconizate după primirea unei evaluări din partea Comisiei, în vederea examinării, inter alia, a posibilităților disponibile în cadrul instrumentelor financiare existente ale Uniunii sau ale zonei euro și în cadrul facilităților oferite de instituțiile financiare și împrumutătorii internaționali înainte ca statul membru respectiv să abordeze potențialii împrumutători.

Explicație

Obligațiile statelor membre din zona euro ar trebui să implice mai mult decât simplul schimb de informații cu partenerii lor europeni și ar trebui să includă, în mod expres, obligația de a organiza o discuție cu privire la utilizarea diferitelor facilități de asistență financiară disponibile la nivel european și internațional. Potrivit articolului 1, domeniul de aplicare al regulamentului propus include și MESF.

Modificarea 10

Articolul 5

„În cazul în care se solicită asistență financiară din partea FESF sau MES, Comisia elaborează – în cooperare cu BCE și, ori de câte ori este posibil, cu FMI – o analiză a sustenabilității datoriei publice a statului membru în cauză, inclusiv în ceea ce privește capacitatea statului membru de a rambursa asistența financiară preconizată, și o transmite CEF sau oricărui alt subcomitet desemnat de CEF în acest scop.”

„În cazul în care se solicită asistență financiară din partea FESF sau MES, Comisia elaborează – în cooperare cu BCE și, , dacă este cazul, cu FMI – o analiză a sustenabilității datoriei publice a statului membru în cauză, inclusiv în ceea ce privește capacitatea statului membru de a rambursa asistența financiară preconizată, și o transmite CEF sau oricărui alt subcomitet desemnat de CEF în acest scop.”

Explicație

Potrivit practicii curente, FMI ar trebui să fie implicat în analizarea sustenabilității datoriei publice. Pentru securitate juridică, în cuprinsul textului ar trebui folosită aceeași formulare.

Modificarea 11

Articolul 6

„1.   Un stat membru care beneficiază de asistență financiară din partea altui stat sau altor state, a FMI, a FESF sau a MES elaborează, în acord cu Comisia – acționând în colaborare cu BCE – un proiect de program de ajustare având drept scop restabilirea unei situații economice și financiare solide și sustenabile și refacerea capacității de autofinanțare integrală de pe piețele financiare. Proiectul de program de ajustare trebuie să țină cont de recomandările curente adresate statului membru în cauză în conformitate cu articolele 121, 126 și/sau 148 din tratat și de acțiunile întreprinse în vederea respectării acestora, vizând în același timp extinderea, consolidarea și aprofundarea măsurilor de politică necesare.

2.   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, aprobă programul de ajustare macroeconomică.

3.   Comisia, în colaborare cu BCE, monitorizează progresele realizate în punerea în aplicare a programului de ajustare și informează la fiecare trei luni CEF sau orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Statul membru în cauză cooperează pe deplin cu Comisia. În mod concret, el furnizează Comisiei toate informațiile pe care aceasta le consideră necesare pentru monitorizarea programului. Se aplică articolul 3 alineatul (3).

4.   Comisia – în colaborare cu BCE – examinează împreună cu statul membru în cauză eventualele modificări care ar trebui aduse programului de ajustare propus de acesta. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, decide cu privire la toate modificările care trebuie aduse programului de ajustare.

[…]

6.   Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare și care nu are capacitate administrativă suficientă sau întâmpină dificultăți semnificative în punerea în aplicare a programului de ajustare trebuie să solicite asistență tehnică din partea Comisiei.”

„1.   Un stat membru care solicită asistență financiară din partea altui stat sau altor state, a FMI, a FESF, a MESF sau a MES elaborează, în acord cu Comisia – acționând în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI – un proiect de program de ajustare având drept scop restabilirea unei situații economice și financiare solide și sustenabile și refacerea capacității de autofinanțare integrală de pe piețele financiare. Proiectul de program de ajustare trebuie să țină cont de recomandările curente adresate statului membru în cauză în conformitate cu articolele 121, 126, 136 și/sau 148 din tratat și de acțiunile întreprinse în vederea respectării acestora, vizând în același timp extinderea, consolidarea și aprofundarea măsurilor de politică necesare.

2.   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, aprobă programul de ajustare macroeconomică. În cazul în care sursa de asistență financiară este MESF, FESF sau MES, termenii propunerii Comisiei sunt în deplină concordanță cu cei conveniți între părțile implicate în contextul acordării accesului la facilitățile interguvernamentale și ale Uniunii menționate mai sus.

3.   Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, monitorizează progresele realizate în punerea în aplicare a programului de ajustare. Aceasta informează la fiecare trei luni CEF sau orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Statul membru în cauză cooperează pe deplin cu Comisia. În mod concret, el furnizează Comisiei toate informațiile pe care aceasta le consideră necesare pentru monitorizarea programului. Se aplică articolul 3 alineatul (3). În cazul unei cooperări insuficiente, Consiliul poate adresa statului membru în cauză, la propunerea Comisiei, o solicitare publică care prevede acțiunea care trebuie întreprinsă de statul membru respectiv.

4.   Comisia – în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI – examinează împreună cu statul membru în cauză eventualele modificări care ar trebui aduse programului de ajustare propus de acesta. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, decide cu privire la toate modificările care trebuie aduse programului de ajustare.

[…]

6.   Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare și care nu are capacitate administrativă suficientă sau întâmpină dificultăți semnificative în punerea în aplicare a programului de ajustare trebuie să solicite asistență tehnică din partea Comisiei, care poate constitui în acest scop grupuri de experți cu statele membre și cu alte instituții ale Uniunii Europene și/sau alte instituții internaționale relevante. Asistențatehnică poate include stabilirea în statul membru în cauză a unui consultant cu reședința permanentă și a personalului auxiliar din partea instituțiilor Uniunii Europene, care ar acorda consultanță autorităților acestui stat membru cu privire la punerea în aplicare a programului de ajustare și ar asigura coordonarea cu instituțiile implicate.

Explicație

Potrivit articolului 1, domeniul de aplicare al regulamentului propus include MESF. Propunerea de redactare urmărește, de asemenea, clarificarea responsabilităților care le revin instituțiilor implicate.

Alineatul (2) urmărește să clarifice faptul că statelor membre care beneficiază de asistență financiară în cadrul acordurilor încheiate cu MESF, cu FESF și cu MES nu li se va solicita să elaboreze două programe de ajustare macroeconomică diferite, ci că în cadrul programului de ajustare macroeconomică prevăzut la prezentul articol vor fi pe deplin respectate toate condițiile de politică economică convenite cu statul membru în cauză în contextul acordării accesului la MESF, la FESF și la MES.

La alineatul (3), amenințarea publicării în cazul în care un stat membru nu cooperează poate oferi acestuia un stimulent pentru a întreprinde acțiuni suplimentare.

În afara Comisiei, mai pot oferi asistență tehnică utilă alte instituții cu experiență relevantă și statele membre. Un consultant cu reședința permanentă va crește în mod semnificativ probabilitatea punerii adecvate în aplicare a programului.

Modificarea 12

Articolul 11 alineatele (1), (5) (nou) și (6) (nou)

„1.   Un stat membru face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului în condițiile în care un procent de minimum 75 % din asistența financiară primită din partea altui stat sau altor state membre, a MESF, FESF sau MES nu a fost rambursat. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi durata de supraveghere ulterioară aplicării programului.”

„1.   Un stat membru face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului în condițiile în care un procent de minimum 75 % din asistența financiară primită din partea altui stat sau altor state , a MESF, FESF sau MES sau altor IFI nu a fost rambursat. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi durata de supraveghere ulterioară aplicării programului.

[…]

5.   Comitetul competent al Parlamentului European poate invita reprezentanții statului membru în cauză să participe la un schimb de opinii cu privire la monitorizarea ulterioară aplicării programului.

6.   Reprezentanții Comisiei pot fi invitați de parlamentul statului membru în cauză să participe la un schimb de opinii cu privire la monitorizarea ulterioară aplicării programului.

Explicație

Primul comentariu urmărește să alinieze formularea acestui articol cu articolul 1 alineatul (1).

Creșterea presiunii publice exercitate de Parlamentul European și de parlamentele naționale constituie un stimulent suplimentar pentru ca statul membru vizat să desfășoare politici adecvate. Această implicare trebuie prevăzută și în cazul supravegherii ulterioare aplicării programului, astfel cum este prevăzută în cazul supravegherii mai stricte (articolul 3) și în cazul programelor de ajustare macroeconomică (articolul 6).

Modificarea 13

Articolul 12

„Pentru măsurile menționate la articolul 2 alineatul (1), articolul 3, articolul 6 alineatele (2) și (4) și articolul 11 alineatul (4), votează numai acei membri ai Consiliului care reprezintă state membre a căror monedă este euro; Consiliul acționează fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

Majoritatea calificată a membrilor Consiliului menționați la primul paragraf se calculează în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din tratat.”

„Pentru măsurile menționate la , articolul 3 alineatul (5), articolul 6 alineatele (2), (4) și (5) și articolul 11 alineatele (1) și (4), votează numai acei membri ai Consiliului care reprezintă state membre a căror monedă este euro; Consiliul acționează fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

Majoritatea calificată a membrilor Consiliului menționați la primul paragraf se calculează în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din tratat.”

Explicație

Articolul 12 trebuie să menționeze toate deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte.

Modificarea 14

Articolul 13

„Dispozițiile articolelor 5 și 6 nu se aplică asistenței financiare preventive și împrumuturilor acordate în vederea recapitalizării instituțiilor financiare.”

„Dispozițiile articolului 6 alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței financiare preventive și împrumuturilor acordate în vederea recapitalizării instituțiilor financiare. Aceasta nu aduce atingere condițiilor aferente acestor tipuri de asistență financiară din cadrul instrumentelor de asistență financiară ale Uniunii și, respectiv, din cadrul instrumentelor de asistență financiară interguvernamentale.

Explicație

Domeniul de aplicare al scutirii de la obligația aplicării unui program de ajustare macroeconomică (articolul 6) trebuie redus astfel încât să nu excludă acordarea de asistență tehnică și implicarea parlamentelor. Acesta trebuie să privească numai situația specială a unui program preventiv și împrumuturile acordate pentru recapitalizarea instituțiilor financiare și nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor relevante ale Acordului-cadru privind FESF, ale Tratatului privind MES și ale instrumentelor de asistență financiară de punere în aplicare a acestei asistențe financiare. În cazul unui stat membru care face obiectul unui program preventiv, păstrarea posibilității de evaluare a sustenabilității datoriei publice prezintă avantaje pentru verificarea criteriilor sale de eligibilitate pentru acest program. De asemenea, în cazul sprijinului acordat pentru recapitalizarea instituțiilor financiare, evaluarea sustenabilității datoriei publice este justificată întrucât între sustenabilitatea fiscală și instabilitatea sectorului financiar există o legătură strânsă. Pentru mai multă claritate, acest alineat ar putea fi introdus și la articolul 6, iar articolul 13 ar putea fi eliminat.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.


Top